Starea economica, sociala si de mediu a municipiului Timisoara: Cai navigabile

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 14.07.2013 18:21 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Primăria Municipiului Timişoara: Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara - 2013
IV. INFRASTRUCTURA TEHNICĂ

1.4. CĂI NAVIGABILE

Teritoriul municipiului Timişoara este străbătut de la Est spre Vest de canalul Bega, rezultat al asanării câmpiei mlăştinoase bănăţene, în secolul XVIII. Schema de amenajare complexă gândită şi transpusă în fapt începând din sec. al XVIII - lea, avea menirea de a drena apele de suprafaţă, de a scoate de sub efectul inundaţiilor teritoriile adiacente dar, şi de a crea o cale navigabilă capabilă să asigure transportul naval de mărfuri şi de călători. În fapt, canalul a devenit pretabil satisfacerii acestei folosinţe de navigaţie de la începutul sec. XX, odată cu finalizarea nodurilor de biefare Sînmihaiu Român şi Sînmartinu Maghiar pe teritoriul românesc, precum şi a celor de pe teritoriul statului vecin din aval. Întreg canalul Bega are o lungime de circa 44 km pe teritoriul nostru şi de încă 72 km pe teritoriul sârbesc până la confluenţa cu Tisa, după care, la 20 km se află confluenţa cu Dunărea. Pe întreg teritoriul românesc al canalului, precum şi pe o porţiune aval de graniţă, poate fi asigurată tranzitarea navelor fluviale cu un deplasament de circa 500 tdw.
În perioada 1888 – 1950 o parte importantă a transportului mărfurilor, de la şi înspre Timişoara, se desfăşura prin marele port dunărean Baziaş, de care Timişoara era legată prin axa feroviară Timişoara-Vârşeţ- Iascnovo-Baziaş.
Începând cu anul 1958, navigaţia comercială a fost sistată datorită scăderii fluxului de navigaţie dictat de contextul geo-politic al vremii, iar vechimea unor lucrări specifice precum şi lipsa de interes, dotare şi resurse financiare, au făcut în următorii ani canalul impracticabil.
Recesiunea economică traversată de industria locală, dar şi cvasi generală a localităţilor riverane canalului Bega, atât pe teritoriul românesc cât şi pe cel iugoslav împiedică o participare locală, materială consistentă la demersurile de redeschidere a navigaţiei. Situaţia descrisă coroborată cu deprecierea altor uvraje componente ale schemei de amenajare, au făcut ca starea de fapt să se agraveze în timp, sens în care necesarul de resurse financiare reabilitării canalului creştea exponenţial de la an la an, adăugându-se la aceasta în permanenţă noi sume necesare executării unor lucrări vitale în amonte (ex. N.H. Coştei).
După 1990, noul context geo-politic a creat noi premise şi gradual, a permis o altă abordare, inclusiv din punct de vedere financiar. Iniţiative private timide la început, iniţiative la nivelul administraţiei locale, respectiv iniţiativele regionale au readus în actualitate necesitatea abordării pragmatice a reabilitării canalului Bega, atât ca problematică de mediu, problematică de siguranţa lucrărilor cât şi ca problematică de navigaţie fluvială.
Având în vedere trendul ascendent de dezvoltare economico – socială a zonei, contextul geo - politic favorabil - interesul pentru o cale navigabilă facilă la coridorul de transport nr. 7: Dunăre – Main – Rhin, respectiv legătura cu Marea Neagră şi Marea Nordului - devine pertinentă şi fezabilă ideea reluării navigaţiei pe canalul Bega într-un viitor nu prea îndepărtat.
Canalul Bega este primul canal navigabil construit în România cu o lungime totală navigabilă de 44 km pe teritoriul României şi 72km pe teritoriul Serbiei. Pe teritoriul administrativ al municipiului Timişoara canalul Bega are o lungime de 10,6 km, fiind un element definitoriu al municipiului, reprezentând cea mai mare sursă de apă pentru oraş şi cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde al oraşului, datorită parcurilor şi spaţiilor verzi amenajate de-a lungul malurilor sale.
Pentru valorificarea potenţialului cadrului natural, atât din punct de vedere turistic (amenajare peisagistică, zone pentru agrement), cât şi din punct de vedere economic (deschiderea navigaţiei pe Bega, transport public) municipalitatea a dezvoltat proiectul ” Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega”, aflat în evaluare încă din 2010 la Organismul Intermediar – ADR Vest pentru accesarea de fonduri structurale nerambursabile prin Progamul Operaţional Regional. În anul 2012 a fost semnat contractul de finanţare au fost demarate procedurile de achiziţie publică a serviciilor de dirigenţie de şantier, a lucrărilor de reabilitare a malurilor canalului Bega, a serviciilor de audit şi a fost finalizată procedura de achiziţie a servicilor de publicitate. Proiectul urmează a fi implementat pe o perioadă de 37 luni, derulându-se în cadrul Programului operaţional regional 2007-2013, axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, domeniul de intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub-domeniul: Poli de creştere.
Proiectul are ca obiective: reabilitarea căilor de comunicaţii pietonale, realizarea pistelor şi staţilor de biciclete, amenajarea peisagistică a malurilor, mobilarea urbană. Totodată se intenţionează şi construcţia de rampe de acces şi de staţii vaporetto pentru reluarea transportului pe apă.

Apărarea împotriva inundaţiilor

Administraţia Bazinală de Apă Banat este una din sucursalele cu personalitate juridică a Administraţiei Naţionale „Apele Române", care administrează aproape în totalitate apele a două unităţi administrativteritoriale, pe care îşi desfăşoară activitatea Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiş (cu sediul în Timişoara) şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin (cu sediul în Reşiţa).
Administrare:
Direcţia Apelor Banat are în administrare bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Bega veche, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna şi a fluviului Dunărea, parţial.
• Suprafaţa totală administrată este de 18.320 km2, cu o lungime a reţelei hidrografice de 6.296 km.
• 4 noduri hidrotehnice (Coştei, Topolovăţ, Sânmihaiu Român, Sânmartinu Maghiar);
• 43 lacuri de acumulare, din care 27 sunt lacuri cu acumulare nepermanentă;
• Bazinul Hidrografic Banat este constituit, administrativ, din judeţele Timiş şi Caraş-Severin (integral), Arad, Gorj şi Mehedinţi (parţial)
Interconexiunea Timiş-Bega: Lucrarile hidroameliorative din zona interconexiunii Timiş-Bega au ca scop scoaterea de sub efectul inundaţiilor a unei suprafeţe de teren de cca 226.000 ha.
Apărarea oraşului împotriva inundaţiilor se realizează prin intermediul dublei conexiuni Timiş – Bega, echipate cu nodurile hidrotehnice Coştei şi Topolovăţ. Dubla interconexiune Timiş – Bega incluzând Nodul Hidrotehnic Coştei, Nodul Hidrotehnic Topolovăţ, Canalul de alimentare Timiş - Bega, respectiv Canalul de descărcare Bega - Timiş, creează premisele necesare regularizării debitelor în secţiunea Timişoara, astfel încât prin funcţionarea optimă a acesteia să nu existe problema inundării municipiului Timişoara.
Pentru atenuarea viiturilor pe râul Behelea, care periclita cartierele mărginaşe ale municipiului Timişoara, s-a realizat rectificarea albiei şi construcţia barajelor Giarmata şi Dumbrăviţa. De asemenea, s-a realizat rectificarea pârâului Subuleasa, evitându-se inundaţiile în zona industrială Sud - Est (Calea Buziaşului) din Timişoara.
Obiectivul “Punerea în siguranţă a nodului hidrotehnic de la Coştei”, cu cofinanţare de la Banca Mondială a avut termenul de finalizare a lucrărilor 2009 şi a fost declanşată recepţia finală, au fost solicitate constructorului o curăţire a albiei, a bazinului disipator şi a rizbermei aval de pragul deversor. După finalizarea acestor lucrari se va realiza şi încheierea Procesului – Verbal de recepţie finală.
Pentru obiectivul “Punerea în siguranţă a nodului hidrotehnic Sânmihaiul Roman” a fost derulată etapa I de punere la uscat a Nodului Hidrotehnic, lucrare cofinanţată de Banca Mondiala şi recepţionată la terminare în 2011. Etapa a II-a de reabilitare a lucrărilor şi echipamentelor este cuprinsă în programul PNDI (Programul Naţional de Dezvoltare Infrastructură) – achiziţia publică de lucrări şi proiectare pentru faza P.T. + D.E. + C.S. (Proiect tehnic + Detalii execuţie + Caiet de sarcini), fiind prevazută în anul 2012.
Cele două proiecte de reabilitare a celor două noduri hidrotehnice vor asigura o mai mare siguranţă privind apărarea municipiului împotriva inundaţiilor .
În anii 2010 şi 2011, pe raza judeţului Timiş, s-au realizat lucrări de amenajare ale râurilor Timiş şi Bega şi lucrări de ecologizare canal Bega.
*Pe râul Bega şi afluenţi:
- sector Curtea – Poieni s-au efectuat lucrări de amenajare albie 16,675 km, execuţie zid de sprijin 12,53 km, amenajare albie afluenti 0,3 km şi execuţie zid de sprijin afluenti 1,253 km care au fost recepţionate în 2011 şi a căror valoare a fost de 17,36 mil.lei
- sector Leucuseşti – Curtea s-au efectuat lucrări de regularizare 51,9k şi 58,655 km dig în valoare de 83,2 mil. lei, lucrări care se vor continua şi în 2012.
*Amenajare Surduc, etapa a II a – s-au efectuat lucrările de amenajare în valoare de 75,89 mil. lei, lucrări ce se vor continua şi în 2012
*Ecologizare canal Bega pe sector Timişoara – frontiera Serbia – s-au efectuat 700mii mc decolmatări şi 6 km lucrări de consolidări, lucrările recepţionate în 2011 cu o valoare de 74,9 mil.lei. Lucrările de ecologizare se vor continua şi în 2012.
Pentru anul 2012 se intenţionează proiectarea lucrărilor de „Refacere consolidări canal Bega în municipiul Timişoara”, prin realizarea acestuia intenţionându-se refacerea malurilor canalului Bega în totalitate, pe raza municipiului.
Realizarea acestor lucrări creează premisele tehnice necesare unei abordări ulterioare a problematicii navigaţiei pe canalul Bega, demers ce va fi necesar a fi continuat pe alt palier de competenţe, în beneficiul dezvoltării durabile atât a zonei metropolitane cât şi regionale.
Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administaţia Bazinală de Apă Banat implementează proiectul “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Banat“, cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial “Mediu”, ce va fi finalizat până la 31 decembrie 2012.
Obiectivul general al proiectului este reducerea riscului la inundaţii, în conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii şi ale Legii Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt: harta de hazard la inundaţii (inundabilitate) şi planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în bazinul hidrografic Banat.
Hărţile de hazard la inundaţii vor constitui suportul realizării hărţilor de risc la inundaţii, responsabilitate care revine Consiliilor Judeţene, conform legislaţiei incidente.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.