BNR: Monografia judetului Timis

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 16.03.2013 17:05 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Banca Naţională a României a realizat în 2012 o monografie a judeţului Timiş, care cuprinde:
1. Prezentarea generală a judeţului
2. Indicatori sintetici ai activităţii economice  
3. Agenţi economici  
4. Industrie şi construcţii
5. Agricultura şi silvicultura
6. Transporturi
7. Comerţ exterior
8. Forţa de muncă şi veniturile salariale
9. Activitate bancară
10. Investiţii străine

1. Prezentarea generală a judeţului

1.1. Situare geografică
Situat în vestul ţării, judeţul Timiş se profilează pe harta României ca o unitate administrativă de hotar având la vest graniţa cu Ungaria şi Serbia. În nord, judeţul Timiş este mărginit de judeţul Arad, la est de judeţul Hunedoara, iar la sud de judeţul Caraş-Severin.
1.2. Suprafaţă
Timişul este cel mai întins judeţ al României, ocupând 8 696,7 km2, respectiv 3,6 la sută din suprafaţa ţării.
1.3. Clima
Teritoriul judeţului Timiş se încadrează în zona climatului temperat de nuanţă continentală.
Temperatura medie anuală se încadrează între izotermele medii multianuale de 10º şi 11º C.
Precipitaţiile anuale se încadrează în medie între 550-600 mm/m2. În partea nord-estică a judeţului, cantitatea de precipitaţii prezintă o creştere pe măsură ce ne apropiem de zona muntoasă, unde se înregistrează chiar şi 1 200 mm/m2 (în munţii Poiana Ruscă).
Vântul bate în câmpie predominant din nord.
1.4. Forme de relief
Teritoriul judeţului Timiş cuprinde toate formele de relief, cu altitudini care pleacă de la 75 m în Câmpia Banatului şi ajung la 1 384 m în vârful Padeş din Munţii Poiana Ruscăi.
Câmpia ocupă aproximativ 6 700 km2 reprezentând 77,20 la sută din suprafaţa judeţului.
Dealurile, cu înălţimi între 200 m şi 400 m, ocupă aproximativ 1 650 km2 , respectiv 19,01 la sută din suprafaţă.
Munţii acoperă o suprafaţă relativ redusă, de 300 km2, respectiv 3,45 la sută din suprafaţa totală a judeţului.
1.5. Resurse naturale
Principala resursă naturală a judeţului Timiş este solul, care oferă condiţii favorabile pentru cultura cerealelor, plantelor tehnice şi furajere.
În subsolul judeţului Timiş se găsesc: ţiţei şi gaze naturale în zona de vest, lignit (Sinersig), bazalt (Lucareţ – Şanoviţa), mangan (Pietroasa), argilă (Biled, Cărpiniş, Jimbolia, Lugoj, Sânnicolau Mare), nisip pentru sticlă (Groşi, Tomeşti, Gladna), ape minerale (Buziaş, Calacea, Ivanda, Bogda).
În partea estică a judeţului se întâlnesc păduri de brad, molid şi fag.
Judeţul Timiş cuprinde o serie de rezervaţii naturale, dintre care se remarcă: Sărăturile Diniaş din comuna Peciu Nou, Pădurea Cenad din comuna cu acelaşi nume, Pădurea Bistra din localitatea Ghiroda, Pădurea Dumbrava din zona Băilor Buziaş, Insulele de la Igriş aflate pe teritoriul comunei Sânpetru Mare şi Insula Mare Cenad din aceeaşi localitate.
1.6. Reţea hidrografică
Judeţul Timiş este străbătut de cursurile a două râuri principale, Bega şi Timişul, cărora li se mai adaugă Bârzava, Moraviţa, Aranca şi Mureşul, precum şi o mulţime de afluenţi ai acestora.
Reţeaua hidrografică mai cuprinde şi un mare număr de lacuri naturale mai mici, precum şi lacuri de acumulare, cel mai mare fiind lacul de la Surduc, cu o suprafaţă de 538 ha.
1.7. Populaţie
La 1 iulie 2010, populaţia stabilă a judeţului Timiş era de 679 695 persoane, reprezentând 3,17 la sută din populaţia ţării şi ocupând locul 9 pe judeţe, cu o densitate medie de 78,2 locuitori/km2.
Din total, 325 936 persoane, respectiv 47,95 la sută, sunt de sex masculin şi 353 759 persoane, respectiv 52,05 la sută, sunt de sex feminin. Structura pe medii relevă faptul că în mediul urban locuiesc 422 250 persoane (62,12 la sută), iar în mediul rural 257 445 persoane (37,88 la sută).
Structura etnică, conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002 cuprinde: 83,4 la sută români, 7,5 la sută maghiari, 2,4 la sută, rromi (ţigani), 2,1 la sută germani, 2 la sută sârbi, 1,1 la sută ucraineni, 0,8 la sută bulgari, respectiv 0,7 la sută alte etnii .
La acelaşi recensământ s-a înregistrat următoarea structură religioasă: 78,9 la sută persoane de religie ortodoxă, 10,6 la sută de religie romano-catolică, 4,2 la sută de religie penticostală, 1,9 la sută de religie reformată, respectiv 4,4 la sută de alte religii .
1.8. Număr de localităţi
Organizarea administrativă a teritoriului, la data de 31 decembrie 2010, cuprindea: 2 municipii – Timişoara (311 428 locuitori) şi Lugoj (44 510 locuitori) , 8 oraşe – Sânnicolau Mare (13 194 locuitori), Jimbolia (11 850 locuitori), Buziaş (7 550 locuitori), Făget (7 224 locuitori), Deta (6 553 locuitori), Ciacova (5 126 locuitori), Recaş (8 621 locuitori), Gătaia (6 194 locuitori) şi un număr de 89 comune cu 313 sate.
1.9. Scurte prezentări ale reşedinţei de judeţ şi ale principalelor oraşe
Reşedinţa judeţului este municipiul Timişoara care are origini din perioada romanilor sub titulatura de Castrum Regiune Themes. Prima atestare documentară directă a cetăţii datează din anul 1212.
În istoria sa, Timişoara a fost deschizător de drumuri în multe domenii de activitate, dintre care amintim:
 1718 – prima fabrică de bere de pe teritoriul actual al României;
 1718 – prima şcoală elementară de pe teritoriul actual al ţării;
 1745 – primul spital municipal de pe teritoriul actual al României. Timişoara are un spital municipal cu 24 de ani înaintea Vienei şi cu 34 de ani înaintea Budapestei;
 1760 – primul oraş al Imperiului Austro-Ungar cu iluminat stradal;
 1815 – prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Habsburgic, din Regatul Ungariei şi din teritoriile româneşti;
 1855 – primul oraş din Imperiul Habsburgic cu străzile iluminate cu gaz;
 1869 – primul tramvai tras de cai de pe teritoriul actual al ţării;
 1884 – primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric;
 1895 – prima stradă asfaltată de pe teritoriul actual al României;
 1899 – primul tramvai electric de pe teritoriul actual al României;
 1953 – singurul oraş din Europa care are trei teatre de stat, unul în limba română, unul în limba maghiară şi unul în limba germană;
 1995 – primul Centru de Laparoscopie, Chirurgie Laparoscopică şi Fertilizare în vitro din ţară;
 2001 – prima operaţie pe inimă cu laser efectuată în România;
 2002 – primul sistem de plată a taxelor şi impozitelor prin internet din ţară.
Municipiul Lugoj, al doilea oraş ca mărime din judeţ, este atestat documentar din anul 1333.
Oraşul s-a dezvoltat mai întâi ca centru manufacturier, apoi ca centru industrial şi cultural. Aici au activat de-a lungul timpului muzicologii Tiberiu Brediceanu, Ion Vidu, poeţii Ioan Popoviciu Bănăţeanu, Victor Vlad Delamarina, tenorul Traian Grozăvescu, precum şi Traian Vuia, inventator şi pionier al aviaţiei.
Oraşul Jimbolia este aşezat în plină câmpie, la extremitatea vestică a judeţului, şi este punct de frontieră spre Serbia. Este amintit prima dată în evidenţele papale de dijmă între 1332-1337, apoi în 1489. Descoperirile arheologice, ca de exemplu, medalia de aramă cu inscripţia „Urbs Roma” de pe timpul lui Constantin Cel Mare, ar putea conduce la concluzia că Jimbolia exista de mult mai multe secole. Situat într-o zonă agricolă foarte fertilă a judeţului, oraşul Jimbolia se remarcă şi ca un important centru industrial.
Oraşul Sânnicolau Mare este situat în Câmpia Banatului, fiind cel mai vestic oraş al ţării şi totodată al judeţului Timiş. Cu o populaţie de 13 214 locuitori, Sânnicolau Mare este primul ca număr al populaţiei dintre cele 8 oraşe timişene şi al treilea după municipiile Timişoara şi Lugoj.
1.10. Monumente istorice, de arhitectură şi artă, muzee, instituţii culturale

Timişul se caracterizează printr-o intensă viaţă culturală şi spirituală. Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Teatrul German de Stat, Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely, Teatrul pentru Copii şi Tineri Merlin, Filarmonica „Banatul”, Fundaţia „Teatrul Nud”, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Opera Naţională Română, precum şi alte instituţii de profil, au influenţe puternice în formarea culturală a timişenilor.
Reţeaua unităţilor de cultură şi artă, la 31 decembrie 2010, în judeţul Timiş cuprinde: 8 case de cultură, 249 cămine culturale, 355 biblioteci, 3 cinematografe şi instalaţii cinematografice, 8 instituţii pentru spectacole şi 38 muzee şi colecţii publice.
În judeţ sunt numeroase vestigii istorice, dintre care amintim: Bastionul Cetăţii Timişoara, Primăria Veche – Timişoara, Ruinele cetăţii Morisena – Cenad, Ruinele cetăţii Ciacova, Ruinele fortăreţei feudale – Margina, Casa prinţului Eugeniu de Savoya – Timişoara şi Prefectura Veche – Timişoara.
Judeţul Timiş se remarcă printr-o mulţime de edificii religioase cum ar fi: Catedrala Ortodoxă – Timişoara, Catedrala Romano Catolică – Timişoara, Mânăstirea Săraca – Şemlacu Mic, Mânăstirea Partoş, Catedrala ortodoxă sârbă – Timişoara, Sinagoga din cetate – Timişoara, Catedrala Ortodoxă – Lugoj, Biserica din lemn – Povargina şi Biserica romano-catolică – Dudeştii Noi.
Principalele edificii culturale ale judeţului Timiş sunt: Castelul Huniazilor – Timişoara, Castelul Regal – Banloc, Palatul Dicasterial – Timişoara, Palatul Episcopal Romano Catolic – Timişoara, Muzeul Banatului – Timişoara, Muzeul etnografic al şvabilor – Giarmata, Muzeul folcloristului Bela Bartok – Sânnicolau Mare, Casa-muzeu a poetului german Nikolaus Lenau – Lenauheim, Casa memorială Traian Vuia din localitatea cu acelaşi nume.
1.11. Obiective turistice şi unităţi de cazare
La 31 iulie 2010, în judeţul Timiş erau înregistrate 122 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare din care: 55 hoteluri şi moteluri, 3 hosteluri, 1 han turistic, 1 camping, 9 vile turistice, 42 pensiuni turistice, 7 pensiuni agroturistice, 4 tabere de elevi şi preşcolari, cu o capacitate totală de 6 857 locuri. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2010 a fost de 23,6 la sută.
Turismul balnear şi de agrement se practică în Buziaş, Timişoara, Deta, Calacea, Lovrin.
Buziaşul – aflat la 34 km sud-est de Timişoara – se prezintă ca o staţiune balneoclimaterică permanentă, situată pe malurile unui afluent al râului Timiş, la 128 m altitudine, între dealurile acoperite cu vii ale Pogănişului şi Sălagiului. Are un climat de câmpie, cu caracter de trecere de la cel continental la cel mediteranean, influenţat de mişcările atmosferice dinspre mările Mediterană şi Adriatică. Prin urmare, iernile sunt scurte şi relativ blânde, cu medii termice în jur de 0ºC; vara, temperatura medie este de 21ºC. Bazele de tratament ale staţiunii sunt dotate cu aparatură modernă: instalaţii pentru băi calde la cadă cu apă minerală, instalaţii pentru mofete, electro şi hidroterapie, acupunctură, gimnastică medicală. Turiştii pot vizita valoroasa colecţie de artă populară, precum şi parcul staţiunii, de un farmec deosebit, cu o amenajare unică în staţiunile din România.
Băile Calacea, staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă (la 38 km nord de Timişoara), este renumită în mod deosebit prin băile termale.
Alte obiective turistice sunt peşterile, dintre care amintim: Peştera de la Româneşti (la 13 km de Făget), Peştera albastră – lângă Pietroasa (la 12 km de Făget) şi Peştera „Stânca lui Florian” – lângă Tomeşti (la 17 km de Făget).
Cele mai renumite rezervaţii şi monumente ale naturii din judeţ sunt: Mlaştinile de la Satchinez, Parcul Dendrologic – Bazoş, Locul fosilifer Rădămăneşti şi Sărăturile de la Diniaş.
Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice şi arheologice, monumente istorice şi de arhitectură, biserici şi muzee.
În Timişoara obiectivele turistice mai importante sunt: Castelul Huniazilor (secolul XV, refăcut în 1852), care azi este muzeu, după o nouă restaurare; Castelul Paşa Buinen (sec. XVII-XVIII); Casa prinţului Eugeniu de Savoya (sec. XVIII); Cetatea Bastion (sec. XVIII); Teatrul Naţional (sec. XIX-XX); Biserica Mizericordierilor (sec. XVIII); Catedrala ortodoxă (sfinţită la 6 octombrie 1946 în prezenţa Regelui Mihai I), Catedrala romano-catolică, Catedrala ortodoxă sârbă, Monumentul martirilor revoluţiei din 16-22 decembrie 1989, Muzeul Satului etc.
Turismul verde şi agroturismul este reprezentat de gospodăriile tradiţionale din mediul rural, spaţiile monahale şi cabanele de vânătoare.
1.12. Personalităţi importante pe plan naţional şi internaţional
Din judeţul Timiş s-au ridicat personalităţi care s-au afirmat pe plan naţional şi internaţional, dintre care amintim:
Traian Vuia (1872-1950), inventator, pionier al aviaţiei mondiale. Este primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul. A brevetat şi a construit diverse aparate, spre exemplu un generator de abur în 1925, două elicoptere în 1918 şi 1922. Este ales membru de onoare al Academiei Române la 27 mai 1946.
Eftimie Murgu (1805-1870), jurist şi profesor de filozofie, om politic, deputat în parlamentul revoluţionar maghiar din timpul revoluţiei de la 1848. Eftimie Murgu a fost unul dintre cei mai clarvăzători revoluţionari democraţi paşoptişti români.
De asemenea, s-au remarcat: Ion Vidu (1863-1931) compozitor şi dirijor, maestru al muzicii corale româneşti, Traian Grozăvescu (1895-1927) tenor născut la Lugoj, Victor Vlad Delamarina (1870-1896) poet şi scriitor născut la Satul Mic, Traian Lalescu (1882-1929) academician şi matematician, Nikolaus Lenau (1802-1850) important poet romantic austriac, născut la Csatád, azi Lenauheim, comitatul Timiş (în prezent liceul Nikolaus Lenau din Timişoara cu predare în limba germană îi poartă numele), Béla Bartók (1881-1945) născut la Sânnicolau Mare, unul dintre reprezentanţii de seamă ai muzicii moderne, precum şi Herta Müller, născută în anul 1953 la Niţchidorf, care a fost nominalizată de trei ori la premiul Nobel pentru literatură, iar în anul 2009 a devenit a douăsprezecea femeie care primeşte acest premiu pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”.
1.13. Unităţi de învăţământ
În anul şcolar 2010/2011, în judeţul Timiş funcţionau 285 unităţi de învăţământ, iar populaţia şcolară era de 143 531 persoane, dintre care 20 601 în grădiniţe, 82 934 elevi şi 39 996 studenţi. Din totalul de 82 934 elevi, în învăţământul primar şi gimnazial erau înscrişi 49 174 elevi. Personalul didactic angajat în pregătirea elevilor din învăţământul primar şi gimnazial era de 3 798 persoane. În învăţământul liceal, un număr de 30 601 elevi sunt pregătiţi de 2 093 cadre didactice. Învăţământul postliceal şi de maiştri este coordonat de 121 cadre didactice, care pregătesc într-o multitudine de meserii 1 654 tineri, iar în învăţământul profesional sunt înscrişi 1 505 copii, pregătiţi de 37 cadre didactice.
Din totalul elevilor cuprinşi în învăţământul primar şi gimnazial, 1 101 elevi învaţă în limba germană sub îndrumarea unui număr de 53 cadre didactice, iar 1 181 elevi învaţă în limba maghiară, fiind pregătiţi de 33 cadre didactice. Şi în învăţământul liceal există şcoli cu predare în limba germană, maghiară şi sârbă.
Învăţământul superior cuprinde 9 instituţii, din care 4 instituţii de învăţământ de stat: Universitatea Tehnică, Universitatea de Vest, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului şi 5 instituţii de învăţământ superior particulare: Universitatea Banatului, Institutul de Studii şi Educaţie Permanentă Tibiscus Timişoara, Universitatea Independentă Mihai Eminescu Timişoara, Universitatea Europeană „I.C. Drăgan” Lugoj, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” filiala Timişoara. În cadrul acestor instituţii studiază, în 45 de facultăţi, un număr de 39 996 tineri, sub îndrumarea a 2 216 cadre didactice.
1.14. Reţeaua sanitară
În judeţul Timiş, în anul 2010, reţeaua sanitară cuprindea 19 spitale, 21 ambulatorii integrate spitalelor şi de specialitate, 6 dispensare medicale, 6 centre de sănătate, 1 centru medical de specialitate, 56 cabinete de medicină generală, 40 cabinete şcolare şi studenţeşti, 501 cabinete medicale de familie, 33 societăţi medicale civile, 698 cabinete stomatologice, 615 cabinete medicale de specialitate şi 33 societăţi civile medicale de specialitate. De asemenea, funcţionau 261 farmacii (locul patru pe ţară), 33 depozite farmaceutice, 12 creşe, 80 laboratoare medicale, 107 laboratoare de tehnică dentară, un centru de transfuzie şi 16 alte tipuri de cabinete medicale.
În spitale există 5 664 paturi de asistenţă medicală, în casele de naşteri 94 paturi, iar în leagăne de copii 315 paturi, ceea ce reprezintă 11,7 paturi la 1 000 locuitori. În aceste unităţi de asistenţă medicală lucrează 3 389 medici (locul trei pe ţară), din care 824 stomatologi (locul doi pe ţară), 589 farmacişti şi 5 011 persoane cu pregătire sanitară medie.

2. Indicatori sintetici ai activităţii economice

2.1. PIB al judeţului şi ponderea acestuia în PIB al României
Pentru perioada 2005-2009 datele referitoare la PIB pe ţară şi pe judeţ sunt următoarele (mld. lei, preţuri curente):
PIB 2005 2006 2007 2008 2009
PIB ţară 288,9 344,6 416,0 514,7 501,1
PIB Timiş 12,5 16,1 18,8 23,5 22,7
PIB Timiş/PIB ţară (procente) 4,34 4,66 4,53 4,57 4,53
Sursa: INS
În perioada 2006-2008, atât PIB la nivel naţional, cât şi PIB al judeţului Timiş au înregistrat creşteri; acestea au fost urmate însă de un declin în anul 2009 . În perioada analizată, ponderea PIB al judeţului în PIB la nivel naţional s-a situat între 4,34 la sută şi 4,66 la sută.
2.2. PIB pe locuitor la nivelul judeţului şi raportul dintre acesta şi media naţională
PIB pe locuitor la nivel naţional şi la nivelul judeţului sunt prezentate în tabelul următor (lei, preţuri curente):
PIB/locuitor 2005 2006 2007 2008 2009
PIB/locuitor ţară 13362,8 15967,6 19315,4 23934,6 23341,4
PIB/locuitor Timiş 19012,6 24312,7 28248,6 34860,2 33498,7
Sursa: INS
La acest indicator judeţul Timiş înregistrează aceeaşi tendinţă ca şi indicatorul pe ţară, însă la valori mai ridicate.

3. Agenţi economici

3.1. Numărul societăţilor comerciale
La 31 decembrie 2010, în judeţul Timiş erau înregistrate 21 744 unităţi locale active, structura acestora pe domenii de activitate şi pe clase de mărime după numărul de salariaţi fiind următoarea:
Activitatea / Total 0-9 salariaţi / 10-49 salariaţi / 50-249 salariaţi / peste 250 salariaţi
Total, din care: 21 744 19 164 2 057 440 83
Agricultură, silvicultură şi pescuit 879 748 113 15 3
Industrie, din care: 2 189 1 516 440 178 55
– industrie extractivă 56 36 16 3 1
– industrie prelucrătoare 2 017 1 391 407 170 49
– producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică 42 34 4 1 3
– distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor 74 55 13 4 2
Construcţii 2 192 1 856 272 60 4
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 7 212 6 563 574 72 3
Hoteluri şi restaurante 1 209 1 047 148 14 0
Transport şi depozitare 1 143 1 011 102 22 8
Tranzacţii imobiliare 957 915 39 2 1
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2 844 2 740 87 17 0
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 868 727 104 34 3
Intermedieri financiare şi asigurări 243 225 17 1 0
Informaţii şi comunicaţii 758 671 66 16 5
Învăţământ* 110 96 14 0 0
Sănătate şi asistenţă socială* 421 381 34 6 0
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 195 177 15 3 0
Alte activităţi de servicii 524 491 32 0 1
Sursa: INS
*Include numai întreprinderile cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale.
La nivelul judeţului Timiş, unităţile locale active cu până la 9 salariaţi deţin ponderea majoritară, respectiv 88,13 la sută din numărul total pe judeţ (Grafic 3.1. - graficele se pot vizualiza în Galeria Foto de la finalul materialului).
Din analiza repartizării numărului unităţilor locale active din judeţul Timiş pe ramuri de activitate rezultă că ponderea cea mai mare o deţine comerţul, cu 33,17 la sută, urmat de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu 13,08 la sută, construcţii, cu 10,08 la sută, şi industrie, cu 10,07 la sută (Grafic 3.2.).
3.2. Structura pe forme de proprietate
Din totalul de 21 744 unităţi locale active înregistrate la 31 decembrie 2010 în judeţul Timiş, majoritatea, respectiv 21 653 unităţi, reprezentând 99,58 la sută, se încadrează la forma de proprietate majoritar privată. Unităţile cu forma de proprietate majoritar de stat, în număr de 91, au o pondere de numai 0,42 la sută.
Din totalul unităţilor locale active, un număr de 1 854 unităţi sunt înregistrate cu capital integral străin.
3.3. Numărul şi ponderea societăţilor comerciale cu participare de capital străin
La 31 decembrie 2010, în judeţul Timiş erau înregistrate 11 498 de societăţi comerciale cu participare de capital străin reprezentând 6,6 la sută din totalul pe ţară, ocupând astfel locul doi la nivel naţional. Aceste unităţi înregistrau un capital social subscris de 1 057,7 milioane euro reprezentând 3,6 la sută din totalul pe ţară şi ocupând astfel locul cinci.

4. Industrie şi construcţii

4.1. Ramuri industriale importante
Industria judeţului Timiş este puternică şi diversificată, fiind susţinută de tradiţie, de localizarea vestică a judeţului, precum şi de înalta calificare a forţei de muncă. Această afirmaţie este susţinută de prezenţa numeroasă în judeţ a investitorilor autohtoni şi străini.
Ponderea cea mai însemnată în producţia totală a judeţului o deţine industria prelucrătoare, având ca subramuri: industria electronică, industria alimentară, industria chimică, industria textilă, industria de prelucrare a metalului şi a lemnului.
La sfârşitul anului 2010, în judeţul Timiş activau: 56 unităţi în industria extractivă, 2 017 unităţi în industria prelucrătoare, 42 unităţi în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, 74 unităţi în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare.
4.2. Principalele companii din sectorul industrial
Dintre principalele unităţi care activează în industrie în judeţul Timiş amintim: Continental AG, Solectron Corp. România, Zoppas Industries România, Philips & Elba Street Lighting, ABB Rometrics, Alcatel NS, Delphi Packard, Siemens Automotive, Procter & Gamble, Eybl Textil, Eybl-Automotive-Components, Kromberg & Schubert, Lisa Drexlmayer, Linde Gas, Nestlé, Incontro Prefabbricati, IMP România Industrial CO, Ceramica Apparechi Sanitari, Monlandys, EFF şi altele.
Potenţialul agricol ridicat al zonei, cât şi volumul sporit al investiţiilor private în agricultură au determinat şi dezvoltarea accentuată a industriei alimentare.
4.3. Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale active din industrie şi construcţii
Conform datelor statistice existente, în perioada 2006-2010 cifra de afaceri în principalele ramuri ale industriei şi în construcţii a înregistrat la nivelul judeţului Timiş următoarea evoluţie (milioane lei, preţuri curente):
Cifra de afaceri 2006 2007 2008 2009 2010
Industria extractivă 139 168 281 164 180
Industria prelucrătoare 8 086 9 474 11 067 11 664 13 097
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1 232 975 872 852 1 051
Construcţii 2 443 3 601 4 956 3 962 3 692
Grafic 4.1. Evoluţia cifrei de afaceri
La nivelul judeţului Timiş, industria prelucrătoare a înregistrat o creştere continuă a cifrei de afaceri în perioada analizată, fiind totodată şi ramura în care se înregistrează cel mai înalt nivel al acestui indicator. Şi în cazul construcţiilor a fost consemnată o majorare a cifrei de afaceri în perioada 2007-2008, dar ulterior acest indicator s-a deteriorat.
În perioada analizată, investiţiile brute în unităţile din ramurile menţionate se prezintă astfel (milioane lei, preţuri curente):
Investiţii brute 2006 2007 2008 2009 2010
Industria extractivă 60 111 469 224 238
Industria prelucrătoare 1 329 1 927 1 825 1 520 1 343
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 221 367 423 492 553
Construcţii 408 9892 130 1 305 319
Sursa: INS
Graficul 4.2. Evoluţia investiţiilor brute
Se observă creşterea deosebită a investiţiilor în ramura construcţii în prima parte a intervalului analizat, urmată de o scădere accentuată începând cu anul 2009, pe fondul crizei economice şi financiare, astfel încât, în 2010 investiţiile în această ramură au scăzut sub nivelul anului 2006.
Cu privire la numărul de persoane care au activat în perioada analizată în ramurile menţionate, situaţia se prezintă astfel (număr persoane):
Număr de salariaţi 2006 2007 2008 2009 2010
Industria extractivă 1 508 1 471 2 078 2 078 1 766
Industria prelucrătoare 81 071 84 408 76 024 68 593 68 957
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 5 252 4 513 4 246 4 271 4 399
Construcţii 21 121 25 431 28 211 24 316 19 032
Sursa: INS
Dintre ramurile analizate, industria prelucrătoare deţinea în anul 2010 cel mai mare număr de angajaţi (circa 69 mii persoane).
Din graficul 4.3. se observă o scădere a numărului de salariaţi în industria prelucrătoare începând cu anul 2008, astfel încât în anul 2009 se înregistrează cel mai mic număr de salariaţi din perioada analizată. De asemenea, ramura construcţii a consemnat o creştere accentuată în perioada 2007-2008, urmată de un declin al numărului de angajaţi, care a ajuns în anul 2010 sub nivelul din 2006.
Graficul 4.3. Evoluţia numărului de salariaţi
O comparaţie între nivelurile cifrei de afaceri, ale investiţiilor brute şi ale numărului de personal din judeţul Timiş şi cele la nivel naţional pentru anul 2010, este realizată în tabelul următor:
Ţară Timiş Timiş/Ţară (pondere, %)
Cifra de afaceri (milioane lei preţuri curente)
Industria extractivă 10 757 180 1,67
Industria prelucrătoare 236 688 13 097 5,53
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 66 959 1 051 1,57
Construcţii 72 178 3 692 5,12
Investiţii brute (milioane lei preţuri curente)
Industria extractivă 4 716 238 5,05
Industria prelucrătoare 21 091 1 343 6,37
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 16 255 553 3,40
Construcţii 12 902 319 2,47
Personalul (număr persoane)
Industria extractivă 66 905 1 766 2,64
Industria prelucrătoare 1 124 568 68 957 6,13
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 155 186 4 399 2,83
Construcţii 400 686 19 032 4,75
Sursa: INS
La 31 decembrie 2010 judeţul Timiş deţinea în privinţa cifrei de afaceri o pondere de 5,53 la sută din total ţară în industria prelucrătoare, respectiv 5,12 la sută în ramura construcţii. În ceea ce priveşte investiţiile brute, ponderi importante s-au înregistrat în industria prelucrătoare (6,37 la sută) şi în industria extractivă (5,05 la sută). Referitor la numărul de personal angajat în ramurile analizate, ponderi importante în totalul pe ţară deţineau industria prelucrătoare (6,13 la sută) şi construcţiile (4,75 la sută) (Grafic 4.4.).
Grafic 4.4. Ponderea cifrei de afaceri, a investiţiilor brute şi a numărului de salariaţi din judeţul Timiş în valorile la nivel naţional

5. Agricultura şi silvicultura

5.1. Suprafaţa agricolă şi structura acesteia
Judeţul Timiş ocupa la 31 decembrie 2010 locul întâi pe ţară atât în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă (693 417 ha), cât şi cea arabilă (531 037 ha).
Structura suprafeţei agricole a judeţului, la finele anului 2010, este prezentată în graficul 5.1.
Grafic 5.1. Structura suprafeţei agricole a judeţului Timiş
Din totalul suprafeţei agricole, sectorul privat deţinea 669 683 ha, respectiv 96,58 la sută.
5.2. Suprafaţa fondului forestier
La 31 decembrie 2010, suprafaţa fondului forestier al judeţului Timiş era de 107 768 ha, din care 102 700 ha erau acoperite cu păduri.
În cadrul pădurilor, răşinoasele ocupă 5 300 ha, iar foioasele 97 400 ha. La aceeaşi dată existau şi 88 ha teren destinat împăduririlor.
Volumul de lemn recoltat în anul 2010 totaliza 295,8 mii m3 din care: răşinoase – 15,1 mii m3, fag – 92,6 mii m3, stejar – 112,3 mii m3, diverse specii tari – 62,3 mii m3 şi diverse specii moi – 13,5 mii m3.
5.3. Producţia agricolă şi structura acesteia
Producţia agricolă a judeţului Timiş a înregistrat o evoluţie ascendentă în perioada 2006-2008, după care nivelul acesteia s-a redus în anul 2009 datorită scăderii producţiei agricole vegetale.
În schimb, în anul 2010, producţia agricolă vegetală a înregistrat o creştere deosebită faţă de perioadele anterioare, contribuind semnificativ la majorarea producţiei agricole totale a judeţului Timiş (mii lei).
Producţia şi serviciile agricole 2006 2007 2008 2009 2010
Producţia agricolă vegetală 1 367 440 1 493 279 1 708 457 1 202 436 2 562 624
Producţia agricolă animală 651 796 730 458 674 351 924 538 929 902
Servicii agricole 41 748 36 713 33 013 45 604 39 564
Total Timiş 2 060 984 2 260 450 2 415 821 2 172 578 3 532 090
Sursa: INS
Evoluţia producţiei agricole a judeţului Timiş în perioada 2006-2010 este prezentată în graficul 5.2.
Grafic 5.2. Evoluţia producţiei de bunuri şi servicii agricole
Ponderea deţinută de principalele ramuri în producţia agricolă totală a judeţului în anul 2010 este prezentată în graficul 5.3.
Grafic 5.3. Structura producţiei agricole
În graficul 5.4. este prezentată valoarea producţiei agricole a judeţului Timiş comparativ cu cea înregistrată la nivel naţional în anul 2010.
Grafic 5.4. Valoarea producţiei agricole
Principalele societăţi comerciale din judeţul Timiş care activează în domeniul agricol sunt:
Comcereal Carani, Emiliana West Rom, Smithfieled Ferme, Agricola Sangiorgio, Kornberg,
Agroindustriala Sinagro Sânnicolau Mare şi Cramele Recaş.

6. Transporturi

6.1. Reţeaua feroviară
La 31 decembrie 2010, reţeaua de căi ferate a judeţului Timiş însuma 795 km, din care 113 km reprezentau reţea electrificată.Cu 91,4 km de cale ferată la 1 000 km2, judeţul Timiş are cea mai densă reţea de căi ferate din ţară.
6.2. Reţeaua drumurilor publice
La 31 decembrie 2010, reţeaua drumurilor publice totaliza 2 930 km (locul patru pe ţară), din care autostrăzi şi drumuri naţionale 563 km, iar drumuri judeţene şi comunale 2 367 km.
La 17 decembrie 2011 a fost dat în folosinţă segmentul de autostradă Arad – Timişoara având o lungime de 32,2 km. În prezent, pe teritoriul judeţului Timiş se lucrează la segmentele de autostradă Timişoara – Lugoj în lungime de 35 km şi Lugoj – Deva în lungime de 91 km.
Transportul în comun al pasagerilor a fost asigurat de 136 autobuze şi microbuze, 160 vagoane de tramvai şi 50 de troleibuze. În anul 2010, 72 774 mii pasageri au călătorit cu tramvaie, 35 247 mii cu autobuze şi microbuze şi 33 306 mii cu troleibuze.
6.3. Aeroporturi
Un rol important în infrastructura transporturilor din judeţul Timiş îl are Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” din Timişoara, al treilea ca mărime în ţară după cele din Bucureşti.
Primul aeroport al Timişoarei a fost înfiinţat la câţiva kilometri de actuala poziţie, în localitatea Moşniţa Veche. Primul avion a aterizat pe pista Aeroportului Comunal Timişoara în 17 iulie 1935.
În anul 1960 a început construcţia actualului sediu al aeroportului, iar în 1964 a fost inaugurat terminalul de curse interne. După finalizarea lucrărilor de extindere, în 1980, pe aeroport au sosit şi primele curse internaţionale.
La 6 ianuarie 2003, Aeroportul Internaţional Timişoara a primit numele pionierului aeronauticii mondiale, Traian Vuia.
În prezent, aeroportul asigură 7 curse interne regulate către Bucureşti, Bacău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Sibiu. Importanţa strategică a Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” Timişoara a crescut, astfel încât a devenit nodul aerian care leagă oraşe din România cu 25 oraşe din Italia, Germania, Austria, Spania, Anglia, Grecia, Republica Moldova, Ucraina şi Franţa.
În anul 2010, prin Aeroportul Internaţional „Traian Vuia” Timişoara au trecut 1 139 mii pasageri.
Pe acest aeroport operează companii aeriene renumite, dintre care amintim: Tarom, Lufthansa, Austrian Airlines, Alitalia, Wizz Air, United Airlines, Air France, KLM, Continental Airlines, Carpatair.

7. Comerţ exterior

7.1. Valoarea exporturilor şi importurilor şi ponderea acestora în exporturile şi importurile totale ale ţării
La 31 decembrie 2010, exporturile judeţului Timiş totalizau 3 010 milioane euro (8,06 la sută din exporturile României), în timp ce importurile totalizau 2 847 milioane euro (6,07 la sută din importurile ţării). Judeţul Timiş a înregistrat în acest context un sold comercial pozitiv de 163 milioane euro.
În timp ce comerţul exterior al României a înregistrat solduri anuale negative în întreaga perioadă 2007-2010, la nivelul judeţului Timiş au fost înregistrate excedente în ultimii doi ani analizaţi.
Comerţ exterior 2007 2008 2009 2010 (milioane euro)
Export
Timiş 2 538 2 850 2 403 3 010
Ţară 29 549 33 725 29 084 37 368
Import
Timiş 2 949 3 188 2 263 2 847
Ţară 51 322 57 240 38 953 46 902
Sold
Timiş -411 -338 140 163
Ţară -21 773 -23 515 -9 869 -9 534
Sursa: INS
Grafic 7.1. Situaţia comparativă a exporturilor, importurilor şi a soldului operaţiunilor de comerţ exterior din judeţul Timiş faţă de nivelurile pe ţară
Grafic 7.2. Evoluţia exporturilor, importurilor şi a soldului operaţiunilor de comerţ exterior din judeţul Timiş
7.2. Principalele categorii de produse exportate şi importate
La finele anului 2010, structura exporturilor judeţului, pe grupe de mărfuri, era următoarea:
Grupe de mărfuri la export / Valoare (mii euro) / Pondere în exportul total al judeţului (%)
Maşini şi aparate, echipamente electronice 1 123 550 37,25
Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 430 174 14,26
Mijloace de transport 332 845 11,03
Încălţăminte, pălării, umbrele 290 772 9,64
Instrumente şi aparate optice şi fotografice 213 321 7,07
Mărfuri şi produse diverse 164 508 5,45
Materii textile şi articole din acestea 140 555 4,66
Altele 320 602 10,63
Sursa: INS
Grafic 7.3. Structura exportului FOB pe principalele grupe de mărfuri
La finele anului 2010, structura importurilor judeţului, pe grupe de mărfuri, era următoarea:
Grupe de mărfuri la import / Valoare (mii euro) / Pondere în importul total al judeţului (%)
Maşini şi aparate, echipamente electronice 1 045 819 36,64
Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 474 327 16,62
Metale comune şi articole din acestea 281 283 9,85
Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe 211 666 7,42
Materii textile şi articole din acestea 165 112 5,78
Mijloace de transport 157 707 5,52
Altele 518 558 18,17
Sursa: INS
Grafic 7.4. Structura importului CIF pe principalele grupe de mărfuri
În cadrul comerţului exterior, cea mai mare pondere o deţin produsele din grupa maşini, aparate, echipamente electronice (37,25 la sută din exporturi, respectiv 36,64 la sută din importuri).
7.3. Principalele firme exportatoare şi pieţele lor de desfacere
Între principalele firme exportatoare se remarcă: Continental Automotive Products SRL, care exportă anvelope şi camere de aer, Alcatel-Lucent România SRL, Solectron România SRL, care exportă produse din domeniul electrotehnicii, Procter & Gamble care exportă detergenţi, săpunuri şi produse de curăţenie, Delphi Packard România SRL, care exportă motoare, piese şi accesorii pentru autovehicule.
Principalele pieţe de desfacere pentru produsele exportate din judeţul Timiş sunt Germania, Italia, Franţa, Ungaria, Slovacia, Polonia.
Un loc aparte în exportul judeţului îl ocupă Cramele Recaş, care deţin locul doi pe ţară în exportul de vin, având o cotă de 17 la sută din exportul de vin românesc. Această firmă exportă vin în ţări din cinci continente.

8. Forţa de muncă şi veniturile salariale

8.1. Populaţia ocupată
La 31 decembrie 2010, populaţia ocupată civilă din judeţul Timiş totaliza 318,6 mii persoane (locul trei pe ţară), repartizate pe ramuri de activitate cu precădere în industrie şi agricultură, după cum rezultă din graficul 8.1.
Grafic 8.1. Repartizarea forţei de muncă pe domenii de activitate
Analizând intervalul 2006-2010 în privinţa numărului mediu de salariaţi, se constată că, după o perioadă caracterizată de evoluţii pozitive (până în 2008), în anii 2009-2010 s-au înregistrat scăderi atât la nivel de ţară, cât şi la nivel de judeţ (Grafic 8.2). La acest indicator, judeţul Timiş ocupă locul doi pe ţară.
Grafic 8.2. Evoluţia numărului mediu al salariaţilor
8.2. Şomeri
După o perioadă caracterizată prin scăderea numărului de şomeri, în 2008-2009 – pe fondul înrăutăţirii situaţiei economice – au fost înregistrate deteriorări ale acestui indicator atât la nivelul ţării, cât şi al judeţului Timiş. Cea mai nefavorabilă evoluţie a fost consemnată în anul 2009, când la nivelul ţării numărul şomerilor a crescut cu 75,8 la sută, iar la nivelul judeţului Timiş cu 171,8 la sută. În anul 2010, indicatorul a înregistrat o uşoară ameliorare (Grafic 8.3.).
Grafic 8.3. Evoluţia numărului de şomeri
În ceea ce priveşte rata şomajului, pe ţară şi pe judeţul Timiş, datele se prezintă astfel (procente):
Rata şomajului 2006 2007 2008 2009 2010
Total ţară 5,2 4,1 4,4 7,8 7,0
Timiş 2,1 1,6 1,7 4,5 3,7
Sursa: INS
Rata şomajului a urmat tendinţa consemnată la nivelul numărului de şomeri, înregistrând valori ridicate în anul 2009: 7,8 la sută la nivelul ţării, respectiv 4,5 la sută la nivelul judeţului Timiş (Grafic 8.4.).
Grafic 8.4. Evoluţia ratei şomajului
8.3. Câştigul salarial nominal mediu net lunar
Salariul nominal mediu net lunar la nivel de ţară şi pe judeţul Timiş a fost în creştere în perioada
2007-2010. De asemenea se observă apropierea valorilor înregistrate la nivelul judeţului Timiş
de cele înregistrate la nivel de ţară.
În evoluţie, datele privind câştigul salarial nominal mediu net lunar sunt prezentate în graficul 8.5.
Grafic 8.5. Evoluţia câştigului salarial nominal mediu net lunar

9. Activitate bancară

9.1. Reţeaua bancară
În judeţul Timiş, la 31 decembrie 2010, îşi desfăşurau activitatea 217 unităţi bancare aparţinând unui număr de 33 instituţii de credit din cele 42 înscrise în Registrul instituţiilor de credit.
Reţeaua bancară este bine reprezentată în teritoriu, în fiecare oraş existând mai multe unităţi aparţinând instituţiilor de credit. Dintre instituţiile de credit cu un număr mare de unităţi deschise în judeţul Timiş amintim: BRD – Groupe Société Générale cu 51 de unităţi, BCR cu 27 unităţi, Banca Transilvania cu 18 unităţi, Raiffeisen Bank cu 17 unităţi şi Bancpost cu 15 unităţi.
9.2. Credite bancare
La 31 decembrie 2010 în judeţul Timiş se înregistrau credite în valoare de 7 979,2 milioane lei, din care 30,7 la sută erau denominate în lei, iar 69,3 la sută în valută (Grafic 9.1.).
Grafic 9.1. Structura creditelor la 31.12.2010 în judeţul Timiş
La finele intervalului analizat, la nivelul judeţului Timiş, ponderea creditelor restante a fost de circa 11 la sută în cazul creditelor în lei şi de 6,6 la sută în cazul celor în valută (Grafic 9.2.).
Grafic 9.2. Evoluţia ponderii creditelor restante în total credite
9.3. Depozite bancare
La 31 decembrie 2010 judeţul Timiş înregistra disponibilităţi, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo în valoare totală de 12 038,9 milioane lei, din care 54,4 la sută erau denominate în lei, iar 45,6 la sută în valută (Grafic 9.3.). La aceeaşi dată, judeţul Timiş ocupa locul doi pe ţară, după Bucureşti, în ceea ce priveşte valoarea disponibilităţilor la vedere, precum şi valoarea totală a disponibilităţilor, depozitelor la termen, a depozitelor rambursabile după notificare şi a operaţiunilor repo.
Grafic 9.3. Structura pe monede de denominare a disponibilităţilor, depozitelor la termen, depozitelor rambursabile după notificare şi operaţiunilor repo la 31.12.2010 în judeţul Timiş
9.4. Evoluţia creditelor şi a disponibilităţilor, depozitelor la termen, depozitelor rambursabile după notificare şi operaţiunilor repo
În perioada 2006-2010, evoluţia creditelor şi a disponibilităţilor, depozitelor la termen, depozitelor rambursabile după notificare şi a operaţiunilor repo a fost următoarea (milioane lei):
Timiş 2006 2007 2008 2009 2010
Credite în lei 1 491,0 2 266,8 2 680,6 2 440,9 2 450,3
Credite în valută 1 840,0 3 631,1 4 946,2 5 029,3 5 528,9
Total credite 3 331,0 5 897,9 7 626,8 7 470,2 7 979,2
Disponibilităţi, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo – lei

1 930,9 2 584,6 2 595,1 2 880,5 3 272,4
Disponibilităţi, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo – valută

972,3 1 744,0 2 091,0 2 540,3 2 747,0
Total disponibilităţi, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo

2 903,2 4 328,6 4 686,1 5 420,8 6 019,4
Total ţară
Credite în lei 49 082,6 67 800,2 83 746,1 79 788,4 77 455,5
Credite în valută 43 797,3 81 461,5 115 360,7 121 404,8 133 391,2
Total credite 92 879,9 149 261,7 199 106,8 201 193,2 210 846,7
Disponibilităţi, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo – lei

64 763,4 88 753,8 101 170,7 105 440,7 116 734,0
Disponibilităţi, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo – valută

31 156,5 46 742,5 59 588,3 75 538,0 75 410,7
Total disponibilităţi, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo

95 919,9 135 496,3 160 759,0 180 978,7 192 144,7
În perioada analizată, valoarea totală a disponibilităţilor din judeţul Timiş urmează tendinţa de creştere constantă în termeni nominali înregistrată la nivel naţional. În schimb, valoarea totală a creditelor acordate în judeţul Timiş a consemnat un declin în anul 2009, în termeni nominali, dar acesta o fost urmat de o revigorare de aproape 7 la sută în anul 2010.
Grafic 9.4. Evoluţia creditelor şi a disponibilităţilor, depozitelor la termen, depozitelor rambursabile după notificare şi a operaţiunilor repo
Grafic 9.5. Ponderea creditelor şi a disponibilităţilor, depozitelor la termen, depozitelor rambursabile după notificare şi a operaţiunilor repo din judeţul Timiş în nivelurile pe ţară
Se constată ponderea mai mare a creditelor în valută (peste 4 la sută în toată perioada analizată), precum şi a disponibilităţilor în valută (peste 3 la sută în toată perioada analizată).

10. Investiţii străine

În judeţul Timiş, cele mai reprezentative unităţi care raportează investiţii străine directe sunt:
 SC Continental Automotive Products SRL –producţia de anvelope şi camere de aer; ţara de origine – Olanda;
 SC Enel Distribuţie Banat SA – distribuţie de energie electrică; ţara de origine – Olanda;
 SC Smithfield România SRL – activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management de gaze industriale; ţara de origine – SUA;
 SC Contitech România SRL – producerea de motoare, piese şi accesorii auto; ţara de origine – Germania;
 SC Mondial SA Lugoj – producţia de obiecte sanitare din ceramică; ţara de origine – Germania;
 SC Midtown Retail SRL – închirierea şi subînchirierea de bunuri imobiliare, ţara de origine – Olanda;
 SC Alcatel – Lucent SRL – telecomunicaţii; ţara de origine – Franţa;
 SC Flextronics România SRL – fabricarea de subansamble electronice; ţara de origine – Olanda;
 SC Frigoglass România SRL – producţia de aparate electrocasnice; ţara de origine – Cipru.
Bibliografie
Drinovan, Gheorghe / Micromonografia Judeţului Timiş geograficoistorică şi economico-turistică, 1973
Medeleş, Florin / Buruleanu, Dan / Timişoara. Povestea oraşelor sale, Timişoara, 2004, ISBN 973-661-276-7
Mihalache, Dumitru / Localităţile Judeţului Timiş, 1971
Munteanu, Ioan / Munteanu, Rodica / Monografie Timiş, Editura Marineasa, Timişoara, 1998
Munteanu, Ioan / Munteanu, Rodica / Timişoara. Monografie, Ed. Mirton, Timişoara, 2002, ISBN 973-585-650-6
Opriş, Mircea / Timişoara. Mică monografie urbanistică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1987
Parneci, Sergiu / Monografia oraşului Sânnicolau Mare, ISBN 973005147X
Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Regională de Statistică Timiş
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.