20 de lucruri de stiut despre Periam

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 27.09.2014 14:46 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# La Est de Periam s-a descoperit o necropola din prima epoca a fierului, datata mil. I i.e.n
# 1241 - Este distrusa aşezarea Rahonta (Periam Port) de catre mongoli
# 1333 - prima atestare documentara: localitatea sub denumirea de Priamus apartinea de Cenad, proprietarul satului fiind Bechey Imre;
# 1342-1382 - localitatea Periam, aflata din 1381 in proprietatea lui Petru de Macedonia, este resedinta unor comercianti italieni;
# sec.XVI - ajunge resedinta de sandgiac turcesc (diviziune teritoriala in vechiul imperiu otoman, subimpartire a unui pasalac);
# 1723, 1756, 1764-1765 - au loc colonizari cu familii de germani;
# 1761 - In comuna Periam sunt inregistrate 234 case.
# 1765 - Periamul numara 977 de locuitori.
# 1778 - Foşti locuitori ai Periamului fondeaza Sanpetru Nou (Totina).
# 1800 - existau 15 mori plutitoare, mai tarziu 24, mori construite cu lemn din padurea Periamului. Ultima moara a disparut in 1920, cedand concurentei morilor cu aburi. De asemenea, au existat si 3 mori cu cai. In secolul XVIII rolul Muresului de transport de sare dispare. Muresul inunda foarte des satul vechi, astfel in 1749 – 50, 80 de muncitori, condusi de inginerul Strauss au inceput lucrarile de indiguire. Acestea au continuat pana la sfarsitul secolului al XIX – lea. In 1823 se construieşte digul care se intinde de la digul Muresului pana la soseaua Periam – Satu Mare. Lucrarile hidrotehnice s-au executat si intre anii 1845 – 1872, construindu-se 33 sectiuni ale digului.
# 1824 - Epidemie de holera. 277 morti.
# 1866 - Inaugurarea liniei ferate si a postului de telegraf.
# 1924 - localitatea se numea Gradiste;
# 1936 - in „Ghidul Banatului“ din 1936, Emil Gradinariu arata Periamul drept o „comuna mare, cu aspect de orasel, peste 5.000 de locuitori, majoritate germani, apoi romani si putini maghiari“, cu „strazile largi, ingrijite, trotuare pavate, lumina electrica, cateva edificii publice impozante. Hotel si restaurant in piata centrala“ ;
# 2002 - comuna Periam (cu satul Pesac) avea 6.449 de locuitori;
# 2007 - Ca urmare a unui referendum, comuna Periam se desparte de satul Pesac, care devine comuna Pesac.
# Populatia stabila la 1 ianuarie 2012 - total = 4395 persoane, din care masculin = 2184 persoane, feminin = 2211 persoane
# Numarul locuintelor la 1 ianuarie 2012 = 1530
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Periam se ridica la 4.505 locuitori, in creştere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 4.464 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (83,68%). Principalele minoritaţi sunt cele de romi (7,39%), germani (2,15%) şi maghiari (1,58%). Pentru 4,11% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (81,13%), dar exista şi minoritaţi de romano-catolici (7,3%), penticostali (3,8%), greco-catolici (1,29%) şi baptişti (1,13%). Pentru 4,22% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.
# Zona de agrement Periam - Port este un fost catun transformat in sat de vacanta, amplasat in albia Raului Mures, in Aria Protejata Lunca Muresului. Accesul spre Periam Port este asigurat pe Dc 30 la o distanta de 5,2 km, de unde se poate traversa raul Mures in judetul Arad, comuna Semlac, pe un pod plutitor. Raul Mures a fost folosit ca si cale de transport pentru sare, lemn si piatra de var din Transilvania si pentru cereale produse in Campia Banateana. Cerealele erau transportate in Ungaria, iar de acolo in Austria si spre porturile adriatice din Croatia si Slovenia. Plutele de lemn, venite din Transilvania, erau dirijate pana la Sinnicolau Mare si Szeghedin. Un slep pe Mures putea sa transporte pana la 40 vagoane de cereale. Dupa construirea caii ferate si indiguirea Muresului, viteza apei a crescut iar depunerile de nisip s-au marit, astfel incat a sosit momentul declinului navigatiei. Pana atunci existau la Periam Port centre de prelucrare a lemnului, conduse de maghiari, care prelucrau lemnul in gropi verticale, producand sindrile pentru acoperis. Morile plutitoare de la Periam Port au fost centre de prelucrare a cerealelor, faina fiind cautata si in Ardeal (Oradea, Cluj, Sibiu, Brasov, Tg. Mures).(sursa: Consiliul Judeţean Timiş, INS, Primaria Periam)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.