Diploma acordata cavalerilor ioaniti pentru unele parti ale Banatului si Olteniei

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 27.06.2015 12:13 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Cronologia judetului Timis: 1200 - 1250

1204 Papa Inocentiu al III-lea il dojeneste pe regele Ungariei pentru retinerea in Banat a legatului papal, trimis la Ionita Asan, imparatul romano-bulgar.
1211 Satul Bogar tine de domeniul cetatii Cenad. Tot acum este amintit Cenadul drept civitas/oras.
1212 Atestarea documentara directa a cetatii Timis(oara) si a satului Gyad (Gad).
1217 Participarea unor trupe locale la cruciada din Ţara Sfanta. Cu acest prilej, papa Honoriu al III-lea aminteste Cenadul drept oras episcopal.
1226 Nov. 17 Papa constata saracia veniturilor episcopiei de Cenad si mareste prebendele (veniturile) prelatilor si monahilor de aici.
1231 Satul Chyka, cu biserica inchinata Sfantului Martin, este a sutasului Yan, iar dupa moartea sa este dat altcuiva.
1232 Mart. 21 Papa Grigore al IX-lea ii cere episcopului de Cenad, Bulchu, sa-i sileasca pe cei doi vladici ortodocsi din Belgrad si Braničevo sa treaca la catolicism, iar daca refuza, sa subordoneze eparhiile lor episcopului catolic de Srem.
1232 Donatie regala in care se amintesc satele din jurul Cenadului: Dudestii Vechi, Seryan, Potkerequ, Degur, Pon, Suran, Jara, Roanca (Rohoncha), Sceploc, Zoth, Suran, Teluky, Beu, Tymar, Laba, Couth, Zuza.
1232-1233 Episcopul de Cenad ii trimite papei informatiile cerute despre Luca, fost episcop de Esztergom, in vederea canonizarii sale.
1233 Aug. 20 Decretul regal al sarii, prin care regele Andrei al II-lea acorda importante cantitati de sare manastirilor de pe malul Muresului.
Cenadul primeste 5.000 timini (bolovani) de sare, Rohoncha 1.000, prepositura si capitlul din Arad 2.000, biserica din Kenaz 2.000, cea din Szöreg 1.000, cea din Gelid 500, iar manastirea din Igris trei timini.
1235 Dec. 18 Papa Grigore al IX-lea ii cere episcopului de Cenad sa intervina intr-o disputa eclesiatica transilvana.
1235 Bulchu, episcopul de Cenad, vine cu trupe la manastirea Bistra din zona Aradului, cucereste manastirea si-i arunca in temnita pe cei 32 de calugari de aici; doar interventia papala restabileste linistea.
1236 Iun. 19 Din Cenad se adevereste faptul ca fiii lui Belial l-au ucis pe abatele manastirii Bistra, desi pacea acestei manastiri cu episcopul de abia fusese refacuta.
1237 Aug. 28 Din Cenad se scrie despre faptul ca episcopul Bulchu este slabit si aproape orb.
1238 Ian. 29 Posesiunea Wuchar – desi era donatie vesnica – este luata episcopiei si donata cavalerilor ioaniti, cu exceptia unei suprafete de 10 pluguri ce a ramas pe seama episcopiei.
1241 Mai 3 Trupele mongole, conduse de Hulaga han, ataca si cuceresc Cenadul, Igrisul si alte localitati din Timis, pradand intreaga zona.
1247 Diploma acordata cavalerilor ioaniti pentru unele parti ale Banatului si Olteniei.

Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta, numit şi Ordinul Cavalerilor Ioaniţi, este unul dintre cele mai vechi ordine nobile catolice existente.
Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta, a carui denumire completa este Suveranul Ordin Militar şi Ospitalier al Sfantului Ioan de Ierusalim, de Rhodos şi de Malta a fost infiinţat in jurul anului 1050, la Ierusalim, cu scopul de a administra un spital pentru pelerinii din Ţara Sfanta.
In 1113, Papa Pascal al II-lea a recunoscut Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta ca ordin religios. Ulterior, Ordinul a devenit militar pentru a-i apara pe bolnavi, pelerini şi teritoriile creştine din Ţara Sfanta.

Cavalerilor Ioaniţi la 2 iunie 1247

In numele Sfintei Treimi una şi nedesparţita, Amin. Bela, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei şi Cumaniei de-a pururea …

…” Aşa dar, manaţi de acest gand, dupa o indelungata sfatuire cu fruntaşii şi baronii regatului nostru, ne-am oprit la aceasta hotarare luata dimpreuna cu venerabilul barbat Rembald, marele preceptor al casei Ospitalierilor din Ierusalim, din parţile de dincoace de mare, cu privire la repopularea regatului nostru, care prin navalirea duşmanoasa a naţiunii barbare numita tartari, a indurat mare paguba, atat prin pierderea bunurilor, cat şi prin uciderea locuitorilor, ca deoarece acel preceptor in numele casei Ospitalierilor s-a indatorat de buna voie, pe sine şi casa Ospitalierilor, sa ia armele pentru ajutorarea regatului nostru in vederea apararii credinţei creştine, potrivit cu actul scris mai jos, şi sa ne dea sfat şi ajutor credincios pentru popularea ţarii noastre, şi sa se supuna şi la celelalte indatoriri ce se vor arata indata in aceasta scrisoare, ii dam şi ii daruim lui şi prin dansul numitei case intreaga ţara a Severinului impreuna cu munţii ce ţin de ea şi cu toate celelalte şi cu toate celelalte ce atarna de ea, precum şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş, pana la raul Olt, afara de teritoriul cnezatului voievodului Litovoi, pe care il lasam olatilor aşa cum l-au stapanit aceştia şi pana acum.
Totuşi in aşa fel incat jumatate din toate foloasele şi veniturile şi slujbele din intreaga ţara a Severinului amintita mai sus, şi din cnezatele numite mai sus, sa o pastram pe seama noastra şi a urmaşilor noştri, cealalta jumatate cazand in folosul casei pomenite mai sus, afara de bisericile cladite şi cele ce se vor cladi in toate teritoriile sus zise, din veniturile carora nu pastram nimic pe seama noastra, ramanand totuşi neatinse cinstea şi drepturile arhiepiscopilor şi episcopilor pe care ştie ca le au, lasand deoparte şi toate morile dintre hotarele ţarilor amintite atat cele cladite cat şi cele ce se vor cladi, in afara de cele din ţara Lytua, precum şi toate cladirile şi semanaturile facute cu cheltuiala fraţilor zisei case, şi faneţele şi paşunile pentru vitele şi oile lor, şi pescariile care sunt acum in fiinţa sau care se vor face de catre ei, care toate vrem sa se opreasca in intregime in folosul fraţilor acestora, afara de pescariile de la Dunare şi iazurile de la Celei pe care le pastram impreuna pe seama noastra şi a lor.
Şi mai ingaduim ca jumatate din toate veniturile şi foloasele ce se vor strange pe seama regelui de la olatii ce locuiesc in ţara Lytua, in afara de ţara Haţegului cu cele ce ţin de ea, sa le culeaga sus zisa casa. Mai voim ca amintiţii olati sa ajute pe sus zişii fraţi cu mijloacele lor ostaşeşti intru apararea ţarii şi infrangerea şi pedepsirea atacurilor ce ni s-ar aduce de catre strainii, iar din partea lor aceşti fraţi sa fie datori la prilejuri asemanatoare sa le dea lor sprijin şi ajutor, pe cat le va sta in putinţa. Pe langa acestea, din sarea ce le-am ingaduit sa duca in chip indestulator spre folosinţa acelei ţari şi a parţilor dinspre Bulgaria, Grecia şi Cumania, din orice ocna din Ultrasilvana de unde vor putea mai uşor sa o scoata cu cheltuiala dimpreuna a noastra şi a lor, fara atingerea intru nimic a dreptului episcopal; tot astfel şi din banii ce vor umbla acolo din voinţa regelui şi hotararea preceptorului acestei case, ce va fi in slujba in acea vreme, jumatate o pastram pe seama noastra, precum s-a spus mai sus şi despre celelalte venituri, cealalta jumatate avand a fi indreptata spre folosul zisei case, fara atingerea drepturilor bisericilor.
De asemenea, randuielile pe care le va fi harazit zisa Casa nobililor şi altora venind din alte parţi sa locuiasca in ţinuturile amintite, atat in privinţa libertaţilor lor cat şi a judecaţilor, precum şi hotararile judecatoreşti pe care le vor fi rostit impotriva acelora, le vom incuviinţa şi intari, fara atingerea parţii noastre din folosinţele ieşind de acolo, cu acest adaos ca de se va rosti vreo osanda <intr-o pricina de> varsare de sange impotriva mai marilor ţarii, şi ei se vor simţi nedreptaţiţi, sa poata face apel la Curtea noastra. Mai adaugam ca daca ar veni vreo oaste asupra regatului nostru, de care lucru sa ne fereasca Dumnezeu, a cincea parte din ostaşii ţarii amintite sa fie datori a veni in oastea noastra şi a porni la razboi pentru apararea ţarii noastre.
Dar daca vom indrepta oaste spre Bulgaria, Grecia, şi Cumania va purcede a treia parte din cei in stare a merge la razboi, şi din prada de razboi, atat cea mişcatoare cat şi cea nemişcatoare, numita casa işi va primi partea sa dupa numarul ostaşilor din Severin, precum şi a armelor lor.
Pe langa aceasta am daruit amintitului preceptor, şi printr-insul casei Ospitalierilor, toata Cumania, de la raul Olt şi munţii Ultrasilvanei, sub aceleaşi indatoriri ce sunt aratate mai sus cu privire la ţara Severinului, in afara de ţara lui Seneslau, voievodul olatilor, pe care le-am lasat-o acelora aşa cum au stapanit-o şi pana acum, şi intru totul sub toate acele indatoriri, randuite mai sus, cu privire la ţara Lytua”....

(sursa: Consiliul Judeţean Timiş, CRONOLOGIA JUDETULUI TIMIS / Autori: Vasile Dudas (coordonator), Ioan Hategan - Sorin Berghian - Constantin C. Gombos - Mariana Cernicova, Consultanti stiintifici: Nicolae Sacara - Rodica Giurgiu - Razvan Hrenoschi - Ioan Munteanu, Colaboratori: Tatiana Badescu - Dan Ciobotaru Alin - Elena Miklosi - Oana Alexa; Wikipedia)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.