Cronologia judetului Timis: Inaintea Erei Noastre

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 17.05.2015 10:19 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

30000 i.Hr. Descoperire singulara in satul Visag, comuna Victor Vlad Delamarina, a unei unelte de piatra cioplita apartinand unui facies musterian tardiv sau aurignacian timpuriu din paleoliticul superior.
28000 i.Hr. Asezare din paleoliticul superior, aurignacian, desco­perita in satul Romanesti, comuna Tomesti, in punctul Dumbravita. Asezarea este formata din 6 nivele de locuire paleolitice, atestate prin inventar litic, fara a fi descoperite vetre de foc sau vestigii faunistice. De asemenea, vestigii ale unor asezari apartinand aurignacianului banatean mijlociu provin din comuna Curtea, din siturile arheologice de pe Dealu Viei si Dealu Pamant.
22000 i.Hr. Vestigii paleoliticedin etapa aurignacian dezvoltat sunt atestate in satul Cosava, comuna Curtea, pe dealul Cuca, printr-un sit arheologic format din trei nivele de locuire atestate prin unelte litice, si in satul Romanesti, punctul Dumbravita.
20000 i.Hr. Descoperiri ale unor nivele de locuire gravetiene in asezarile multistratificate din satul Cosava, deal Cuca, nivel II-III si respectiv satul Romanesti, situl arheologic Dumbravita, nivel VI.
4900 i.Hr. Primele grupuri de crescatori de animale si agricultori sosesc in zona Banatului central si vestic, din directia malului Dunarii si de asemenea urcand pe raurile interne ale Banatului, dinspre Tisa. Aceste populatii neolitice apartinand fazei a II-a a culturii Starčevo-Cris ocupa spatiile fertile si bogate in fauna de pe terasele raurilor. O data cu  sosirea lor apar si primele vase de ceramica in asezarile preistorice din judet. Cercetari arheologice au fost efectuate pe raul Timis la Parta, Foeni si Timisoara-Fratelia, iar in zona Muresului la Dudestii Vechi. Aceste comunitati se extind treptat pe tot teritoriul Banatului, in faza Starčevo-Cris III. Influentele sudice balcano-anatoliene introduse de migratia purtatorilor culturii Vinča vor determina ruperea unitatii culturale a neoliticului timpuriu si geneza unor variante locale ale fenomenului neolitic.
4500 i.Hr. Patrunderea comunitatilor neolticului dezvoltat, repre­zentate de purtatorii culturii Vinča, faza A, in Banatul mijlociu sinord-vestic. In judetul nostru, cercetari arheologice au fost efectuate in asezarile de la Timisoara-Fratelia si Satchinez. Cultura Vinča, faza B, in Banat este marcata de dezvoltarea fenomenelor locale, aparute ca rezultat al schimburilor intertribale. Cea mai importanta cercetare arheologica este cea de la Parta tell I, soldata cu recuperarea sanctuarului neolitic, parte a unei asezari fortificate masive, formata din locuinte de suprafata cu plan complex.
4000 i.Hr. Sunt atestate in Banat comunitati apartinand culturii Vinča, faza C. Este perioada realizarii celor mai spectaculoase constructii neolitice, a unor asezari de mari dimensiuni, cu sisteme defensive elaborate si distributie organizata a spatiului locuit al asezarii. Cercetari relevante au fost efectuate in satul Uivar, situl Gomila, dar si la Parta, Chisoda Veche, Hodoni si Sanandrei. Faza C a culturii Vinča se incheie prin patrunderea in Banat a purtatorilor culturii Petresti, grup Foeni, conform cercetarilor de la Parta tell II, Foeni si Chisoda. In nordul Banatului, la Hodoni si Sanandrei, cultura Vinča este suprapusa de locuiri ale culturii Tisa.
3700-2500 i.Hr. Eneoliticul este reprezentat in judetul Timis de evolutia fazelor culturilor Tiszapolgar si apoi Bodrogkeresztur, carora le sunt atribuite asezari in judet, la Uivar, Cruceni, Satchinez, confirmate si prin topoarele de cupru de la Ciacova, Satchinez, Sanpetru German, Chisoda. De asemenea si cultura ceramicii cu toarte pastilate este atestata la Honorici, comuna Victor Vlad Delamarina si Homojdia, comuna Curtea. Cultura Cotofeni caracterizeaza eneoliticul final din Banat, semnificativa fiind prezenta obiectelor din cupru in faza a II-a a culturii. Aceasta isi incheie evolutia inainte de mijlocul mileniului III i.Hr., in judetul Timis fiind atestate materialele tarzii din pestera de la Romanesti, cu influente Kostolac si Vučedol.
2300-1700 i.Hr. Aparitia primelor grupe etno-culturale ale epocii timpurii a bronzului sunt generate de penetratia unor valuri ale purtatorilor mormintelor tumulare cu ocru, atestate in judetul Timis in satul Bodo. Debutul bronzului timpuriu are loc in Banat la sfarsitul evolutiei culturii Cotofeni si este un proces istoric si cultural relativ indelungat. Intre primele asezari cercetate pot fi mentionate siturile de la Foeni, Parta, Periam si Stamora-Moravita, cu inventar ceramic de tip Mako. Tot in bronzul timpuriu se incadreaza si asezarile cu materiale ceramice cu ornamente in forma de scoarta de copac si imprimeu textil, intalnite la Foeni si Giroc.
1700-1400 i.Hr. Grupul cultural de tip Cornesti - Crvenkadefineste epoca mijlocie a bronzului din Banat, atestat prin situri arheologice la Foeni, Cornesti, Ciuta. Mai sunt de mentionat si descoperirile de tip Balta Sarata de la Susani si Romanesti - Pestera cu Apa, precum si descoperirile apartinand culturii Mures din zona Dudestii Vechi-Cheglevici, in nord-vestul Banatului.
1400-1100 i.Hr. Fazele de final ale epocii bronzului in judetul Timis sunt reprezentate de evolutia culturii Cruceni-Belegiœ, raspandita pe un spatiu larg, in numeroase situri, precum cele de la Cruceni, Checea, Jimbolia, Deta, Parta, Peciu Nou, Voiteg, Timisoara - Parcul Central si Padurea Verde etc. Finalul acesteia marcheaza practic si debutul epocii fierului in Banat.
1100-800 i.Hr. Prima epoca a fierului este atestata in judetul Timis prin marea asezare de la Susani, precum si prin situl de la Cornesti. Cercetari sistematice au fost efectuate in asezarea de la Remetea Mare, formata din locuinte de suprafata si ateliere pentru turnarea si prelucrarea obiectelor din bronz, confirmand astfel nivelul ridicat al culturii materiale apartinatoare tracilor banateni.
800-650 i.Hr. Se raspandesc in Banat purtatorii culturii Basarabi, prezenti pe o arie larga in Romania, dar si la sudul Dunarii. Cultura materiala conserva elemente ale epocii bronzului, dar unitatea sa culturala este distincta. Elementul dominant al acestei culturi este format din populatiile daco-getice. Marturii ale prezentei acestor populatii pe teritoriul judetului nostru provin din asezarea de la Visag. O necropola a acestei culturi a fost descoperita la Susani, in judetul Timis.
109-106 i.Hr. Generalul roman M. Minucius Rufus se confrunta la Dunare cu o coalitie scordisco - dacica (foarte probabil dacii din zona Banatului) si reuseste sa se impuna in mai multe confruntari directe. Aceasta actiune s-a soldat, dupa cum sustin autorii antici, cu o prima trecere a Dunarii din partea armatei romane, probabil pe undeva prin zona Banatului.
82-44 i.Hr. Domnia regelui dac Burebista, intemeietorul statului centralizat geto-dac, care cuprinde si teritoriul Banatului.
75-73 i.Hr. Armata romana, condusa de generalul Caius Scribonius Curio, controleaza malul banatean al Dunarii, fara a patrunde in desimea codrilor intunecosi din inima Banatului.
10-9 i.Hr. Expeditia romana a generalului Marcus Vinucius pe Tisa si Mures.

(sursa: Consiliul Judeţean Timiş, CRONOLOGIA JUDETULUI TIMIS / Autori: Vasile Dudas (coordonator), Ioan Hategan - Sorin Berghian - Constantin C. Gombos - Mariana Cernicova, Consultanti stiintifici: Nicolae Sacara - Rodica Giurgiu - Razvan Hrenoschi - Ioan Munteanu, Colaboratori: Tatiana Badescu - Dan Ciobotaru Alin - Elena Miklosi - Oana Alexa)
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.