Starea economica, sociala si de mediu a municipiului Timisoara: Cultura

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 03.11.2013 12:45 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Primaria Municipiului Timisoara: Starea economica, sociala şi de mediu a municipiului Timişoara - 2013

CULTURA

Bogata traditie culturala acumulata confera orasului o identitate proprie si un grad de civilizatie ce face ca acesta sa apartina nemijlocit spatiului cultural european.
Din punct de vedere istoric, traditia culturala a orasului a evoluat astfel:
− 1753 – primele marturii legate de existenta teatrului la Timisoara;
− 1758 – prima sala de teatru amenajata din fonduri publice, trupe ambulante din Berlin, Viena, Pesta sustin spectacole in limba germana si mai apoi maghiara ;
− 1792 – aflam din „Calendarul teatral din Gotha" titlurile concertelor ce au avut loc in Timisoara;
− 1814 – premiera piesei "Viata si faptele lui Faust" de Joseph Strauss stabilit aici pentru scurt timp ca „Musikdirektor";
− 1828 – prima revista de profil teatral „THALIA" scrisa in limba germana;
− 1831 – apare bisaptamanalul in limba sarba „Albina din Sud"
− 1846 – concerteaza Franz Liszt, Johann Strauss – fiul, cu orchestra sa, Cornelia Cretu Hollosy; in aceasta perioada se stabilesc la Timisoara muzicieni de valoare;
− 1867 – se infiinteaza Societatea Sarbeasca pentru Cantec;
− 1868 – Trupa Pascaly si Mihai Eminescu joaca la Timisoara;
− 1869 – se infiinteaza „Casina Romana" din Cetate si Fabric - societate de lectura in limba romana;
− 1870 – primul spectacol de teatru in limba romana, viata teatrala asigurata de trupe de amatori din oras si de turneele unor renumite trupe profesioniste. De-a lungul timpului au jucat aici mari actori ai teatrului romanesc precum: I.C. Nottara, Lucia Sturdza Bulandra, Maria Ventura, Vasile Maximilian, Maria Filotti, Stefan Braborescu, Elvira Godeanu;
− 1871 – se constituie „Societatea Filarmonica Timisoara" cu bogata activitate concertistica in plan local si international (turnee in zona precum si la Bratislava, Budapesta, Florenta, Haga, Madrid, New York, Petersburg, Praga, Viena, Vrsec). Concerteaza la Timisoara personalitati muzicale de renume precum: Johannes Brahms, Anton Door, Pablo de Sarasate, Bela Bartok, Pablo Casals, George Enescu, Traian Grozavescu, Arthur Rubinstein si multi altii;
− 1872 – infiintarea „Societatii de Istorie si Arheologie", moment deosebit de important in cercetarea Istorica a zonei Tisa – Mures - Dunare;
− 1873 – infiintarea „Societatii de Stiinte Naturale";
− 1875 – se infiinteaza teatrul in limba germana „Franz Joseph", avand sala proprie, actuala sala de spectacol a Operei si a Teatrului National;
− 1877 – apare revista de specialitate a Societatii de Stiinte ale Naturii;
− 1880 – apare „Luminatoriul", publicatie bisaptamanala in limba romana, de informare politica, sociala si culturala, condusa de Pavel Rotariu
− 1882 – se infiinteaza „Asociatia Muzeala", ca institutie specializata si primeste primul sediu stabil atribuit muzeului;
− 1885 – prin unirea Societatii de Istorie si Arheologie si a Asociatiei Muzeale se formeaza „Societatea Muzeului de Istorie si Arheologie". Personalitati marcante precum: Sigismund Ormos, Ioachim Miloia, Dionisie Lintea, Marius Moga, au sprijinit si dezvoltat activitatea muzeala;
− 1900 – apare cinematografia prin spectacole cu pelicule de scurt metraj realizate in aer liber sau in sali improvizate;
− 1904 – este infiintata „Biblioteca publica cu caracter stiintific” a orasului
− 1920 – ia fiinta asociatia „Amicii muzicii" avand o orchestra simfonica la care adera instrumentisti din Societate Filarmonica Timisoara, finantata si de Primaria orasului;
− 1920 – apare „Tara”, Ziar Popular Independent, cotidian ce-l are ca director pe Camil Petrescu;
− 1920 – apare „Limba Romana” - Foaie pentru limba, arta si literatura in Timisoara, avandu-l ca director pe Camil Petrescu;
− 1923 – ia fiinta „Asociatia Artistilor Plastici Banateni";
− 1923 – apare revista literara bilunara „Vrerea" ce publica si numeroase traduceri din literatura universala;
− 1926 – apare revista de cultura „Banatul" redactata de Aron Cotrus;
− 1929 – apare publicatia „Analele Banatului" periodic artistic-istoric, redactat de Ioachim Miloia;
− 1933 – apare prima revista de sociologie din tara „Revista Institutului Social Banat-Crisana";
− 1934 – apare bilunarul artistic „Viata artistica";
− 1935 – „Luceafarul” in Timisoara, condus de Aurel Cosma jr., editie lunara, devine, in 1943, „Revista Banatului”
− 1936 – se constituie Asociatia Scriitorilor Romani din Banat.
Remarcam contributia adusa, de-a lungul timpului, de revistele de specialitate: literare, teatrale, istorice, de sociologie si de stiinte ale naturii, precum si numeroasele publicatii, procesului de informare a tuturor
locuitorilor acestui oras. In perioada interbelica, memoria culturala a orasului Timisoara este innobilata de prezenta unor mari personalitati literare ale tarii: Camil Petrescu, Lucian Blaga, George Calinescu, Cezar Petrescu, Ion Minulescu, Zaharia Stancu, personalitati care au daruit orasului cate ceva din harul si din dragostea lor.
Colonizarea Banatului face din Timisoara un adevarat centru multicultural si multiconfesional, iar amplasarea geografica la confluenta dintre civilizatiile occidentale si cele orientale vor impune un model de convietuire armonioasa intre numeroasele grupuri culturale ce o compun, supusa inevitabil inrauririi cu acestea, dobandind astfel un important caracter multicultural, ce face din orasul de pe Bega, unul din cele mai importante centre culturale din tara din punct de vedere al marimii si diversitatii ofertei culturale. Prin mostenirea culturala si prin manifestarile actuale, orasul asigura locuitorilor sai o oferta culturala diversificata, activitatea celor 12 institutii culturale profesioniste venind sa intregeasca statutul de puternic centru cultural national.
Viata culturala timisoreana se remarca prin numeroasele sale puncte de referinta cum sunt prestigioasele institutii culturale: Filarmonica Banatul, Opera Nationala Romana, Teatrul National Timisoara, Teatrul German de Stat, Teatrul Maghiar Csiky Gergley, Teatrul pentru Copii si Tineret „Merlin”, Muzeul de Arta, Muzeul Satului Banatean, Muzeul Banatului, Biblioteca Judeteana, Casa de Cultura a Municipiului Timisoara.
Timisoarei ii revine privilegiul unic in estul Europei de a gazdui, in aceeasi veche si impozanta cladire, patru institutii culturale: Opera Nationala Romana, Teatrul National Timisoara, Teatru German de Stat si Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely, care ofera spectacole in trei limbi: romana, germana si maghiara.
Actului creatiei ii sunt inchinate spatii diverse precum cele ale uniunilor de creatie si diferitelor ateliere de gen care pun astfel in valoare activitatea si renumele oamenilor de cultura timisoreni.
In acest sens, Uniunea Scriitorilor filiala Timisoara este un punct vital al vietii culturale din Timisoara care sustine si stimuleaza viata literara a Banatului. Publicarea a mai mult de 3.000 de lucrari distinse cu numeroase premii, activitatea celor peste 200 de membrii, releva calitatea de netagaduit a vietii literare ale acestui spatiu cultural, iar revista editata de Uniune, „Orizontul”, este un reper in viata literara nationala.
Uniunea Artistilor Plastici filiala Timisoara are astazi peste 180 de membrii, artisti plastici cu notabile expozitii realizate in tara si in strainatate.
Artistii isi fac cunoscute lucrarile in galeria de arta a Uniunii, „Helios”, in galeriile private tot mai numeroase: Galeria Triade, Jecza Gallery, Galeria Calina, Calpe Gallery, Galeria 28, si prin intermediul fundatiilor si asociatiilor culturale care realizeaza proiecte si evenimente culturale pe parcursul intregului an. Peste 60 de evenimente culturale majore sunt realizate anual in orasul nostru. Tinerii artisti, studenti , masteranzi si doctoranzi din cadrul Facultatii de Arte si Design a Universitatii de Vest, au la dispozitie Galeria Mansarda a facultatii si noul spatiu expozitional al primariei, aflat in centrul oratului, in Piata Victoriei, nr.5.
Evenimentele importante desfasurate pana la declansarea celui de-al doilea razboi mondial stau marturie traditiei culturale de netagaduit a orasului. Traditia multiculturala si multietnica, formatoare a spatiului de civilizatie timisorean, a fost cadrul realizarii coeziunii sociale, caracteristica acestui oras. Aceasta traditie confera orasului o identitate si un grad de civilizatie proprii.
Spatiul cultural timisorean a fost si este un spatiu cultural european.
Din acest motiv, precum si datorita faptului ca Timisoara se poate lauda cu o vasta istorie culturala, in 20 decembrie 2012 Primaria Municipiului Timisoara si Asociatia Timisoara Capitala Culturala, cu sprijinul Consiliului Judetean, au lansat oficial candidatura orasului nostru la titlul de Capitala Europeana a Culturii pentru anul 2021.

Patrimoniul istoric si cultural al Timisoarei

Orasul are o mostenire vasta de monumente istorice, arealul de protectie arhitecturala fiind totodata cel mai mare din tara. Patrimoniul sau arhitectural presupune 57 de monumente si ansambluri de arhitectura si 23 de grupuri de cladiri si zone delimitate ca rezervatii de arhitectura. Ansamblul de cladiri din centrul orasului, Cetate, si cele din cartierele Iosefin si Fabric sunt considerate monumente istorice.
Datorita unei traditii bine inchegate de planificare urbanistica moderna, ce a inceput inca din secolul al XVIII-lea, cartierul Cetate, amplasat in vechea Cetate, a fost reconstruit, cu piete si strazi drepte.
Constructiile erau bine aliniate, iar cladirile de la colturile strazilor trebuiau sa aiba elemente arhitecturale in plus. Predominant a fost stilul baroc de influenta vieneza, care a adus Timisoarei numele de „Mica Viena”.
Structura urbanistica a Timisoarei a suferit un proces amplu de modernizare la sfarsitul secolului al XIX-lea prin remodelarea si introducerea stilurilor Art Nouveau, secession si eclectic. Acest lucru a fost posibil datorita arhitectului sef al orasului, stralucitul arhitect László Székely, care a transformat mai multe cladiri, cum ar fi: Abatorul Comunal, Liceul Piarist, Statuia Sfanta Maria din Piata Maria, Palatul Dauerbach,
Fabrica de Ciorap, Uzina de apa (1910), Palatul Neuhausz, Banca Generala Maghiara de Credit (Piata Libertatii), Biserica ortodoxa romana din Fabric, Camera de Comert si Industrie.
Dintre cartierele timisorene, Fabric si Iosefin sunt cele care mentin inca vie dovada atator etnii prezente de-a lungul timpului in oras si care le-au ridicat. Cladirile sunt foarte bogat ornate, pastrand astfel influenta svabilor banateni, care aveau case mari cu front stradal, frumos impodobite si cu spatii verzi in fata caselor.
Odata cu trecerea sub administratia romaneasca a Timisoarei, au inceput constructiile avand stilul arhitectural traditional romanesc, cum ar fi Catedrala Mitropolitana, apoi in perioada interbelica se construiesc si noi cartiere de vile in jurul centrului, unde se resimte influenta stilului modern interbelic, a stilului brancovenesc sau chiar francez.
De asemenea, in perioada interbelica apar cladiri construite in stil neo-romanesc sau cubist. Cladiri precum: Institutul de Medicina si caminul, Palatul Ciobanu, Casa de Cultura a Studentilor, Liceul Comercial (actuala cladire a Primariei Timisoara), Scoala Politehnica - cu caminele si cantina etc.
Predominant este si stilul baroc de influenta vieneza, ce caracterizeaza cladiri precum: Domul romanocatolic, Palatul Guvernatorilor, Primaria Veche, Palatul Episcopal din str. Rodnei, Palatul Mercy, casele din frontul de nord al Pietei Unirii. Monumentele Sf. Treime din Piata Unirii si Sf. Maria din Piata Libertatii au fost sculptate la Viena si transportate pe canalul navigabil Bega.
La mijlocul sec. XIX majoritatea constructiilor realizate au fost in stil neo-clasic, dar se face simtita si prezenta curentelor de factura romantica. Activitatea de constructii civile cunoaste un mare avant, astfel se fac remarcate stilurile arhitectonice ale anilor 1900. Cladirile ramase fac parte din zestrea cea mai valoroasa a orasului: imobilele din str. 3 August 1919, cladirile din Piata Plevnei, Camera de Comert din Piata Victoriei, Palatul Dauerbach, aripa veche a Hotelului Timisoara, Cladirea Bailor Neptun, Liceul Piarist, cladirea Regionalei CFR, etc.
Amplul patrimoniu compus din valoroase bunuri mobile si imobile, confera un farmec aparte orasului, sporindu-i atractivitatea atat din punct de vedere cultural cat si turistic.

Oferta culturala

Oferta culturala a municipiului Timisoara este una variata, in municipiu functionand un numar de aproximativ 40 institutii culturale, peste 15 galerii de arta, 13 biblioteci si 7 muzee, precum si numeroase asociatii culturale care anima viata orasului nostru.
Principalele institutii, ce definesc continutul vietii culturale timisorene, sunt:
1) Opera Nationala Romana Timisoara, infiintata in 1946, dezvolta un repertoriu liric clasic adresandu-se unui public specializat. Prin turneele realizate an de an in strainatate ea devine un purtator al imaginii  culturale a orasului Timisoara.
2) Filarmonica „Banatul” Timisoara, infiintata in 1947, institutie culturala de prestigiu, continuatoare a traditiei muzicale locale, devine un mesager al culturii timisorene utilizand, in acest demers, limbajul comun al muzicii. Actiuni precum: Festivalul Timisoara Muzicala, Concursul International de Flaut, Saptamana Muzicii Sacre, sunt cateva marturii ale dimensiunii ofertei culturale a acestei institutii.
3) Teatrul National „Mihai Eminescu” Timisoara, creat in 1947, devenit un punct de reper in viata culturala locala, prin repertoriul bogat si prin numele sonore care au activat pe scena sa. Aceasta institutie se bucura de o rata ridicata a participarii locuitorilor la oferta culturala pusa la dispozitie, prin Festivalul Dramaturgiei Romanesti Teatrul creeaza un spatiu de afirmare a valorilor dramaturgiei romanesti, oferind publicului posibilitatea cunoasterii si incurajarii creatiei dramaturgice romanesti si internationale.
4) Teatrul de Stat „Csiky Gergely” din Timisoara, fondat in 1953, ca forma de exprimare a culturii minoritatii maghiare, oferind accesul neingradit la cultura a acestui segment de populatie. Teatrul Maghiar de Stat a devenit o institutie din ce in ce mai dinamica, adresandu-se si populatiei de limba romana, cu o trupa de actori tot mai performanta.
5) Teatrul German de Stat Timisoara, functioneaza sub forma actuala din 1953, fiind continuatorul traditiei teatrale in limba germana. Oferta sa culturala cunoscuta pe plan local, zonal si international, este menita a satisface nevoile culturale nu numai ale minoritatii germane dar si ale multor iubitori ai culturii si civilizatiei germane.
Ultimele trei institutii enumerate mai sus formeaza un ansamblu cultural unic in Estul Europei ce demonstreaza apartenenta spatiului cultural timisorean la valorile culturii si civilizatiei europene.
6) Teatrul pentru Copii si Tineret „Merlin” - fostul Teatru de Papusi - infiintat in 1949, aduce zambetul pe buzele si in sufletele celor mai mici spectatori. Teatrul se bucura de un public potential ridicat, care trebuie atras spre actul cultural, crescut si educat in dragoste pentru frumos.
7) Centrul de Cultura si Arta al Judetului Timis a fost infiintat la 1 ianuarie 2000, in ideea realizarii unui program coerent de cercetare si valorificare prin diferite mijloace, a culturii populare. Centrul a structurat pe trei departamente fostele institutii de sine statatoare:
• Ansamblul Banatul, infiintat in anul 1970 si reinfiintat in 1992, pune in valoare zestrea folclorica a Banatului prin tinuta artistica si autenticitatea spectacolelor sale.
• Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare Timis, institutie infiintata in 1957, a preluat si continuat preocuparile de cunoastere, cercetare si valorificare a culturii si artei populare din acest spatiu, initiate de Institutul Social Banat-Crisana. Realizarea unei banci de date (filme, benzi magnetice, documente, fotografii) a unor spectacole de inalta tinuta artistica, a publicatiilor de specialitate si a revistelor trimestriale „Timisensis", „Lada cu zestre", sunt directiile majore de actiune a acestei institutii culturale in Timisoara si in intreg judetul Timis.
• Scoala Populara de Arta, aparuta in 1962, poate fi considerata ca o continuare a traditiei de invatamant adresata unor persoane de varste si profesii diferite. Procesul de invatamant este structurat pe 4 sectii: muzicala (vocala, instrumentala), arta plastica, actorie, coregrafie.
8) Biblioteca Judeteana Timis s-a dezvoltat pe fondul de publicatii a „Bibliotecii publice cu caracter stiintific a orasului Timisoara", infiintata in 1904. Biblioteca Judeteana, prin sfera ei, pune la dispozitia cititorilor, pe langa cartea aparuta recent, ce poate acoperi multiple exigente ale cititorilor; colectii specializate aparute in spatiul central-european si balcanic in sec. XVIII - XIX; carte de patrimoniu in editii rare aparuta in sec. XV - XIX. Biblioteca deserveste in primul rand cititorii orasului Timisoara, dar vegheaza si asupra activitatii bibliotecilor publice comunale si orasenesti din judet. In conditiile actuale, cand pretul cartii face din ea un produs cultural greu accesibil pentru anumite categorii sociale, Biblioteca cunoaste o crestere constanta a numarului cititorilor, fiind cea mai frecventata institutie culturala a orasului Timisoara.
9) Muzeul Banatului, dezvoltat dupa infiintarea in 1872 a „Societatii de Istorie si Arheologie", reprezinta un reper bine definit in viata culturala a orasului Timisoara si o institutie culturala de traditie. Prin sectiile sale: de Arta, de Stiinte ale Naturii, de Etnografie, de Istorie, aceasta institutie ofera vizitatorilor posibilitatea largirii orizontului de cunoastere a realitatii trecute a acestei zone, iar oamenilor de stiinta un cadru organizat de cercetare si publicare a rezultatelor muncii lor.
10) Din 1 ianuarie 2006, Sectia de Arta a Muzeului Banatului s-a transformat in Muzeul de Arta, institutie gazduita de Palatul Vechii Prefecturi, denumit si Palatul Baroc, unul dintre cele mai valoroase monumente istorice ale Timisoarei. Muzeul detine colectii diverse: arta banateana veche, pictura banateana sec. XIX, arta decorativa, colectia Baba, arta europeana, arta contemporana si altele.
11) Muzeul Satului Banatean, s-a deschis publicului in 1971 ca sectie a Muzeului Banatului din Timisoara. De la 1 ianuarie 2000 devine institutie separata. Muzeul Satului Banatean este astazi locul preferat de petrecere a timpului liber pentru numerosi timisoreni. Important obiectiv turistic, care dispune de o zestre patrimoniala de 52 monumente de arhitectura populara intr-un spatiu generos de 17 ha, prilejuieste frecvente evenimente culturale care in zilele de vara, atrage din ce in ce mai mult populatia orasului Timisoara si nu numai.
12) Casa de Cultura a Municipiului Timisoara ocupa un loc aparte prin oferta sa culturala. Formatii artistice de amatori, precum Ansamblul Timisul, sau cele ale minoritatilor nationale au dus faima acestor meleaguri, castigand un remarcabil prestigiu atat pentru activitatea lor cat si pentru orasul Timisoara. Corala „Sabin Dragoi" si corala feminina „Carmina Dacica" , dar si formatia Big Band, sunt formatii reprezentative pentru miscarea muzicala de amatori. Societatile culturale „Sabin Dragoi" si „Bela Bartok", grupul satiric al Cenaclului „Ridendo", formatii de muzica usoara, de dans clasic si de societate, studioul literar si revista „Anotimpuri literare", Asociatia artistilor plastici neprofesionisti „Romul Ladea", Asociatia artistilor fotografi - reprezinta multiple forme de exprimare pe care, artistii neprofesionisti, le au la dispozitie pentru afirmarea creatiei lor. Alaturi de toate acestea, activitatea Universitatii Populare, cu rolul ei instructiv-formativ, vine sa largeasca oferta culturala a orasului Timisoara.
Casa de Cultura a Municipiului Timisoara organizeaza anual primul festival international de folclor inscris in calendarul CIOFF sub patronaj UNESCO, „Festivalul Inimilor". Festivalul se bucura an de an de prezenta numeroaselor formatii folclorice atat din Europa cat si din intreaga lume, oferind astfel publicului spectator posibilitatea cunoasterii traditiilor folclorice ale tarilor participante.
13) Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National a judetului Timis (DCCPCNJ Timis), ca serviciu public deconcentrat, cu personalitate juridica, al Ministerului Culturii si Cultelor, are ca obiectiv principal asigurarea conditiilor de exercitare a dreptului la educatie si a accesului la cultura pentru toti cetatenii judetului Timis, indiferent de apartenenta religioasa, etnica sau sexuala, si in conformitate cu optiunile lor liber exprimate. Directia urmareste sa imprime un curs reformator, de substanta, sistemului cultural si sa protejeze cultura de influenta nefasta a prostului gust, a kitsch-ului si non-valorii. In consecinta, Directia isi propune realizarea, pe domenii, a unor programe si proiecte culturale la baza carora stau urmatoarele principii enuntate de Ministerul Culturii si Cultelor:
• autonomia culturii si artei
• prioritatea valorii
• egalitatea sanselor
• protejarea si promovarea identitatilor culturale specifice.

Alti „actori culturali"

Rolul uniunilor de creatie, ca spatii creative si reprezentative ale oamenilor de cultura timisoreni, este unul major. Astfel:
• Uniunea Artistilor Plastici din Romania - Filiala Timisoara, infiintata la inceputul anilor '50, continuatoare a traditiei „Asociatiei Artistilor Plastici Banateni", fondata in 1923, isi indreapta activitatea in doua directii majore: apararea intereselor comunitatii artistilor plastici si, promovarea artei plastice banatene, prin organizarea de expozitii. Cu peste 100 de artisti plastici, avand realizari notabile prin expozitii de referinta in tara si in strainatate, UAP se straduieste sa faca posibila atat promovarea creatiei artistice cat si dezvoltarea gustului pentru frumos a locuitorilor orasului. Timisoara ocupa azi locul doi, dupa Bucuresti, atat din punct de vedere al numarului de artisti plastici cat si al calitatii operelor expuse pe simeze.
• Uniunea Scriitorilor din Romania - Filiala Timisoara ia fiinta in anul 1949, cu rolul de a sustine si stimula viata literara din Banat. Continuand traditia revistei „Scrisul banatean”, in anul 1969 a aparut „Orizont"- revista de cultura prin care scriitorii banateni si-au facut simtita prezenta in fenomenul literar national. Au fost publicate peste 2.500 de lucrari distinse cu peste 80 de premii nationale, facand ca prin activitatea ei sa legifereze viata literara a orasului in spatiul spiritualitatii romanesti.
• Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania - Filiala Timisoara, infiintata in 1950, a fost un spatiu in care s-au manifestat personalitati prestigioase care au prezentat publicului meloman opere in prima auditie create aici. Activitatea uniunii este indreptata atat in dezvoltarea domeniului creatiei componistice cat si cel al muzicologiei.
Galeriile de arta, loc de expresie a creatiei plastice, sunt spatiile de contact intre artist prin creatia sa si publicul caruia i se adreseaza. Spatii publice sau private, de numele carora se leaga permanente expozitii menite sa promoveze creatia plastica contemporana cum sunt: galeria Triade, Jecza Gallery, galeria „Helios", „Calina”, „Popa’s”, „Axa Art”, „Olteanu Art", „Dure", „28" , Calpe gallery, etc., sunt binecunoscute in viata culturala timisoreana
Promovarea culturii scrise se realizeaza de edituri care au sediul central in Timisoara cum sunt „Brumar”, „Augusta”, „Hestia”, „Marineasa”, „Mirton”, „Editura de Vest”, „Excelsior”, precum si de edituri importante cu sediul in Bucuresti - „Humanitas”, sau in Iasi – „Polirom”. Accesul la carte se face in spatii precum Librariile Cartea de Nisip, Carturesti, „Humanitas”, „Teora” , „All”, „Diverta”, „Esotera” etc.
Un alt mare grup de promotori ai culturii timisorene il reprezinta organizatiile neguvernamentale, prin nume reprezentative precum: Asociatia Timisoara Capitala Culturala, Fundatia „A Treia Europa”, Fundatia Interart Triade, Fundatia Rubin, Asociatia Noua Acropola, Asociatia Sunet Ambianta, Asociatia Culturala Ariergarda, Asociatia Simultan, Aualeu Teatru de Garaj si Curte, Fundatia Culturala Artmedia, Societatea Culturala Banatul, Fundatia pentru Tineret, Fundatia „First", Institutul Intercultural Timisoara. Centrul Cultural German si Institutul francez sunt doua institutii foarte active in domeniul culturii, care desfasoara anual proiecte si evenimente culturale, devenite de traditie in orasul nostru.
*Asociatia Timisoara Capitala Culturala a luat fiinta in anul 2011 si numara azi peste 100 de membrii, asociatii, fundatii si institutii culturale, institutii precum: Primaria Municipiului Timisoara, Consiliul Judetean, ADR, ADETIM, societati comerciale, etc. Reprezenatii acestora, impreuna cu un Consiliu Director format din 11 membrii , directorul executiv si presedintele, impreuna cu experti locali, nationali si internationali, vor pregati dosarul de candidatura al Timisoarei la titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021.
*Institutul Intercultural Timisoara, infiintat in 1992, este o institutie autonoma, expresie a societatii civile, cu activitate culturala, civica, stiintifica, care accepta si promoveaza valorile si principiile Consiliului Europei.
Prin programele si activitatile sale, urmareste dezvoltarea dimensiunii interculturale in domeniul educatiei si culturii. I.I.T. promoveaza, de asemenea, climatul de toleranta si de comunicare interetnica, specific climatului municipiului Timisoara si zonei Banatului.
I.I.T. dispune de un Centru de documentare, creat cu sprijinul Consiliului Europei si al Fundatiei Kaiser din Lichtenstein, prin care pune la dispozitia publicului peste 5.000 de volume si publicatii - in limbile: romana, engleza, franceza, maghiara si sarba - din domeniile: stiinte sociale si politice, educatie, filosofie, cultura si literatura. Acesta se constituie intr-unul dintre Centrele Locale de Informare ale Centrului de Informare al Consiliului Europei.
*Fundatia culturala Artmedia este o agentie teatrala, care asigura, pentru publicul timisorean, o selectie a celor mai reprezentative spectacole din tara. Fundatia organizeaza in medie 20 de spectacole, unele si pentru alte localitati ale tarii: Lugoj, Bucuresti, Iasi sau Craiova. Fundatia promoveaza valorile nationale prin organizarea de turnee ale unor teatre de prestigiu din tara si strainatate. In colaborare cu fundatia Augusta, a infiintat si patroneaza o scoala de balet destinata tinerilor si copiilor.
*Societatea Culturala Banatul, infiintata in 1994, are drept obiective: pastrarea, cercetarea si valorificarea civilizatiei traditionale a Banatului. Societatea are prima revista digitala de cultura pe internet, Banat media. Societatea este initiatoare si organizatoare a mai multor manifestari culturale anuale, intre care mai importante sunt „Ruga Banateana” si „Jocul Banatean”.
*Asociatia culturala Ariergarda, fondata la 27.04.2004, are ca domeniu principal de activitate cultura si media, cu ajutorul carora membrii isi propun sa scoata la iveala valoarea si importanta cruciala pe care o au patrimoniul istoric si cultural, arhitectura si tot ceea ce reprezinta si simbolizeaza orasul Timisoara. Se urmareste astfel, prin evenimente artistice, cum este Sarbatoarea strazii, prin care reprezentantii Ariergarda doresc sa instituie o „comunitate stradala" de oameni constienti ca numele strazii lor are in spate istorie si ca fiecare loc e plin de poveste, accentuarea necesitatii cat mai urgente a reabilitarii si revitalizarii cladirilor de patrimoniu.
Un loc aparte in peisajul cultural timisorean il ocupa Asociatia „Memorialul Revolutiei", care a imbogatit spatiul edilitar al orasului nostru cu lucrari de arta plastica monumentala in memoria evenimentelor din Decembrie 1989. Asociatia „Memorialul Revolutiei 16-22 decembrie 1989", cu sediul in Timisoara (Romania), a fost infiintata in 26 aprilie 1990, cu scopul statutar de a cinsti memoria victimelor represiunii din timpul Revolutiei romane din decembrie 1989. Din 1990 si pana in 1999, Asociatia a realizat un complex memorial in Cimitirul Eroilor din Timisoara si 12 monumente ridicate in zonele represiunii din decembrie 1989 in orasul nostru. Prin Legea nr. 46/2000, „Memorialul Revolutiei" a fost declarat obiectiv de interes national. Scopul declarat al Centrului este de a deveni un mijloc operativ de informare referitoare la evenimentele ce au dus la caderea regimului comunist din Romania, propunandu-si sa valorifice informatia istorica romaneasca circumscrisa evenimentelor anului 1989 din Europa Centrala si de Sud - Est. In spatii functionale si cu tehnici adecvate, sunt concentrate marturii de istorie orala pe suport celulozic, audio, video, digital. Incepand cu anul trecut acest lucru se realizeaza in noul spatiu al Muzeului Revolutiei.
Cultura detine un rol esential in dezvoltarea unei comunitati tolerante si creative, fiecare componenta a acesteia putand sa-si afirme valori proprii, care prin paleta culturala ampla si diversificata oferita sa contribuie la evolutia si vitalizarea unui mediu socio-cultural armonios. Iata de ce Consiliul Local Timisoara sa implicat in sprijinirea unor evenimente culturale organizate de institutii, fundatii si asociatii culturale.
Casa de Cultura a Municipiului Timisoara functioneaza sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Timisoara. Baza activitatii Casei de Cultura o constituie Agenda anuala a manifestarilor culturale, ce cuprinde proiecte culturale finantate de catre Consiliul Local al municipiului Timisoara si de societati comerciale prin actiuni de sponsorizare.
Prin activitatile ofertate pietei culturale locale si nu numai, prin manifestarile cultural - artistice sustinute de formatiile si colectivele artistice proprii, prin organizarea unor spectacole si concerte de reala atractie atat pentru publicul timisorean, cat si pentru turistii Timisoarei, Casa de Cultura a municipiului Timisoara incearca sa pastreze si sa valorifice aceasta diversitate culturala, sa promoveze interculturalitatea, elemente importante si definitorii in dinamizarea vietii culturale. In sectorul artistic, Casa de Cultura a municipiului Timisoara isi structureaza activitatea astfel:
- la categoria interpretare artistica - isi desfasoara activitatea Ansamblul folcloric „Timisul”, Ansamblul de cantece si dansuri populare maghiare „Ezsterlanc” (maghiar), Ansamblul folcloric „ZORA” (sarbesc), Corala feminina „Carmina Dacica”, Formatia de jazz-blues „Bega Blues Band”, Studioul de teatru, Formatia de dans sportiv, Fanfara „Timisoara Big Band”.
- la categoria creatie artistica - functioneaza Cenaclul literar „Pavel Belu” si revista literara „Anotimpuri Literare” (trimestriala), Asociatia artistilor plastici „Romul Ladea” si Cenaclul de satira si umor „Ridendo”.
Activitatea Casei de Cultura a municipiului Timisoara in anul 2012 s-a desfasurat, in principal, pe baza de programe si proiecte elaborate in concordanta cu obiectivele culturale propuse, permanent corelate cu strategiile culturale ale Primariei municipiului Timisoara in vederea atingerii in 2021 a dezideratului de Capitala Culturala Europeana.
Casa de Cultura a municipiului Timisoara s-a impus de-a lungul timpului in peisajul cultural al municipiului de pe Bega printr-o oferta culturala atractiva, accesibila si diversificata, completand lista institutiilor de profil din oras, implicate in initierea si derularea unor proiecte si programe ce vizeaza valorificarea potentialului cultural, a memoriei si identitatii culturale locale, stimularea participarii populatiei si racordarea ei la valorile cultural – europene, realizand prestatii cultural-artistice in beneficiul tuturor cetatenilor din localitate, fara deosebire de nationalitate, categorie sociala, convingeri religioase sau optiuni politice.
In desfasurarea activitatii sale, Casa de Cultura a municipiului Timisoara a urmarit cu precadere:
‐ Identificarea permanenta a nevoilor culturale ale cetatenilor Timisoarei in vederea oferirii de produse si servicii culturale diverse, prin toate programele si proiectele oferite, in scopul mentinerii si cresterii gradului de acces, interes si de participare a cetatenilor la oferta culturala a Casei de Cultura a municipiului Timisoara, precum si eficientizarea continua a acesteia;
‐ Introducerea Timisoarei in circuitul cultural European prin programe si proiecte de un inalt nivel calitativ, care sa corespunda standardelor europene, menite sa promoveze imaginea Timisoarei peste granitele tarii si a sprijinii candidatura orasului la titlul de Capitala Culturala Europeana.
‐ Imbunatatirea colaborarii si comunicarii cu toate institutiile de profil din oras, din tara si din strainatate, cu precadere cu orasele infratite cu Timisoara: Novi Sad, Graz, Szeged, Faenza, Tarvisio, Palermo, Mulhouse si Rueil Malmaison, in conformitate cu politica si strategia culturala a Consiliului Local si a Primariei Timisoara;
‐ Punerea in valoare a patrimoniului cultural material, mobil si imobil, valorificarea multiculturalitatii si interculturalitatii – caracteristici definitorii ale zonei noastre;
‐ Gestionarea eficienta a mijloacelor financiare si a resurselor umane si materiale ale Casei de Cultura a municipiului Timisoara.
Majoritatea proiectelor culturale initiate si derulate de Casa de Cultura a municipiului Timisoara in 2012, sub egida Consiliului Local si a Primariei municipiului Timisoara, materializate in festivaluri, spectacole, concerte, evenimente cultural artistice de mare sau mai mica anvergura, s-au dovedit o reala atractie atat pentru publicul timisorean cat si pentru turistii prezenti in municipiul nostru, bucurandu - se ca in fiecare an de impactul scontat asupra publicului.
Parteneriatele si colaborarile avute cu institutii si organizatii de cultura si educatie din Timisoara sau din judetul Timis, cu institutii de profil din judetele limitrofe si chiar cu institutii din strainatate s-au dovedit a fi benefice atat pentru proiectele si programele desfasurate in 2012, cat si pentru mediul cultural, stiintific si educational local. Din randul acesor institutii amintim: Opera Nationala Romana din Timisoara, Centrul de Cultura si arta al judetului Timis, Centrele de cultura si arta ale oraselor Virset si Belgrad (Serbia), Teatrul National din Timisoara, Teatrul Maghiar de Stat din Timisoara, Teatrul German de Stat din Timisoara, Filarmonica „Banatul” Timisoara, Institutul Roman de Educatie a Adultilor de pe langa Universitatea de Vest din Timisoara, Colegiul National de Arta „Ion Vidu” Centrul Cultural German Timisoara, Uniunea Artistilor Plastici - filiala Timisoara, Uniunea Scriitorilor - filiala Timisoara etc.

Agenda manifestarilor culturale in 2012 a cuprins un numar de 55 de proiecte culturale, aprobate de catre Consiliul Local al municipiului Timisoara.

Majoritatea proiectelor culturale desfasurate sub egida Casei de Cultura a municipiului Timisoara au devenit traditionale si s-au bucurat, an de an, de impact deosebit de favorabil din partea timisorenilor. Enumerate cronologic, aceste evenimente sunt: Targul de Paste, Concurs Lions Europeean Musical Competition, manifestari de pregatire a candidaturii la titlul de Capitala Europeana a Culturii, Tinerii decid, promovarea atractiilor turistice, participarea la targuri si expozitii, Timisoara in carti, Timisoara XXI, campanii de informare, Salonul anual de arta „Romul Ladea”, Ziua Europei, Serbarile Copiilor, Sarbatoarea folclorului mondial „Festivalul Inimilor”, Ziua Timisoarei, zilele cartierelor,seminar international de folclor, muzica de fanfara, Festival Timishort, Festivalul Dramaturgiei, Bega Bulevard, Street Delivery, Festivalul Tim Rock, Festival de Street Art si Grafitti, Festivalul de Opera si Opereta in aer liber, Tabara anuala de creatie a artistilor plastici, Festivalul Plai, Festivalul „Blues pentru Timisoara”, Ruga Timisoarei, Concertul simfonic din Pestera Romanesti, Festivalul International de Jazz, Gala Blues Jazz, Ziua Nationala, Targul de Craciun, Serbarile Craciunului, Concertul de Revelion, Revelionul Seniorilor si altele.
Si in anul 2012 timisorenii au beneficiat de Targurile de Paste si de Craciun, proiecte culturale, care an de an au fost imbunatatite, oferind miilor de admiratori si cumparatori surprize inedite si placute.
Luna decembrie a gazduit o noua editie a Festivalului National al Sanselor tale. Acest complex de manifestari se inscrie intr-o ampla miscare dedicata educatiei adultilor, de dezvoltare a Europei, ca spatiu comun al invatarii, precum si al promovarii dialogului intercultural si al cresterii gradului de constientizare a diversitatii culturale, bazate pe valori comune. Timp de o saptamana, s-au desfasurat intensiv activitati diverse, menite sa-i motiveze pe adulti sa invete continuu, familiarizandu-i cu oportunitatea de invatare, constientizandu-i asupra necesitatii de a invata.
Ansamblul folcloric TIMISUL, un adevarat ambasador al artei si culturii traditionale romanesti, a reprezentat cu cinste Timisoara si Romania la Festivalurile Internationale de Folclor, unde a fost invitat. Astfel, frumusetea cantecului si dansului popular romanesc a putut fi admirata, in interpretarea celor trei grupe ale Ansamblului Folcloric TIMISUL (copii, tineret si adulti) la Festivalurile din Turcia, Franta, Spania si Serbia, si a fost apreciata la superlativ atat de organizatori, cat si de ceilalti participanti la aceste manifestari.
Pe langa manifestarile ce au facut obiectul Agendei culturale anuale, formatiile artistice ale Casei de Cultura au fost angrenate intr-o multitudine de reprezentatii: spectacole, concerte, expozitii, dezbateri de anvergura mai restransa, dar care s-au bucurat intotdeauna de aprecieri superlative din partea beneficiarilor, mass - media promovandu-le in termeni laudativi, de fiecare data.

In anul 2012 au fost organizate aprox. 400 de manifestari si de evenimente culturale (spectacole, concerte, expozitii, saloane de arta si literatura, festivaluri, etc.), de mai mica sau mai mare amploare, de care au beneficiat marea majoritate a populatiei timisorene, precum si turistii care au vizitat municipiul de pe Bega cu aceste ocazii.

In afara traditionalelor de pe acum festivaluri ale Timisoarei mentionate anterior, organizate cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Timisoara, orasul de pe Bega doreste sa isi intareasca prestigiul de oras cultural, avand si intretinand o oferta culturala tot mai bogata anual. Pe langa evenimentele cu mai putina notorietate si mai putin mediatizate, cum ar fi diferite lansari de carte, multiple evenimente de mai mica anvergura, dar cu puternica receptare din partea publicului iubitor de arta, enumeram mai jos cateva dintre festivalurile cu caracter artistic si de promovare a imaginii arhitecturale, istorice a Timisoarei.
- Pastel Urban - tabara de creatie – Proiectul Fundatiei Rubin este realizat cu sprijinul Primariei Municipiului Timisoara si a Consiliului Local Timisoara. Se vizeaza crearea de imagini-etalon reprezentative
pentru orasul de pe Bega, imagini care surprind arhitectura si spiritul local, elemente determinante in procesul de constituire a brand-ului orasului
- Stradart - Proiect realizat de Centrul Cultural Francez cu sprijinul Primariei Timisoara si al Consiliului Local Timisoara in cadrul conceptului „TIMISOARA – OPEN ART CITY / TIMISOARA – ORAS DESCHIS AL ARTELOR - festival atipic de arta urbana, dedicat in intregime practicilor artistice in spatiul public. Festivalul se desfasoara in cartierul Fabric, in Piata Traian
- Festivalul Bega Bulevard - organizat de Primaria Timisoara impreuna cu mai multi parteneri, autoritatile incercand astfel sa atraga atentia asupra importantei canalului Bega pentru oras
- Sarbatoarea muzicii – organizat de Centrul Cultural Francez, celebreaza muzica in primele zile de vara ale fiecarui an
- Festivalul filmului francez - Centrul Cultural Francez din Timisoara
- Intalniri fotografice – Supraexpuneri - a V-a editie – premiera in tara - creatii ale unor artisti fotografi contemporani europeni de marca, in expozitii deschise publicului larg, precum si profesionisti in domeniul cultural-artistic, pentru discutii si dezbateri in jurul unor tematici.
- Street delivery - Misiunea Street Delivery este aceea de a reinventa si de a intari rolul structural pe care spatiul public il joaca in viata locuitorilor cetatii, prin convertirea peisajului urban in spatiu viu
- Festivalul Plai – promovarea multiculturalitatii prin arta (teatru, arte plastice, carte, fotografie, film, workshop-uri pe diverse teme, forme artistice variate, mai mult sau mai putin conventionale) si muzica
- Festivalul dramaturgiei romanesti - organizat in fiecare an de Teatrul National Timisoara, cu sprijinul Ministerului Culturii, Cultelor si al Patrimoniului National, al Institutului Cultural Roman si al Consiliului Local Timisoara, evenimentul are in program workshop-uri, muzica, arte vizuale, lansari de carte, precum si concursul de dramaturgie romaneasca
- Festivalul „International de Grafitti – organizat de Fundatia Euromania impreuna cu Facultatea de Arte si Design din cadrul Universitatii de Vest
- Casa Banateana – festival de muzica banateana ce are loc la Muzeul Satului
- Teatru pe paine - ateliere si improvizatii – eveniment la a 3-a editie, organizat de GLAS si de Casa de Cultura a Studentilor din Timisoara
- Festival International de scurt metraje - Scurt metraje profesioniste, realizate de case de productie, scoli de film sau producatori independenti
- Festivalul Vinului
- Festivalul Americano - Roman – recitaluri muzica de camera, organizat de Facultatea de Muzica
- Acces Art - festival de workshopuri, performance, proiectii de filme, expozitii
- Zilele muzicii sacre – concerte corale
- Premiile Pro Cultura Timisiensis – ocazie cu care sunt premiate persoane care au promovat arta si cultura timiseana.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.