22 lucruri de stiut despre BERZOVIA

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 12.03.2016 09:21 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# 102 - Unele surse vorbesc despre existenţa unei cetaţi dacice (din zidurile careia a ramas doar fundaţia) din pamant şi lemn pe teritoriul comunei, care purta denumirea de cetatea Doca şi a fost cucerita de catre imparatul Traian in primul razboi daco-roman.
# 105-106 - Dupa cucerirea Daciei de catre romani, in urma celui de-al doilea razboi daco-roman, cetatea a fost distrusa şi pe ruinele ei s-a construit un castru de mari dimensiuni ce se intindea pe o suprafaţa de 20 ha, in jurul acesteia fiind construit oraşul civil Berzobis.
# Aşezarea romana de la Berzovia era un castru de legiune, fortificat cu val de pamant şi şanţuri, avand dimensiunile de 490 m x 410 m. Conform arheologului Alexandru Fluture acesta a fost primul mare castru ridicat de armata romana in primul razboi de cucerire a Daciei.
Astfel, Castrul Berzobis, trecut in vechime pe harţile Imperiului Roman, se afla in vatra satului. Construcţia militara a fost pana in anul 119 d. Hr. garnizoana legiunii a IV-a Flavia Felix.
# Izvoarele scrise includ textul pastrat din memoriile imparatului Traian de catre Priscianus Inde Berzobim, deinde(zi)s processimus” (De aici am mers la Berzovia apoi la Aizi(zi)s) (Daicoviciu, C, 1968, p. 27).
# Izvoarele cartografice sunt refiectate in special de Tabula Peutingeriana, o importanta lucrare cartografica din secolul ai IV-lea sau inceputul secolului al V-lea, descoperita in secolul al XllI-lea de catre un calugar din Colmar, a carei copie a fost publicata de catre Konrad Peutinger. Aceasta este singura harta cunoscuta care prezinta “cursus publicus” roman, adica reţeaua de drumuri din Imperiul Roman. Castrul Berzobis este figurat pe drumul roman vestic ce trece prin Banat, aflat la 12 mile romane N de Centrum Puteii (Surduc) si 12 mile romane SV de Aizis (Buziag).
# Literatura de specialitate considera ca scenele 16 -17 sau 18 de pe Columna lui Traian ar reprezenta Berzobis.
# In ceea ce priveşte cele doua sate apaţinatoare comunei, primul a fost menţionat Fizeş, in anul 1329, iar Ghertenişul este atestat documentar pentru prima oara in anul 1380, cand apare cu numele de Ghertianos, cu ocazia unui proces intre Csep Istvan şi soţia nobilului Himfy Petru.
# In epoca medievala, Iocalitatea nu a mai pastrat numele de Berzobis, dupa denumirea vechiului castru roman, ci in prima atestare documentara din aceasta perioada apare cu numele de Jidovini. Aceasta este mentionata in anul 1366, cu ocazia intocmirii unei diplome redactate la Semlac de catre regele maghiar Ludovic cel Mare. Prin acea diploma regele dona cetatea Jidovini lui Benedek Neem.
# Intr-un decret al lui Ladislau al V-lea, din 23 noiembrie 1457, este amintit districtul Berzava (Borzafo). Acestuia şi altor 7 districte (Lugoj, Sebeş, Mehadia, Almaş, Caraş, Comiat şi Ilidia), regele le-a promis mai multe privilegii.
# 1699 - Localitatea apare sub un alt nume, cel de Sidovina, şi este domeniul fiscului regal, cneazul de aici depunand marturie despre meritele lui Petru Macicaş.
# In conscripţia din 1717 apare satul Schidovina, cu 57 de case, aparţinand districtului Varşeţ.
# Primele sapaturi arheologice neştiiţifice la ruinele marelui castru roman de la Berzovia, s-au facut la sfarşitul secolului al XVIII-lea şi au fost publicate intr-o revista la Bratislava (Nenes Ungarisches Magazin), de catre Hoffinger. In urma acetor sapaturi, au fost scoase la iveala pretorium-ul, caldarium-ul, precum ţevile apeductetor şi canalelor.
# La inceputul secolului al XIX-lea, carturarul timişorean Sigismund Ormos este primul care introduce in literatura ştiinţifica arheologica, castrul roman de la Berzovia, publicand şi planul acestuia dupa o harta din 1803.
# 1856 - funcţionarul Ştefan Ionescu intreprinde alte sapaturi, in perioada cand satul Jidovin era mutat chiar pe castrul roman.
# 1866 - au fost scoase la iveala, pe langa caramizi cu inscripţia Legiunilor IV Flavia Felix şi a Xlll-a Gemina, diferite obiecte de gospodarie şi bani din perioada imparaţilor Vespasian, Traian şi Comodus.
# In hotarul Berzoviei s-au gasit numeroase monede, dintre care important este tezaurul monetar de dinari republicani romani, folosiţi de daci, in secolele I-II I.Hr., iar in interiorul castrului s-au gasit monede romane de la imparaţii Tiberius, Nero, Vespasian, Titus, Domi ţian, şi Traian şi din secolul al III-lea. Ormos Zsigmond in anul 1871 a publicat detalii despre fondul numismatic.
# 1882 - Kart Torma, arheolog transilvanean, parcurge drumul roman de la Banatca Palanca pana la Tibiscum, identificand şi locul castrului Berzobis.
# 1882-1886 - umanistul şi cercetatorul Vincenţiu Babeş şi arhitectul Adrian Diaconovici intreprind sapaturi diletante la Berzovia cu fondurile Academiei Romane, iar in 1899 Vincenţiu Babeş prezinta Academiei Romane raportul final al cercetarilor.
# In 1929, inginerul Adam Cucu a adus de la Berzovia la Muzeul din Timişoara, mai multe caramizi romane ce purtau inscripţia Legiunii III Flavia Felix, semnaland şi urme ale unor gospodarii (Iosif Ştiopu, ce Iocuia in Iocalitatea Berzovia la numarul 337) pe temeliile unor construcţii romane.
# 1932 - Localitatea Jidovini mai este amintita şi in lucrarea de doctorat in medicina şi chirurgie a lui Papp Francisc, intitulata “Descrierea ciumei 1738-1740 in Banat”, lucrare in care Iocalitatea facea parte dintre cele trei sate contaminate cu ciuma (Comoraşte, Cacova, şi Jidovini).
# 1960-1964, profesorul Marius Moga impreuna cu profesorul reşiţean Octavian Rauţ au intreprins primele sapaturi arheologice la Berzovia constituind la Reşiţa un fond de obiecte muzeale pentru muzeul deschis in 1962.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Berzovia se ridica la 3.891 de locuitori, in scadere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 4.165 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt romani (79,95%). Principalele minoritaţi sunt cele de romi (8,28%), maghiari (1,8%) şi slovaci (1,7%). Pentru 7,71% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (79,26%), dar exista şi minoritaţi de romano-catolici (6,19%), penticostali (3,96%) şi baptişti (2,03%). Pentru 7,71% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.(sursa: INS, CENTRUL LOCAL DE INFORMARE ŞI PROMOVARE TURISTICA BERZOVIA, Monografia comunei Berzovia – autori: Berbentia Elisaveta şi preot Berbentia Petru)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.