Rezervatii naturale in judetul Timis: SARATURILE DINIAS

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 12.03.2016 10:18 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Saraturile Diniaş alcatuiesc o arie protejata de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturala de tip pedologic) situata in judeţul Timiş, pe teritoriul administrativ al comunei Peciu Nou.

Aria naturala cu o suprafaţa de 4 hectare se afla in partea central-vestica a judeţului Timiş şi cea sud-estica a satului Diniaş, in apropierea sud-vestica de municipiul Timişoara şi este strabatuta de drumul judeţean (DJ519A), care leaga localitatea Peciu Nou de Sanmihaiu Roman.

Rezervaţia naturala a fost declarata arie protejata prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate) şi reprezinta o zona de campie - sol saraturos supus studierii proprietaţilor bilogice, fizice, chimice şi mineralogice; mlaştini saraturate - ce adaposteşte o mare varietate de flora halofila specifica saraturilor.

Printre speciile de plante prezente in rezervaţie se afla patlagina (Plantago maritima), pelin (Artemisia santonica), loboda salbatica (Atriplex tatarica), capriţa (Atriplex littoralis), codiţuca (Myosurus minimus), trifoi fraguţ (Trifolium fragiferum), floare-de-leac (Ranunculus pedatus), ghizdei (Lotus augustissimus) sau albastrica (Aster tripolium).
In arealul rezervaţiei (in mlaştinile saraturate care se formeaza primavara) vegeteaza o alga (cyanobacterie) cunoscuta sub denumirea populara de cleiul pamantului (Nostoc commune).
Cleiul pamantului (Nostoc commune) este o cianobacterie care se dezvolta pe sol umed, in locuri umbrite, precum şi pe scoarta copacilor vechi, scorburoşi.
Cyanobacteria cuprinde procariote (alge verzi), fotoautotrofe, cu insusiri fizice asemanatoare bacteriilor.
Cianobacteriile contribuie prin fotosinteza la mentinerea concentratiei atmosferice a oxigenului, asigura compusii cu azot necesari plantelor prin fixarea azotului atmosferic si constituie componentele fundamentale ale ecosistemelor acvatice.

Diversitatea mare a solurilor saraturate, la care se adauga o accentuata neuniformitate a microreliefului, marcata si de prezenta fenomenelor de eroziune, au determinat o mare variatie a covorului vegetal, care se prezinta ca un mozaic viu, expresie a florei si faunei variate si bogate.
Specificul rezervatiei il confera halofitele obligate, preferante si suportante, care sunt larg raspandite si contribuie efectiv la edificarea covorului vegetal al pajistilor halofile de pe aceste suprafete.
Prezenta unui insemnat numar de halofite accidentale, desi acestea au o participare limitata la edificarea fitocenozelor, ofera totusi posibilitatea prognozarii unor directii de evolutie a covorului vegetal favorabile economiei, prin dirijarea principalilor factori pedologici ce asigura o buna troficitate solurilor.

Desi un teritoriu limitat si intr-o regiune apparent monotona sub aspect floristic vegeteaza totusi un important numar de specii- 216; dintre acestea 12 sunt halofite obligate, 31 halofite preferante, 57 halofite suportante, 95 halofite accidentale, iar 21 sunt specii cu totul intamplatoare in vegetatia halofila, provenite indeosebi din fitocenozele antropogene invecinate.
Tipuri de vegetatie de saraturi reprezentative pentru pajisti si mlastini halofile panonice, care se dezvolta mozaicat.
In trecut, terenul a fost partial imbunatatit pentru agricultura.
In prezent, pe suprafete importante s-a reinstalat vegetatia potentiala.
Dintre speciile de libelule (Ordinul Odonata) prezente in sit se remarca o specie din familia Lestidae, Lestes barbarus, care este adaptata la conditii de seceta (indivizii adulti au mobilitate crescuta iar oualele sunt rezistente la uscaciune), fiind tipica pentru cu canalele cu apa temporara si chiar saraturata.

Incepind cu anul 1960, s-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul, flora si vegetatia. In ultimii ani, prin abandonarea acestor lucrari, pe anumite suprafete, s-a revenit la vegetatia potentiala.
Situl este vulnerabil la activitatile antropice necontrolate.
Orice lucrare agricola poate afecta grav integritatea sitului.
(sursa: Wikipedia, Natura 2000 - reţea ecologica de arii protejate ce are scopul sa menţina intr-o stare de conservare favorabila o selecţie a celor mai importante tipuri de habitate şi specii ale Europei)

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.