Perioada interbelica: Judetul Timis-Torontal

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 13.03.2013 13:28 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

GEOGRAFIE
Asezare. Judetul T.T. este asezat la granita apuseana a tarii, în Banat.
Suprafata. 7.600 km².
Înfatisarea pamântului. Cea mai mare parte a tinutului este o câmpie, joasa si mlastinoasa în N. (lunca Arancai, brat al Muresului) si în S. (asociatie de terenuri umede si fâsii de câmpuri svântate pe vaile apelor si între ele). Între aceste doua zone joase se întinde un câmp mai înalt, cel mai mare dintre câmpurile svântate ale judetului. În câmpia Tisei din care face parte si sesul Torontalului, suprafetele fertile de inundatii merita o mentiune speciala.
Lunca Timisului, larg desfasurata în regiunea de câmpie, se strâmteaza catre Rasarit si e încadrata între înaltimi deluroase cu aspect de podisuri usor înclinate spre axa vaii principale. La N. Timisului se întinde astfel, între el si valea Muresului, Podisul Lipovei  ; iar la S., platforma deluroasa a Buziasului, prelungire nordica a muntilor Banatului.
Clima si ape. Clima este de tip pontic, adica bogata în contraste termice, ca si cea panonica, dar mai umeda decât aceasta. La Timisoara, media temperaturii lunii celei mai reci nu atinge nici –2°. Totusi, gerurile foarte scazute nu sunt excluse si sunt în legatura cu vânturile reci care vin din muntii de-a lungul coastei Adriaticei. Apele sunt numeroase, cresc repede primavara si acopera câmpia cu undele lor galbui. A trebuit sa fie facute importante lucrari de arta pentru ca regiunile joase sa fie ferite de aceste viituri catastrofale. Dintre toate aceste ape, Timisul, care curge prin mijlocul judetului, are cele mai mari cresteri dintre toate râurile tarii (crestere exceptionala în anul 1926, de aproape 9 m desupra etiajului, la Parcul Rudna). Cei mai importanti afluenti ai Timisului sunt Pogonisul si Bârzava. La N. de Timis curge Bega, canalizata si navigabila, iar prin hotarul tarii catre judetul Arad, Muresul.
Bogatii minerale. Prin partea de est a judetului se gasesc zacaminte de lignit si foarte apreciate izvoare de ape minerale acidulate.
ISTORIE
Vechime si dezvoltare istorica. Pe teritoriul judetului T.T. s-au dezvoltat, înca de la întâiu razboi dacic purtat de Domitian, o puternica viata romana.
Coloniile fundate aici, pe marele drum roman care duce de pe coastele Dalmatiei la metropola imperiului, sunt –asa cum pot fi descifrate pe tabula Pentingeriana- Lederata, Arcidava, Centum Putea, Berzovia, Azizis, Caput Bubali.
Dintre acestea, Centum Putea (O supa de puturi) si Caput Bubali (Capul Boului) poarta nume specific romane, Arcidava, cu finalul sau caracteristic este un nume getic, ca si Azizis, Berzovia este un nume de aparenta slava.
Dupa retragerea legiunilor din Dacia, coloniile romane de aici nu au încetat cu totul legatura cu imperiul, unele din ele, ca Lederata, fiind în acelasi timp si sedii ale unor unitati de aparare - bastioane în calea barbarilor.
În acest tinut, traditia istorica ungureasca aseaza un ducat la venirea ungurilor: ducatul lui Glad, nume al carui prototip românesc poate fi cu greu descifrat.
Întâia mentiune documentara despre un judet al Timisului dateaza din 1212.
Asezat în calea invaziei turcesti, el a fost transformat de regii unguri într-o marca, un tinut de rezistenta militara. În fruntea lui aflam un « comes temesiensis » care, sub Sigismund, a fost condottierul italian Pippo din familia Solari, cunoscut mai târziu sub numele de Pippo Spano.
Mai târziu, aparatorii lui cei mai vajnici au fost românii Pavel Chinezul –Cneazul - si Ioan Corvinul, care aici, la aceasta margine, au fost, ca si Stefan cel Mare sau un Vlad Tepes, mari soldati ai crestinatatii.
La 1552, Timisoara cade cu totul în mâinile lor. Turcii au asezat în Timisoara un « Beglerbeg », iar tinutul a fost împartit în trei « Sangeacate ».
În 1716 Timisoara a fost eliberata de turci prin sabia principelui-general Eugeniu de Savoia. Atunci a luat fiinta Banatul timisan, ca provincie militara, cu resedinta la Timisoara.
Banatul s-a desfiintat ca organizatie administrativa la 1778 si a fost alipit Ungariei ; un an dupa aceea s-a creat comitatul Timisului.
Monumente istorice. Castelul din Timisoara, ridicat de Carol Robert la începutul sec. al XIV-lea, a fost daruit mai târziu de regele Sigismund lui Ioan Corvinul; distrus în urma asediului turcilor din 1849, a fost refacut în 1852. Astazi este cazarma.
Monumentul Principelui Eugeniu de Savoia din Timisoara, ridicat în sec. al XVIII –lea.
Biserica greco-catolica din Timisoara, înaltata în secolul al XVIII-lea.
Biserica ortodoxa din Timisoara, înaltata în 1770 de protopopul Gheorghevici. Se afla aici drapelele vechilor bresle.
Cetatea Lipovei ridicata de Bela al IV-lea în sec. al XIII-lea, azi în ruine.
Biserica ortodoxa din Lipova de la începutul sec. al XVIII-lea, cu resturi de fresce si interesante pietre funerare.
POPULATIE
Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul T.T. numara 500.416 locuitori.
Populatia judetului este repartizata astfel:
A) Pe orase si plasi, dupa sex:
Unitati administrative     Numarul locuitorilor
Total     Barbati     Femei
Total judet     500.4     243.2     257.2
Total urban     97.94     47.58     50.36
•  Municipiul Timisoara     91.87     44.79     47.08
•  Orasul Lipova     6.069     2.791     3.278
Total rural     402.5     195.6     206.9
•  Plasa Buzias     42.15     20.52     21.62
•  Plasa Centrala     54.55     26.66     27.89
•  Plasa Ciacova     45.09     22.3     22.79
•  Plasa Deta     41.46     20.36     21.09
•  Plasa Jimbolia     43.53     20.98     22.56
•  Plasa Lipova     24.57     11.96     12.61
•  Plasa Periam     43.15     20.62     22.53
•  Plasa Recas     32.88     15.82     17.06
•  Plasa Sânnicolaul-Mare     46.92     22.69     24.23
•  Plasa Vinga     28.19     13.72     14.48
b) Pe grupe de vârsta
Grupe de vârsta     Locuitori     Grupe de vârsta     Locuitori
Toate vârstele     500.4     30 - 49 de ani     137.3
0 - 9 ani     91.72     50 - 69 de ani     83.11
10 - 29 ani     164.5     70 de ani si peste     22.49
Vârsta nedeclarata     1.254
Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei din judetul T.T., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României, în perioada 1931-1936, sunt urmatoarele:
Anual     Cifra probabila a populatiei judetului la 1 iulie în fiecare an     Cifre absolute     Proportii la 1.000 locuitori
Nascuti vii     Morti     Excedent natural     Nascuti vii     Morti     Excedent natural
1930 - 1935 (medie anuala)     -     9.021     9.173     -152     18,0     18,3     -0,3
1931     500.5     9.586     9.345     232     19,2     18,7     0,5
1932     500.6     9.537     10.03     -491     19,1     20,2     -0,9
1933     500.2     9.123     8.823     300     18,2     17,6     0,5
1934     501.1     8.561     8.539     22     17,1     17,0     0,2
1935     500.1     8.299     9.123     -824     16,6     18,2     -1,6
1936     500     8.529     8.717     -188     17,1     17,4     -0,3
La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului T.T. a fost de 499.076 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume de 500.416 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta o scadere naturala de 1.340 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei descresteri medii de 0,3%.
Aspectul actual al judetului T.T. este urmarea unei actiuni de colonizare din veacul al XVIII-lea al cârmuirii austriece. Aducerea unui însemnat numar de tarani din Germania de Sud- Vest în sesul depopulat de razboaie si ajuns plin de mlastini al Timis- Torontalului de azi, a avut asupra bastinasilor români ai acestui tinut efectul injectiei cu un ser puternic.
Colonizarile au prefacut sesul pe care se cresteau vite si luncile inundabile ale Banatului în tinutul de economie rurala intensa de azi.
Nu e petec de pamânt nefolosit în acest judet cu 76% teren arabil, nu e planta utila care sa nu fie cultivata, iar faptul ca este unul dintre grânarele tarii nu sta piedica ca sa fie si judet faimos de crescatori de vite, bogat, ca putine altele, în animale domestice.
Satele românesti au ajuns sa nu fie mai prejos de cele svabesti asezate între ele, în privinta economiei. Gospodariile din satele Banatului arata aievea, tinta râvnita de toate actiunile de ridicare economica a taranimii din alte tinuturi. Centrul acestui judet trebuia sa fie un oras mare, chiar daca n-avea decât rostul sa efectueze desfacerea prisosurilor bogate si multiple ale satelor lui. Dar Timisoara mai e si un centru industrial unde se prelucreaza mai toate produsele agricole ale judetului, totodata cel mai însemnat din orasele mijlocitoare de marfuri straine de pe granita de Vest a tarii. Nu e de mirare ca edilii ei vor ca municipiul lor, cel mai de Apus asezat al tarii, sa fie si cel mai occidental întocmit. Cu bunastarea a scazut însa si în Timisoara, ca pretutindeni în lume, populatia. Faptul e pus de obiceiu pe seama unui scaderi dezastruoase a natalitatii. Pricina e totusi mortalitatea foarte ridicata si de loc proportionala cu nivelul economic atins. De fapt natalitatea taranilor din Banat este apeciabila pentru un tinut de atare înstarire. Orice comparatie cu natalitatea svabilor din Banat duce la constatarea aceasta. Daca mortalitatea ar fi corespunzator de scazuta, Timis-Torontalul ar putea da chiar un excedent de populatie. Procesul de civilizare al taranimii românesti din sesul Banatului a fost fortat prin convietuirea cu colonistii germani. I-a dus la o stare economica comparabila celei a acestor colonisti. Dar n-a atins nici pe departe starea sanitara si morala corespunzatoare. Când o actiune va fi scazut mortalitatea banatenilor la un nivel cuvenit, atunci vitalitatea mare a taranilor români în raport cu cea a taranilor svabi ar putea sa fie valorificata. De-abia atunci bunastarea taranimii românesti din sesul Banatului va înceta sa fie un dezastru si va deveni ceea ce e sortit sa fie: un focar de burghezie rurala, asemanator tinutului dintre Brasov- Sibiu si Blaj.
Timis –Torontalul e un judet cu o populatie alogena considerabila. Grupul svabesc al germanilor din tara se gaseste asezat aproape în întregime pe suprafata lui. Mult mai putin numeros e grupul sârbesc. Timisoara numara printre locuitorii ei si un grup considerabil de evrei maghiari.
Vechea civilizatie taraneasca e în disolutie în satele românesti ale Timis- Torontalului. Portul mai poate fi recunoscut, desi e amestecat cu numeroase piese de costum urban. Caracteristice sunt în îmbracamintea de sarbatoare a fetelor si femeilor, salbele de galbeni. Puterea de constrângere a datinilor si a credintelor a scazut mult. Totusi, satele sunt de-abia la începutul crearii unor noi forme de integrare. Corurile si fanfarele frecvente si ziarele care sunt destul de citite, reprezinta începuturile unei atari integrari.
Judetul T.T. a fost pâna de curând unul din cele mai dinamice de pe pamântul românesc. Dintr-însul au pornit în America si în restul tarii, an de an, un numar considerabil de elemente, care nu au gasit spatiu economic destul. Acum, daca mortalitatea din T.T. nu va putea fi restrânsa, afluxul de elemente cu un nivel de viata si cu aspiratii mult mai modeste din celelalte tinuturi ale tarii nu va întârzia mult.
Un proces de românizare a municipiului Timisoara e în plin curs. În anii de dupa rasboiu populatia lui a sporit cu 33% aproape în majoritate români. Proportia românilor s-a ridicat de la 10,4% în 1910 la 26,4% în 1930. Conjunctura favorabila industriei din ultimii ani pare a mai fi saltat aceasta cota. Data fiind mortalitatea scazuta a populatiei urbane alogene, e de prevazut ca dupa câteva decenii Timisoara va avea o majoritate româneasca.
ECONOMIE
Judetul T.T. este unul din cele mai bogate judete ale tarii. Pamântul fertil si culturile rationale au facut din acest judet un adevarat grânar. Un izvor important de venituri este cresterea animalelor, mai ales a porcilor de rasa, care se exporta în cantitati mari.
Industria sa, exceptional de întinsa.
Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 760.000 ha. Suprafata arabila este de 581.087 ha, adica 76,45% din suprafata judetului si 1,97% din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 27.704 ha, adica 4,77%, iar mica proprietate 533.383 ha, adica 95,23%.
Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 505.637 ha, astfel repartizate:
Grâul ocupa 259.799 ha, cu o productie de 1.779.817 chint. (prod medie la ha 6,9 chint.).
Porumbul ocupa 187.822 ha, cu o productie de 2.520.608 chint. (prod. medie la ha 13,4 chint.), în valoare de 592 mil. lei.
Ovazul ocupa 28.065 ha, cu o productie de 246.577 chint. (prod. medie la ha 8,8 chint.), în valoare de 74 mil. lei.
Orzul ocupa 23.681 ha, cu o productie de 209.853 chint.8 (prod. medie la ha 8,9 chint.), în valoare de 51 mil. lei.
Secara ocupa 5.820 ha, cu o prodcutie de 39.626 chint. (prod. medie la ha 6,8 chint.), în valoare de 11 mil. lei.
Maturile ocupa 404 ha, meiul 31 ha si hrisca 15 ha.
Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 35.735 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 12.730 ha, cu o productie de 233.298 chint. fân (media la ha 18,3 chint.), în valoare de 31 mil. lei si 2.600 chint. samânta (media la ha 0,2 chint.) ; lucerna ocupa 9.983 ha, cu o productie de 305.504 chint. fân (media la ha 30,6 chint.), în valoare de 41 mil. lei si 4.300 chint. samânta (media la ha 0,4 chint.) ; radacinile de nutret ocupa 2.895 ha, cu o productie de 272.181 chint.(media la ha 94,0 chint.), în valoare de 19 mil. lei.
Plantele alimentare ocupa 14.919 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 6.614 ha, cu o productie de 291.080 chint. (media la ha 44,0 chint.), în valoare de 36 mil. lei. Lintea ocupa 1.875 ha, cu o productie de 18.131 chint, în valoare de 9 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 1.108 ha cu o productie de 103.032 chint. la ha (media la ha de 92,9 chint) în valoare de 15 mil. lei. Varza ocupa 922 ha cu o productie de 72.565 chint (media la ha 78,7 chint), în valoare de 15 mil. lei.
Ceapa ocupa 901 ha, cu o productie de 36.006 chint. ( media la ha 39,9 chint.) în valoare de 16 mil. lei. Fasolea ocupa 795 ha, cu o productie de 4.729 chint. (media la ha 5,9 chint.) în valoare de 2 mil. lei. Dovlecii ocupa 606 ha, cu o productie de 43.516 chint.
Plantele industriale ocupa 13.058 ha. Din aceasta suprafata rapita ocupa 6.047 ha, cu o productie de 22.371 chint. (media la ha 3,7 chint.) ; sfecla de zahar ocupa 2.483 ha, cu o productie de 343.648 chint. (media la ha 138,4 chint.).
Inul ocupa 683 ha, cu o productie de 184 chint. fuior (media la ha 0,2 chint.), si 3.053 chint. samânta (media la ha 4,5 chint.). T utunul ocupa 1.513 ha, cu o productie de 11.901 chint. (media la ha 7.9 chint) si cânepa, ocupa 1.224 ha cu o productie de 7.687 chint. fuior ( media la ha 6,2 chint) si 3.298 chint. samânta (media la ha 2,6 chint.).
Caracteristica. Suprafata ocupata de grâu si dovleci în acest judet este clasata pe locul I pe tara iar suprafata ocupata de ovaz, linte, fânete cultivate, varza si ceapa este clasata pe locul al II-lea în tara.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (760.000 ha), ogoarele sterpe ocupa 11.738 ha.
Fânetele naturale ocupa 33.779 ha, cu o productie de 601.266 chint. (prod. medie la ha 17,8 chint.).
Pasunile ocupa 56.704 ha.
Padurile ocupa 52.865 ha.
Livezile de pruni ocupa 2.209 ha. cu o productie de 42.191 chint.
Alti pomi fructiferi 1.204 ha.
Vita de vie ocupa 11.028 ha, (din care viile pe rod 9.348 ha) cu o productie de 608.076 hl..
Cresterea animalelor. În judetul T.-T. se gaseau în anul 1935:
Cai 104.256, boi 95.352, bivoli 66, oi 198.732, capre 3.549, porci 217.372, stupi sistematici 17.189, stupi primitivi 3.463.
Industrie. (fara municipiul Timisoara )
Alimentara. 49 mori sistematice, 2 mori cu presa de ulei (Jebel si Budinti), 2 mori de boia de ardei, 1 fabrica de bomboane si ciocolata (Vinga), 1 fabrica de zahar (Freidorf), 1 fabrica de brânzeturi (Liebling), 1 fabrica de gheata la Deta.
Textila. 3 fabrici de closuri si palarii (Jimbolia si Periam), 1 tesatorie, 2 industrii de cânepa (Cenadul Vechi si Biled).
Industria chimica. 3 fabrici de sapun ( Deta, Fratelia, Bulgarus), 2 fabrici de amidon (Mertisoara si Lovrin), 1 fabrica de nasturi si piepteni (Jimbolia), 2 industrii de acid carbonic si apa minerala (Buzias si Lipova).
Alte industrii. 1 fabrica de tabacarie (Sânnicolaul-Mare), 3 de cherestea (Tomnatic, Biled, Periam) 1 de prelucrare a lemnului (Deta), 11 de caramizi si tigla (Timiseni, Jumbolia, Fratelia, Recas,…) si 1 de caramida si ciment (Fratelia).
Cariere: argila (Deta, Jimbolia, Sag) nisip (Sag ), piatra de granit ( Lipova), piatra de bazalt (Lucaret, Sanovita si Cratovat).
Drumuri. Judetul T.T. este strabatut de o retea totala de drumuri de 3.670 km si 919 m repartizata astfel:
Drumuri nationale 240 km 502 m, din care 216 km 985 m (pietruiti si pavati) sunt întretinuti de Directia Generala a Drumurilor, iar 12 km 545 m de orasele Timisoara si Lipova.
Drumuri judetene 1.017 km 369 m, din care 834 km 153 m (pietruiti si pavati) sunt întretinuti de administratia judeteana, iar 18 km 987 m de orasele Timisoara si Lipova.
Drumuri comunale 2.413 km 048 m.
Lungimea podurilor este de 11.678,68 metri, repartizata astfel: poduri nationale 2.037, 50 m, judetene 4.159,99 m, si comunale 5.481,19 m.
Prin judet trec 2 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati:
•  Lugoj – Timisoara - Frontiera.
•  Arad – Timisoara - Oravita (Timisoara- Jamul Mare= 72 km)
Cale ferata. Reteaua totala de cale ferata a judetului este de 731 km, din care 130 km linii principale si simple si 602 km linii secundare simple. Judetul este întâiul pe tara în privinta lungimii retelei.
Itinerarii principale: rapide (Simplon) Bucuresti – Timisoara – Jumbolia (Belgrad – Paris).
Accelerate: Bucuresti – Timisoara ; Timisoara – Arad – Oradea.
Statii importante: Timisoara, Jimbolia, Jebel, Liebling, Lovrin, Voiteni, Buzias, Periam.
Navigatie aeriana. Prin Judetul T.T. trece linia de navigatei aeriana L.A.R.E.S. cu plecare si sosire pe aeroportul municipiului Timisoara.
Itinerariu: Bucuresti – T. Severin – Timisoara – Arad.
Posta, telegraf, telefon. 7 oficii P.T.T de stat, din care 4 la Timisoara si câte unul la Lipova, Jimbolia si Sânnicolaul- Mare; 129 oficii autorizate, din care 5 la Timisoara.
Oficii telefonice: 118.
Statiuni climatice, balneare, turism.
Buzias, statiune balneara de prim rang, asezata în plina câmpie, la poalele dealului Silas. Clima calda si constanta. Ape alcaline carbogazoase puternic feruginoase, unele radioactive. Namol. Captari în rezervoare închise ; fântâni arteziene.
Apa de masa « Phoenix » carbogazoasa, litinata si lipsita de fier este foarte recomandabila.
Indicatiuni: boli ale aparatului circulator, boli ale aparatelor genito-urinare, boli de femei.
Stabilimente moderne, bai calde, boli de namol feriginos, bazin de înotat, hidroterapie, mecanoterapie.
Anotimp: 15 mai – 15 septemvrie. Hoteluri mari si mici, vile, restaurante. Medici, farmacie, oficiu P.T.T., parc, cazinou, cinematograf, orchestra.
Plimbari în parcul bailor si excursii în podgoria Silasului si la padurea Dumbravii.
Gara locala pe linia Timisoara – Lugoj.
Lipova, statiune balneara asezata între paduri de stejar, pe valea Sistarovatului, aproape de Mures, în câmpie.
Climat temperat, aer curat.
Ape alcaline carbogazoase feruginoase, usor radioactive. Captatiuni în puturi arteziene.
Indicatiuni: boli de cord compensate, arterioscleroza, boli nervoase si de femei; iar pentru cura interna cu apa minerala: catarurile tubului digestiv si a cailor urinare, anemie, guta, obezitate.
2 stabilimente foarte bine îngrijite, pentru bai calde, hidroterapie si inhalatii. Anotimp: 1 mai – 30 septemvrie. Hoteluri si case de închiriat la particulari.
Doctori, farmacie, oficiu P.T.T., restaurante.
Gara locala pe linia Timisoara – Radna.
Cinematograf, sali de dans, arena de sport, etc..
Plimbari si excursii pe Mures si în podgoriile Aradului.
Alte statiuni: Bogda, Calacea, Ivanda.
CULTURA
Stiinta de carte. Dupa rezultatele recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 437.357 locuitori, din care 80,0% sunt stiutori de carte.
Dupa sex, proportia este de 85% barbati stiutori de carte si 75,3 % femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea:
Gradul de instructie scolara    /  Mediul urban    / Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte     100,0     100,0
•  Extrascolara     1,2     0,5
•  Primara     60,8     92,6
•  Secundara     27,3     5,5
•  Profesionala     6,8     0,9
•  Universitara     2,2     0,4
•  Alte scoli superioare     1,7     0,1
Învatamânt. Populatia scolara a judetului T.-T. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 75.196 loc. (12.825 mediu urban si 62.371 mediu rural).
Scoli superioare. Scoala Politehnica, Academie de arte frumoase, Conservator de muzica.
Scoli secundare. 2 licee de baieti de stat (1 confesional), 3 licee de baieti particulare, 1 liceu de fete de stat si 1 liceu de fete particular, 2 licee comerciale, Scoala Normala de baieti de stat, Scoala Normala germana de baieti, Scoala Normala de fete (particulara), Seminarul teologic romano- catolic, Liceul industrial, Scoala de menaj, Scoala silvica medie, 17 gimnazii, 1 scoala agronomica, 17 scoli de ucenici.
Scoli speciale: Scoala Militara de artilerie, Scoala Superioara P.T.T. si scoala de surdo-muti.
Scoli primare: 337, din care 312 rurale si 25 urbane (243 scoli de stat si 94 confesionale), cu un numar total de 54.443 elevi (8.296 mediu urban si 46.147 mediu rural) si cu 936 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
Gradini de copii. 80, din care 62 rurale si 18 urbane, cu un numar total de 6.286 copii (1.622 mediu urban si 4.664 mdiu rural) si cu 97 conducatoare (situatia din 1934).
Institutii culturale. În judet se releva activitatea despartamântului asociatiei « Astra » cu sediul central în Timisoara si organizati locale în Lipova, Buzias, Ciacova, Deta, Jimbolia, Recas, Sânnicolaul-Mare, Vinga si Comlosul – Mare.
Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are camine culturale în Banloc (camin model), Beregsaul – Mare, Berini, Chelmac, Chizdia, Chisoda, Cuvesdia, Deta, s.a.
Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale în: Checea- Româna, Foeni, Sistarovat, Petroman.
Liga culturala activeaza la Timisoara si Jebel.
Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul T.T. 290 camine culturale, 55 soc. muzicale si 50 biblioteci, adica un total de 395 organizatii, dintre care 179 au personalitate juridica.
În Timisoara mai activeaza Institutul Social Banat – Crisana, Asociatia culturala din Banat, Asociatia culturala germana din Banat, Societatea maghiara « Arany Janos », Soc. de istorie si arheologie, Soc. de stiinte naturale, Uniunea juridica, Asociatia culturala « Cercul Militar Civil », Centrul studentesc al Scoalei Politehnice, Muzeul Banatului, Biblioteca comunala, Asociatia culturala din Banat, Asociatia femeilor române, Asociatia Bunelor gospodine, Reuniunea femeilor greco-catolice.
În judet mai sunt 165 asociatii corale, 48 de fanfare, 1 teatru, 18 cinematografe, 55 soc. sportive si 88 soc. de vânatoare.
RELIGIE
Confesiuni. Din totalul locuitorilor judet ului 41,1% sunt ortodocsi si 2,8% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.
Biserici si lacasuri de închinaciune. 192 biserici ortodoxe (dintre care 25 sârbesti), 31 greco-catolice, 136 romano-catolice, 8 evanghelice, 7 reformate, 19 case de rugaciune baptiste si 8 sinagogi.
Institutii bisericesti. 6 protopopiate ortodoxe, episcopie romano-catolica, si 2 protopopiate romano- catolice.
Judetul T.T. se afla în Eparhia Episcopiei ortodoxe a Aradului, Ienopolei si Halmagiului si în Eparhia greco-catolica a Lugojului.
ADMINISTRAŢIE
Organizare administrativa. Capitala judetului T.T. este Timisoara. Judetul are 2 orase ( Timisoara si Lipova ) si 243 sate, împartite astfel:
•  Plasa Buzias 24 sate
•  Plasa Centrala 25 sate
•  Plasa Ciacova 18 sate
•  Plasa Comlos 8 sate
•  Plasa Deta 17 sate
•  Plasa Gataia 17 sate
•  Plasa Giulvaz 17 sate
•  Plasa Jimbolia 9 sate
•  Plasa Lipova 26 sate
•  Plasa Periam 17 sate
•  Plasa Recas 32 sate
•  Plasa Sânnicolaul Mare 14 sate
•  Plasa Vinga 19 sate
Organizare judecatoreasca. O curte de apel, cu 3 sectiuni si 25 magistrati, în a carei circumscriptie sunt cuprinse tribunalele din Arad, Caransebes, Lugoj, Timisoara si Oravita.
Un parchet general pe lânga Curtea de Appel cu 1 procuror general si 1 procuror.
Un tribunal la Timisoara cu 4 sectiuni, 32 magistrati, 1 prim-procuror si 4 procurori si 12 judecatorii.
O judecatorie de munca la Timisoara cu 2 judecatori.
Organizare sanitara.
•  la Timisoara: Spitalul de Stat, Spitalul de chirurgie, Spitalul epidemic,  Spitalul de copii, Institutul obstetric, Spitalul centrului pentru ocrotirea copiilor, Soc. « Salvarea », Sanatoriul Mizericordienilor, Sanatoriul « Parc », Sanatoriul « Banatean », Sanatoriul “Dr. Kakuk”, Sanatoriul “Dr. Eschker”, 5 dispensare.
•  In judet: 4 spitale de stat (Lipova, Sânnicolaul –Mare, Buzias si Ciacova), 1 dispensar de stat, 8 dispensare judetene, 10 dispensare comunale si 4 particulare.
Asistenta si prevedere sociala. Casa Asigurarilor Sociale din Timisoara are 1 oficiu la Jimbolia si 15 organizatii medicale. Serviciul medical al Asigurarilor Sociale este asigurat de 82 medici si 6 farmacisti.
În Timisoara mai activeaza: Soc. « Crucea Rosie », Oficiu « I.O.V. », Soc. “Principele Mircea”, Reuniunea femeilor crestine « Triunghiul albastru », Soc. « Vaduvelor de razboiu », Soc. « Sf. Maria » a femeilor ortodoxe, Soc. Femeilor greco-catolice, Cercul gospodinelor din Banat, 10 asociatii feminine minoritare, 1 orfelinat comunal, 2 azile de batrâni, 3 cantine populare pentru someri, Oficiu de plasare.
PRINCIPALELE AŞEZĂRI
Timisoara, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.
Lipova, comuna urbana, statiune balneara, asezata la nordul judetului, pe valea Muresului, la iesirea acestuia din munti. Statie c.f pe linia Timisoara- Radna.
Are 5.828 locuitori.
Bugetul orasului pe exercitiul 1936/1937 prevede la venituri si cheltuieli 2.635.066 lei.
Comert local cu fructe si produse casnice.
Un mare bâlciu în Septemvrie.
Banca « Gloria », Banca Comerciala si Poporala.
1 exploatare de granit, o fabrica de bere si câteva fabrici de caramida.
Liceu comercial, Scoala medie de baieti si fete, Scoala media catolica de fete, 2 scoli primare de stat, 1 scoala primara izraelita, 1 gradina de copii.
Asociatia « Astra », Cazinou român, maghiar si german, 1 cinemetograf, mai multe societati sportive.
1 biserica ortodoxa, 1 romano-catolica, 1 reformata si 1 sinagoga, 1 mânastire catolica (a surorilor « Notre Dame »).
Pretura, Primarie, 1 judecatorie de Ocol, Serviciu sanitar, Serviciu veterinar, Regiune agricola, Regiune silvica, Notar public, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic,  Pompieri.
Spital de stat, Dispensar, stabilimente de bai, Organizatia medicala a Asigurarilor Sociale.
Soc. « Crucea Rosie », Oficiu I.O.V..
Uzina electrica, pavaj, strand la Mures.
Jimbolia, comuna rurala cu peste 10.000 locuitori ; punct important de frontiera, în drumul Simplonului catre Apus.
Exploatare de argile, 1 mare fabrica de caramida si tigla (Bohn), 3 mori sistematice, 1 fabrica de palarii, câteva banci (filiale) si una populara.
1 scoala medie, 1 scoala de ucenici, 5 scoli primare.
Soc. « Astra », Cazinouri, Coruri, 2 soc. sportive, cinematograf.
1 biserica romano-catolica.
Pretura, Primarie, Judecatorie, Notar public, Politie, Perceptie, Vama, Serviciu sanitar de frontiera, Serviciu veterinar, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic, Pompieri.
Spital, dispensar medical, organizatie medicala a Asigurailor sociale.
Uzina electrica.
Sânnicolaul-Mare, comuna rurala cu peste 9.000 locuitori, asezata în nord-vestul judetului.
Statie c.f. pe linia Timisoara -Cenad si Timisoara -Vâlcani.
2 biserici ortodoxe, 1 greco-catolica, 1 romano-catolica, 1 evanghelica, 2 sinagogi.
Gimnaziu, Scoala agronomica, 5 scoli primare.
Asociatia « Astra ».
Cinematograf.
Pretura, Primarie, Judecatorie, Perceptie, Oficiu P.T.T., oficiu telefonic, Pompieri.
Spital, circumscriptie medicala, organizatie medicala a Asigurarilor Sociale, circumscriptie veterinara.
Negot de cereale si animale. Câteva sucursale de banci.
Fratelia, comuna rurala cu peste 7.000 locuitori, mai mult o mahala a Timisoarei.
1 moara, 1 banca populara.
1 biserica romano-catolica, 1 scoala primara.
1 camin al Fundatiei Culturale Regale « Principele Carol ».
Primarie, Oficiu P.T.T..
Circumscriptie medicala.
Judetul T.T. cuprinde în partea lui de câmpie numeroase sate mari de colonisti, asezate aici in secolul al XVIII-lea. Strazile acestor sate sunt largi, adesea pavate si trase perpendicular unele pe altele. Merita o mentiune speciala.
[ Informaţiile şi datele prezentate sunt reproduse parţial după Volumul II, Ţara Românească, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Naţionale, 1938, lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti - http://romaniainterbelica.memoria.ro/ ]

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.