22 lucruri de stiut despre VALIUG

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 30.01.2016 15:02 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

# 1720 - mai multe familii de romani au fugit din Oltenia din cauza impozitelor insuportabile impuse de domnia fanariota. Primii locuitori i-au spus Valiug, de la valea Valiucului, unde s-au asezat primii colonisti.
# 1793 - se  obtinea aprobare de la Viena, pentru colonizarea a 300 de familii din zona Salzkammergut (Austria) si stabilirea lor la Resita, din care 71 familii pentru zona Valiug. Pentru aceasta activitate a fost delegat brigadierul silvic Franz Loidl, originar din regiunea austriaca. Localitatea s-a numit FRANZDORF, adica satul lui Franz.
# Drumul de la Viena pana la Valiug l-au parcurs cu vaporul pana la Bazias, iar de aici cu carutele pana la Valiug, unde au sosit la 28 iunie 1793.
# Incepand cu 30 iunie 1793, organele administratiei austriece au inceput impartirea locurilor de casa, activitate la care a participat si Franz Loidl.
# In toamna anului 1793, colonistii austrieci improvizeaza o scoala, aducand ca invatator pe Anton Josef Priklmayer, care profeseaza pana in anul 1808.
# 1807 - s-a construit o scoala noua, cu o singura sala de clasa, limba de predare fiind germana, care a functionat pana in anul 1962.
# 1802 - S-a finalizat drumul pe ruta Valiug - Piatra Alba - Secul - Resita, destinat in principal transportului mangalului cu ajutorul convoaielor de carute.
# 1803 - in locul numit "Hommerschupfen" s-au instalat un cuptor de afanare si doua ciocane cu roti hidraulice pentru forjat fier.
# 1803 - mesteri italeni construiesc un canal pentru apa cu urmatoarele dimensiuni: baza de jos 0,75 m, inaltimea 0,90 m, cu deschiderea  superioara de 1,50 m. Avea drept scop alimentarea cu apa a unui gater mare, cu 18 panze, in pozitie verticala, instalat in locul unde astazi este ocolul silvic. A functionat ca fabrica de cherestea pana in anul 1872.
# 1855 - s-a construit drumul dintre Valiug si Garana (Wolfsberg), care, mai tarziu, a fost prelungit pana la Slatina Timis prin Brebu Nou (Weidenthal), permitand accesul spre Caransebes si Baile Herculane.
# 1858 / 1859 - numarul colonistilor a crescut cu inca 40 de familii, ceea ce reprezinta 237 suflete. Au fost stabiliti in Crivaia, in 20 case cu 40 apartamente. Sunt aduşi şi carbunari din zona Olteniei, dar si populatie din zonele limitrofe.
# 1861 - se finalizeaza cladirea noii biserici catolice, patron fiind Sfantul Francisc din Asissi. Biserica a fost inzestrata, de la Kaiser, cu doua  clopote, altar, cruce si o orga cu sase registre. In anul 1862, patronatul Uzinelor Resita doneaza bisericii un baldachin, doua steaguri, o carte bisericesca si o cruce, iar prin contributia credinciosilor s-a mai cumparat un steag cu chipurile Sf. Hubertus si Sf. Iosef. Sfintirea acestora s-a savarsit la 23 mai 1869 de catre preotul Anton Bartl.
# 1863 - se construieste drumul Komitatului Franzdorf-Cuptoare, iar peste 11 ani, respectiv in 1874, se prelungeste pana la Resita.  
# 1865 - s-a finalizat traseul de plutarit de la Valiug - zona Klaus, unde s-a construit un baraj din busteni de brad ciopliti, cu umplutura de piatra, ce avea rol de rezervor pentru apa necesar functionarii acestui sistem, cu dimensiunile de 76 m, 26 m, si inaltimea de 11,5 m, avand o capacitate de 140.000 mc de apa. Traseul, de 38,9 km, pornea, asadar, de la barajul Klaus, trecea pe la sud de Valiug si avea punct final cartierul Lend din Resita, la aproximativ 4 km de uzine. De la punctul de plecare, cota 714 m, si pana la Resita, diferenta de nivel era de 458 m, nivelul apei pe canal variind intre 0,50 m-0,60 m, viteza de deplasare 1,08 m pe secunda, timp de plutarit aproximativ 6 ore.
# 1872 - Franzdorful creste cu inca 20 familii de colonisti, care se cantoneaza in tot atatea case construite in locul numit Iosefinental (Poiana Valiug). Intemeietorul cartierului a fost Georg Brenan, directorul societatii austro-ungare de cai ferate (STEG) , care i-a dat locului numele dupa cel al sotiei sale, Iosefina.
# 1880 - episcopul bisericii catolice, Alezander Bonnaz, sosit ca turist, a donat bisericii un nou altar, construit la Arad de maistrul lemnar Anton Dengl, cat si bani pentru confectionarea Sfantului Mormant de catre maistru tamplar autohton Getini.
# 1893 - se introduce funicularul, achizitionat de la firma Bleikert din Dresda si montat de specialistul Johann Cservenka, facandu-se astfel legatura intre exploatarile din Semenic si raul Birzava. Traseul se intindea pe o distanta de 5.576 m, cu o diferenta de nivel de 500 m. Sistemul de transport al lemnului funicular-plutarit a functionat pana in anul 1916.
# 1901 - La patru km in aval de Valiug, la locul numit Cleantul Sarbului, ing.Ottmar Marcselenyi a efectuat primele cercetari in vederea documentarii pentru construirea unui baraj pe raul Barzava, proiect ce a fost supus aprobarii in anul 1903.
# 1908/1909 - Constructia barajului si a lucrarilor complementare s-au realizat de catre STEG, in regie proprie, cu exceptia zidariei propriu-zise, care a fost efecutata de firma italiana Lennarduzzi.
Bazinul hidrografic de colectare a apelor a fost de 76,9 km patrati, la o altitudine medie de 870 m. Suprafata luciului de apa a fost de 12 ha, cu o lungime de 1,95 km si o acumulare de 1,2 milioane metri cubi de apa. Inaltimea barajului este de 27 m, deschiderea masoara 90,46 m, nivelul coronamentului este amplasat la o altitudine de 505,5 m, avand o grosime de 3 m.
Apa provenita de la baraj a fost dirijata, controlat, print-un sistem de 14,6 km de canale, tunele si viaduct pana in Resita, unde i s-a valorificat potentialul energetic la hidrocentrala Grebla.
# 1916 - Primaria, ocolul silvic si magazinele din zona au fost electrificate, curentul electric fiind produs de un generator actionat de apa de la gaterul comunei, zona electrificata primind numele de Orasul Valiug. Localitatea va fi cunoscuta cu trei cartiere. Valiugul de la vale (Valiugul Batrin), Orasul Valiug si Valiugul de la Deal - spre Gozna si Dealul Dragutii.
# 1949-1954 - Barajul Gozna este construit din arocamente, protejat in amonte de tole de otel, capacitatea de acumulare a lacului ridicandu-se la 12 milioane metri cubi apa, care provin din trei bazine hidrografice, Barzava, Semenic si Nera.
# Conform recensamantului efectuat in 2011, populaţia comunei Valiug se ridica la 741 de locuitori, in scadere faţa de recensamantul anterior din 2002, cand se inregistrasera 982 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romani (87,04%), cu o minoritate de germani (5,94%). Pentru 5,26% din populaţie, apartenenţa etnica nu este cunoscuta.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (85,29%), cu o minoritate de romano-catolici (8,91%). Pentru 5,26% din populaţie, nu este cunoscuta apartenenţa confesionala.(sursa: Primaria Valiug, INS)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.