Starea economica, sociala si de mediu a municipiului Timisoara: Drumuri

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 24.06.2013 17:53 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Primăria Municipiului Timişoara: Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara - 2013

IV. INFRASTRUCTURA TEHNICĂ

1. CĂILE DE COMUNICAŢII, TRANSPORTUL
1.1. DRUMURI, TRANSPORTUL RUTIER
Teritoriul administrativ al municipiului Timişoara este acoperit de o reţea rutieră densă formată din drumuri europene, naţionale, judeţene care fac legătura între anumite zone ale ţării străbătând oraşul, cât şi din drumuri municipale.
Două drumuri europene străbat oraşul: Drumul European E 70, care intră în ţară dinspre Serbia şi face legătura, prin Timişoara, cu sudul ţării şi cu capitala Bucureşti şi Drumul European E 671, care străbate vestul ţării, de la nord la sud, trecând prin Timişoara şi introduc în traficul local inconfort şi aglomerări suplimentare prin traficul greu de tranzit.
Intrarea României în Uniunea Europeană a produs efecte şi asupra circulaţiei rutiere prin creşterea volumului de trafic, atât pe arterele care converg spre frontiera cu Ungaria cât şi pe cele care converg spre Serbia, atât pentru transporturile de persoane, cât şi pentru cele de mărfuri.
Municipiul Timişoara este un nod major în traficul de tranzit, găsindu-se la intersecţia dintre culoarul 4 european Hamburg – Istambul (care conectează Europa Centrală de Orientul Mijlociu) şi dublura culoarului european Barcelona - St. Petersburg (ce conectează nordul şi sudul Europei). Terminarea noului pod de pe Dunăre, la Calafat(lucrările la componenta rutieră sunt finalizate 100%, in timp ce lucrările la componenţa feroviară sunt finalizate in proporţie de 95%), va mări şi mai mult importanţa acestor rute, iar construirea autostrăzii pe traseul coridorului european 4, va mări şi mai mult volumele de trafic.
Stadiul realizării coridorului IV, respectiv al autostrăzii Arad-Timişoara 2012 (valori şi indicatori), cu perspective în perioada următoare pentru zona Timişoarei:
Teritoriul judeţului Timiş este străbătut de coridorul IV pan-european pe o lungime de aproximativ 108 km.
Acest traseu este împărţit în următoarele obiective de investiţii:

Autostrada Arad – Timişoara

Investiţia pe tronsonul Timişoara – Arad are o lungime totală de 32,25 km, din care 19,5 km pe raza judeţului Timiş, şi are prevăzută execuţia a 7 poduri, 18 pasaje, 38 podeţe, un nod rutier (Giarmata, km 44+500), 2 spaţii de servicii (km 17+700 stânga şi dreapta), precum şi un centru de mentenanţă şi nod de acces (la km 31+000 în legătură cu DJ 693 Orţişoara – Seceani).
Proiectul, început cu finanţare din împrumuturi de la BEI şi de la Guvernul României, începând cu octombrie 2010, a primit cofinanţare de la Uniunea Europeană, prin programul POS –T din FEDR şi Fondul de Coeziune, în valoare de 124.329.751 euro, contribuţia Guvernului fiind de 21.952.883 euro. Valoarea lucrării este de 135.430.000 euro ( 483.695.215,50 lei fără TVA), termenul contractual de finalizare fiind luna iunie 2013.
În 17 decembrie 2011 s-a deschis traficul pe ambele căi de rulare între km 12+250 – km 44+550, iar la finele anului 2012 stadiul fizic era de 98,4%. Pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă a traficului sunt impuse limitări de viteză de 100 km/h.
Autostrada Timişoara – Lugoj (Loturile 1 şi 2 cu lungimea totală de cca. 34,5 km):
Obiectivul Autostrada Timişoara-Lugoj Lot 1(km 44+500 – km 54+000) cu o lungime de 9,5 km are o valoare de 210.369.462,74 lei (fără TVA), a fost finanţat din Fondul de Coeziune prin programul POS – T în proporţie de 85%, diferenţa de 15% fiind asigurată de la bugetul de stat. Cu o perioadă de execuţie de 18 luni şi cu termen de finalizare aprilie 2013, lucrările la autostrada Timişoara-Lugoj au fost finalizate în luna octombrie 2012. Pe tronson s-au realizat 4 poduri, 6 pasaje, 1 nod rutier (Remetea, km 53+877) şi două spaţii de servicii (de tip S3, km 47+650, stânga şi dreapta).
Obiectivul Autostrada Timişoara-Lugoj Lot 2, în prezent, se desfăşoară procedura de achiziţie publică pentru proiectare şi execuţie lucrări, urmând ca în perioada următoare să se stabilească câştigătorii licitaţiei şi să se demareze lucrările de execuţie.
Autostrada Lugoj-Deva (Loturile 1 şi 2, cu lungimea de cca. 54 km pe teritoriul judeţului Timiş)
Obiectivul Autostrada Lugoj-Deva, Lot 1, în valoare de 681.040.913,98 lei fără TVA se află în faza de execuţie lucrări şi a ajuns la un progres fizic de 51,8%, termenul contractual de finalizare fiind luna aprilie 2013.
Obiectivul Autostrada Lugoj-Deva Lot 2, în prezent se desfăşoară procedura de achiziţie publică pentru proiectare şi execuţie lucrări, urmând ca în perioada următoare să se stabilească câştigătorii licitaţiilor şi să se demareze lucrările de execuţie.
Centura ocolitoare a Timişoarei – stadiul lucrărilor şi intenţii pentru anii următori:
În perspectivă, centura ocolitoare va avea şapte puncte în care se va intersecta cu penetraţiile spre oraş: pe Calea Lugojului (în dreptul drumului existent spre aeroport), pe Calea Lipovei (după localitatea Dumbrăviţa), pe Calea Aradului (înainte de intersecţia cu localitatea Sânandrei), pe Calea Torontalului (după
intersecţia cu calea ferată), pe Calea Jimboliei (înainte de localitatea Săcălaz), la intersecţia dintre Calea Şagului şi drumul spre localitatea Parţa, pe Calea Moşniţei (după intersecţia cu calea ferată).
Necesitatea realizării unei centuri ocolitoare a oraşului a devenit evidentă în urmă cu un deceniu. De altfel, pentru Varianta Ocolitoare Nord a Municipiului Timişoara, cea între DN 6 km 549+076 – DN69 km 6+430, lucrările au început în ianuarie 2003, au fost recepţionate în septembrie 2010 şi se află în perioada de garanţie până în septembrie 2013. Finanţarea lucrărilor, cu valoarea finală de 22.361.190 euro (17.971.074 euro, fără TVA), a fost asigurată de Guvernul României şi Banca Japoniei de Cooperare Internaţională (JICA). Tronsonul variantei a fost realizat la 2 benzi de circulaţie, iar pe traseu s-au executat 2 poduri, 2 pasaje peste calea ferată şi un pasaj rutier, precum şi cinci intersecţii.
Varianta Ocolitoare Nord a Municipiului Timişoara a fost proiectată pe Coridorul IV Pan-European de transport pentru a asigura continuitatea între cele două drumuri naţionale europene DN 6 şi DN 69, pentru a evita tranzitarea oraşului de către participanţi la trafic pe relaţia Lugoj – Timişoara – Arad, în special de trafic greu, descongestionarea traficului pe arterele intens circulate din municipiu, sporirea considerabilă a capacităţii de circulaţie, reducerea nivelului de poluare din mediul urban (aer, apă, sol) şi îmbunătăţirea legăturilor de pe acest traseu.
Varianta Ocolitoare Timişoara Nord se desprinde din DN 6 la km 549+076, printr-o intersecţie denivelată, travesează linia magistrală de cale ferată Timişoara – Bucureşti, se intersectează cu DJ 609D, drum de acces spre aeroport, urmează un traseu la Est de localitatea Giarmata Vii, apoi spre nord se continuă de-a lungul unor terenuri agricole pînă la DJ 691 spre Lipova, continuă până la intersecţia cu DC 58 spre Covaci, apoi spre DN 69, unde se termină printr-o intersecţie giratorie.
Pentru a fi completă, centura de ocolire a municipiului Timişoara ar trebui să aibă 52 de kilometri.
Până în prezent au fost realizaţi doar 12,6 kilometri. Orizontul de continuare al lucrărilor este legat şi de alocarea de fonduri, execuţia lucrărilor fiind programată pentru a fi finanţată din fonduri structurale.
În vederea completării inelului de centură, DRDP Timişoara a solicitat la CNADNR S.A, cuprinderea în programele sale de lucrări următoarele obiective prioritare pentru Timişoara şi pentru economia locală:
Varianta Ocolitoare Sud a Municipiului Timişoara, cea între DJ 591 – DN 59 – DN 6 km 0+000 – km 25+690, va avea o lungime de 25,69 kilometri şi o valoare estimată a lucrărilor de construcţii de 85,968 milioane euro (exclusiv TVA). Tronsonul începe la str.Polonă a municipiului Timişoara, DJ 591 spre Cenei, urmează traseul pe direcţia V-S până la intersecţia DJ 593 şi DN 59 spre Moraviţa, unde se va amenaja un nod rutier cu pasaj superior, continuă pe la sud de localitatea Giroc, apoi traseul se desfăşoară pe direcţia SN, ocolind pe la est Timişoara, în zona localităţilor Moşniţa Nouă şi Moşniţa Veche, traversează Canalul Bega la Est de Ghiroda şi se uneşte printr-un nod rutier cu Varianta Ocolitoare Timişoara Nord ( tronson recepţionat) la km 549+076 pe DN 6. Proiectarea este realizată la 2 benzi, iar pe traseul variantei sunt prevăzute a se executa 3 poduri, 9 pasaje şi două perechi de spaţii de parcare.
CNADNR SA Bucureşti a depus la Consiliul Judeţean Timiş documentaţia pentru obţinerea unui nou Certificat de Urbanism, deoarece ultimul certificat obţinut şi-a pierdut valabilitatatea.
În cadrul noii documentaţii s-au menţinut atât traseul proiectat şi avizat, cât şi nodurile rutiere, intersecţiile şi lucrările de artă prevăzute în Studiul de Fezabilitate iniţial.
La finalizare, bucata sudică a centurii va realiza legătura pe direcţiile Reşiţa – Voiteg – Timişoara, Serbia – Moraviţa – Deta – Timişoara şi mai departe spre Arad respectiv Lugoj, asigurând continuitatea drumului european E 70, respectiv între DN 59 şi DN 69, îmbunătăţind capacitatea de circulaţie, fluidizarea traficului pe aceste direcţii precum şi gradul de poluare din municipiu.
Varianta de ocolire a municipiului Timişoara între DN69-DN6-DN59A-Strada Polonă (DJ 591) - Tronsonul din Centura Timişoarei între DN 69 (Arad) şi DN 59 (Moraviţa) - de la DN 69 la DJ 591 are o lungime de 13,731 km. În prezent, proiectul se află în faza de elaborare (reactualizare) a Studiului de Fezabilitate (SF), cu menţinerea traseului proiectat iniţial şi avizat de CTE-CNADNR la 30.01.2007. Elaborarea SF-ului se realizează de către Serviciul de proiectare al DRDP Timişoara şi se va analiza posibilitatea optimizării nodurilor rutiere pentru o mai bună adaptare la condiţiile actuale din teren. Termenul de finalizare al SF-ului este 31.03.2013.
Traseul se desprinde din DN 69 km 6+430 şi se termină în str. Polonă, după traversarea râului Bega. Acest tronson intersectează calea ferată Timişoara – Arad la km 3+284, prin realizarea unui pasaj superior, urmând a intersecta DN 6 (Timişoara –Cenad) printr-un nod rutier la km 4+812. Apoi traseul intersectează calea ferată Timişoara – Sânicolau Mare la km 4+824, prin prelungirea pasajului din nodul rutier. În continuare traseul intersectează calea ferată Timişoara – Jimbolia la km 10+132 printr-un pasaj superior, iar la km13+389 traseul traversează canalul Bega, încheindu-se la km 13+731 după coborârea de pe podul peste canalul Bega. Proiectarea variantei pentru două benzi de circulaţie va prevedea şi execuţia unui pod, 4 pasaje, o intersecţie la nivel şi două noduri rutiere.
În prezent, pentru niciunul din cele două obiective nu este asigurată finanţare în vederea demarării procedurilor de execuţie printr-un program în derularea CNADNR SA.
Infrastructura din zona Timişoarei şi acţiuni de întreţinere a acesteia:
În zona municipiului Timişoara, reţeaua de drumuri naţionale aflate în administrarea D.R.D.P. Timişoara constă în:
‐ Autostrada Timişoara-Lugoj,
‐ DN 6 (E70) km 500+400-552+600 Lugoj-Timişoara,
‐ DN 6 km 560+100-631+594 Timişoara-Cenad,
‐ DN 59 (E70) km 10+000-60+500 Timişoara-Moraviţa,
‐ DN 59A km 3+170-44+779 Timişoara-Jimbolia,
‐ DN 69 (E671) km 3+300-23+400 Timişoara-Orţişoara.
Pe drumurile naţionale de pe raza judeţului Timiş au fost executate în anul 2012 lucrări de întreţinere curentă, pe timp de vară, în valoare de 2.201.250 lei, lucrări de întreţinere curentă, pe timp de iarnă, în valoare de 3.781.737 lei şi lucrări de întreţinere periodică constând din covoare asfaltice în valoare de 3.524.027 lei.
Lucrările la drumul naţional DN 6 Lugoj – Timişoara km 500+400 – 552+600, începute iniţial la data de 08.01.2003, s-au recepţionat în 2010 la valoarea totală de 30.224.611 euro (fără TVA). S-au reabilitat 52,2 km de drum naţional, astfel îmbunătăţindu-se conexiunea rutieră spre capitală şi crescând accesibilitatea rutieră.
Proiecte de investiţii şi intervenţii pentru 2013 în zona Timişoarei, proiecte de dezvoltare în zonă:
Pentru anul 2013, DRDP Timişoara solicită aprobarea de către CNADNR SA a următoarelor obiective care vizează zona municipiului Timişoara:
- obiective noi de investiţii:
- Sporirea capacităţii de circulaţie pe DN 6 km 560+140 – 564+400 (Timişoara – Becicherecu Mic);
- Sporirea capacităţii de circulaţie pe DN 6 km 565 + 000 _ 566 + 233 (Timişoara-Becicherecu Mic);
- Amenajare intersecţie DN 6 km 560+060 cu traseul inelului IV Timişoara.
- elaborarea documentaţiilor de proiectare pentru obiectivele de investiţii:
- variantă de ocolire a municipiului Timişoara între DN 69-DN6- DN59A-Strada Polonă (DJ591);
- Amenajare intersecţie DN 6 km 560+060 cu traseul inelului IV Timişoara;
- Sporirea capacităţii de circulaţie pe DN 6 km 560+140 – 564+400 (Timişoara – Becicherecu Mic);
- Sporirea capacităţii de circulaţie pe DN 6 km 565 + 000 _ 566 + 233 (Timişoara-Becicherecu Mic);
- Pasaj denivelat peste CF pe DN 6 km 546 + 718 la Timişoara;
- Pasaj denivelat peste CF pe DN 6 km 566 + 950 la Becicherecu Mic.
Zona Timişoarei este în urma multor zone privind creşterea gradului de siguranţă rutieră (factorul „drum” fiind unul dintre cauzele generatoare de accidente rutiere). În acest sens exemplificăm:
- lipsa unei centuri de ocolire a municipiului Timişoara face ca o parte din traficul greu, de tranzit, să pătrundă în oraş;
- lipsa unui sistem de management al traficului rutier privind sistematizarea rutieră din Timişoara face ca, la orele de vârf, pe principalele bulevarde şi în intersecţii (V. Pârvan, B-dul Michelangelo, Continental, Puncte Cardinale, Piaţa Mărăşti, Calea Aradului) să se circule bară la bară, neexistând posibilitatea descărcării traficului pe alte artere. Pentru acest fapt se impune crearea de noi amenajări rutiere (pentru viraj dreapta, corelarea semafoarelor rutiere, montarea de camere de supravegherea a traficului rutier, la intersecţii, iluminarea stradală a arterelor, crearea unor giraţii). Carosabilul pe unele străzi este degradat impunându-se lucrări de refacere totală a acestuia, inclusiv a marcajelor rutiere.
- lipsa parcărilor pentru autovehicule face ca uneori traficul rutier să se blocheze datorită opririlor sau staţionărilor neregulamentare, impunându-se crearea de parcări etajate în zona centrală unde sunt concentrate majoritatea serviciilor publice.
Datorită inconsecvenţei în proiectarea şi construcţia drumurilor, manifestată mai ales în ultimii 20 de ani, nu este realizată închiderea completă a inelelor de circulaţie, în unele zone existând întreruperi şi ale drumurilor radiale, ceea ce produce perturbarea întregii circulaţii urbane.
Centrul oraşului este străbătut de calea ferată, respectiv de canalul Bega, care împreună creează un inel ce izolează puternic partea centrală de restul oraşului şi îngreunează conexiunile între partea de nord şi cea de sud a oraşului, din cauza numărului insuficient de locuri prin care se face legătura nord - sud, adică poduri peste Bega, respectiv pasaje şi viaducte peste calea ferată.
Aceste bariere şi discontinuităţi ale structurii rutiere, introduc tensiuni în traficul urban, producând congestii (prin aglomerarea traficului pe arterele din centrul oraşului) sau întârzieri în trafic (prin devierea pe rute ocolitoare) ceea ce determină pierderi de timp, consum de combustibil, respectiv poluarea mediului.
Inexistenţa unui Plan Urbanistic Periurban, instrument necesar pentru asigurarea unei dezvoltări urbane armonioase a zonei a determinat necorelarea între reţelele rutiere municipale şi periurbane, ceea ce determină discontinuităţi în trafic.
Constatând aceste aspecte negative şi înţelegând importanţa căilor de comunicaţii în dezvoltarea generală a localităţii, reabilitarea reţelelor rutiere a constituit una dintre priorităţile majore ale administraţiei publice locale. În acest sens, Primăria Municipiului Timişoara a elaborat un concept de trafic metropolitan integrat (intermodal), în vederea asigurării mobilităţii traficului urban şi periurban.
Principalele obiective avute în vedere sunt:
1. reducerea traficului în oraş prin realizarea centurilor
2. completarea inelelor şi penetraţiilor (radiale)
3. realizarea unei reţele de transport în comun eficient
4. realizarea de staţii de schimb intre transportul urban şi extraurban
5. realizarea zonelor rezidenţiale cu viteza de circulaţie de 30 km/oră
6. realizarea de parcaje colective terane, supra şi subterane
7. realizarea pistelor pentru biciclişti
8. realizarea zonelor pietonale
Se remarcă existenţa unei concepţii flexibile în domeniul infrastructurii de circulaţie, cu o vechime mai mare de 100 ani, structura existentă a reţelei stradale majore fiind inelar-radială, bine structurată la nord de canalul Bega şi mai puţin conturată în partea de sud, cuprinzând artere de penetrare spre zona centrală şi 4 inele majore de circulaţie.
În ultimii ani administraţia municipiul Timişoara a prevăzut constant lucrări cu scopul fluidizării circulaţiei.
Studiul privind fluidizarea circulaţiei prin crearea de sensuri unice, realizat la nivelul Municipiului Timişoara în anul 2008, a fost implementat începând din anul 2009, în zona de sud a oraşului.
În acest sens, pentru asigurarea fluidizării traficului în Municipiul Timişoara au fost semaforizate următoarele intersecţii: Calea Bogdănestilor – Bv. Cetăţii; Calea Buziaşului (baza Regiei Autonome de Transport Timişoara), Str. C. Porumbescu – Str. Alexandru Odobescu, Calea Torontalului – Str. Timiş, Str. Ştefan cel Mare – Bv. Eroilor, Bv. Carol I – Bv. Gen. Dragalina, Bv. Gen. Dragalina – Spl. N. Titulescu – Spl. T. Vladimirescu, str. Banatul – Bv. Dâmboviţa, Punctele Cardinale, Str. Uzinei – Str. Andrei Şaguna, Str. Iosif Vulcan – Str. Andrei Şaguna. Au fost executate lucrări de extindere a semaforizării pe Str. Ştefan cel Mare – Str. Pestalozzi – Str. Iepurelui. De asemenea, în zona Catedralei Metropolitane a fost realizată semaforizare prevăzută cu buton pentru pietoni.
În cursul anului 2010, pentru fluidizarea traficului, s-au implementat sensuri unice în zona de nord a oraşului : C. Lipovei, C. Aradului Est şi Vest, Circumvalaţiunii şi s-au semaforizat 4 intersecţii.
Astfel, la nivelul anului 2010 oraşul avea 88 de intersecţii semaforizate.
În cursul anului 2011 a fost completat Studiul privind fluidizarea circulaţiei prin crearea de sensuri unice, realizat la nivelul Municipiului Timişoara în 2008, prin implementarea unor noi sensuri unice pe străzile din zona cartierului Între Vii şi Ion Ionescu de la Brad, precum şi pe str. Armoniei. În zona de sud a fost instituit sens unic pe Aleea F.C.Ripensia şi Piaţa Plevnei.
Tot pentru asigurarea fluidizării traficului au fost semaforizate următoarele intersecţii: Calea Aradului - str. Grigore Alexandrescu - Str.Grigore T. Popa; Calea Buziaşului – str. Radu Constantin - str.Siemens. Au fost repuse în funcţiune semafoarele din următoarele intersecţii: Str. C.D. Loga – Regele Ferdinand – Regele Carol; Calea Dorobanţilor – Aleea Pădurea Verde – str. Orăştie.
Au fost amenajate giraţii în următoarele locaţii: str. Iosif Vulcan – str.Câmpului – str. Vasile Cârlova; Calea Sever Bocu – str. I.Ionescu de la Brad – str. Armoniei.
În anul 2012, în vederea asigurării unui climat de siguranţă a traficului rutier şi pietonal au fost executate marcaje rutiere pe o suprafaţă de 43.145 mp, a fost montat un număr de 2874 indicatoare rutiere şi au fost realizate treceri pentru pietoni în următoarele locaţii:
- Calea Sever Bocu lângă centrul comercial Iulius Mall;
- Str. Al. Odobescu la intersecţia cu str. Virgil Oniţiu;
- Str. Aida la intersecţia cu str. Mareşal C-tin. Prezan;
- Str. Ardealului la intersecţia cu str. Mircea Hoinic;
- Str. Sf. Ioan – str. V.V. Delamarina;
- Str. Mureş la intersecţia cu Calea Martirilor
- Calea Buziaşului la intersecţia cu str. Chevereşului
- Str. Constantin Prezan la intersecţia cu str. Mendeleţ
- Calea Buziaşului la magazinul Brithouse
- Str. Ana Ipătescu la intersecţia cu str. Grădinii şi str. Filateliei
- Str. Memorandului la intersecţia cu str. Feldioara
- Str. Gh. Dima la intersecţia cu str. Mărăşeşti
- Str. I.I. de la Brad la intersecţia cu str. Holdelor
- Str. Mărăşeşti la intersecţia cu str. Brediceanu C.
- Str. Mărăşeşti la intersecţia cu Gh. Lazăr.
Pentru asigurarea fluidizării traficului în municipiul Timişoara, în anul 2012, au fost semaforizate 3 intersecţii: intersecţia str. Victor Babeş cu str. Traian Lalescu, intersecţia Calea Martirilor cu str. Mureş şi intersecţia str.Budai Deleanu cu str. Transilvania şi str. Crizantemelor. Studiul privind fluidizarea circulaţiei prin crearea de sensuri unice, realizat la nivelul Municipiului Timişoara în anul 2008, a fost completat în cursul anului 2012 prin avizarea unor noi sensuri unice pe străzile: str. Behelei, str. Teatrului şi str. Filateliei. De asemenea a fost sistematizată circulaţia în cartierul Plopi.
În prezent, la nivelul municipiului Timişoara se regăseşte un nr. de 93 de intersecţii semaforizate.
Lungimea totală a străzilor Timişoarei este de 655 km, după cum urmează:
- 2,65 km – străzi de categoria I;
- 56,8 km – străzi de categoria II;
- 540,15 km – străzi de categoria III;
- 55,4 km – străzi de categoria IV.
din care, în anul 2012, au fost executate lucrări de modernizare a 904 m străzi, în suprafaţă de 5.635 mp, cu o valoare de 1.017.436 lei, şi de refacere în totalitate a 376.309,46 mp străzi, cu o valoare de 27.220.861,44 lei.
Suprafaţa totală a căilor de comunicaţii rutiere timişorene este de 575,43 ha.
Străzile de categoria a III-a şi a IV-a rămase nemodernizate sunt, fie străzi de pământ, fie străzi cu împietruiri simple şi totalizează 127 km din totalul de 655 km.
Străzile neasfaltate, existente în municipiu, în 2012, au o lungime de 24,27 km.
Cartierele Timişoarei care mai au străzi neasfaltate, în 2012, sunt: Freidorf, Ciarda Roşie, Ronaţ, Fratelia, Torontalului, Câmpului, Plopi şi Aradului.
De asemenea, în anul 2012, s-au executat lucrări de modernizare a 1,315 km trotuare, având o suprafaţă de 3.024 mp, cu o valoare de 266.941 lei, şi de refacere în totalitate a unei suprafeţe de 46.867 mp de trotuare cu o valoare de 4.838.539 lei.
Timişoara deţine aproximativ 70 km piste pentru biciclişti, din care 10 km s-au amenajat în 2010, pe arterele: B-dul Cetăţii, Calea Circumvalaţiunii, Gheorghe Lazăr, B-dul. C.D. Loga, Str. Cluj, B-dul. Iuliu Maniu, Str. Arieş, Calea Torontalului, B-dul Iosif Bulbuca, B-dul Eroilor, Calea Şagului, B-dul C-tin. Brâncoveanu, în
2011, s-au amenajat 13,07 km de piste pentru biciclişti, iar, în anul 2012, a fost amenajată o lungime de 1,9 km piste pentru biciclişti.
În anul 2012, s-au executat lucrări de intervenţie asupra podurilor şi pasajelor, după cum urmează:
- lucrări noi: Podul Uzina de Apă, lucrare demarată în 2012 şi care se continuă în 2013;
- lucrări de modernizare: Pasaj Calea Şagului, cu o valoare de 11.210.342,35 lei.
Lucrările de investiţii, reparaţii şi întreţinere a drumurilor municipale s-au realizat, în ultimii ani, doar din fonduri ale bugetului local.
În perioada 2007 – 2012 din bugetul local, au fost realizate atât lucrări de modernizare, precum şi lucrări de întreţinere curentă şi reparaţii la infrastructură:
Lucrări de:
Suprafeţe <mp> 2007 /2008 /2009 /2010 /2011 /2012
Întreţinere şi reparaţii străzi
– carosabil 376.309,46 / 509.106,8 /396.292 /497.634 /211.375 /360.986,40
- trotuare - 46.867(2012)
Împietruire 134.358 /142.675 /103.850 /23.837,5 /30.737,50 /36.864
Modernizare străzi:
- carosabil 140.825,7 /117.109 /43.841 /17.303 /101.193 /5.635
- trotuare 55.017 /37.209 /13.734 /7.605 /13.692 /3.024
În perioada 2010-2012, preocuparea administraţiei locale a municipiului Timişoara s-a concentrat pe accesarea de fonduri structurale nerambursabile pentru asigurarea surselor de finanţare pentru cele mai importante proiecte de infrastructură ale oraşului. Următorii ani oferă o perspectivă optimistă în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură.
Astfel, pentru trei proiecte de reabilitare, modernizare şi extindere a infrastructurii s-au semnat contracte de finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţonal Regional: Reabilitare Str. Iancu Vacarescu - Tronsonul cuprins între B-dul Regele Carol si B-dul 16 Decembrie 1989, Modernizarea strada Cloşca şi extinderea la 4 benzi - sector Bulevardul Cetăţii - strada Ovidiu Balea şi Amenajare complex rutier zona Michelangello.

Lucrări de investiţii pentru modernizarea străzilor din municipiul Timişoara

Lucrări finalizate în perioada 2011-2012:
*Consolidare Pasaj Cal. Şagului – lucrare demarată în 2009 şi continuată şi în cursul anilor 2010, 2011, 2012; Lucrările au fost finalizate în cursul lunii iunie 2012, valoarea lucrărilor fiind de 11.210.342,35 lei, inclusiv TVA.
*Modernizare şi extindere Calea Torontalului de la 2 la 4 benzi de circulaţie, cu refacerea trotuarelor existente – lucrarea demarată în 2010 s-a continuat şi pe parcursul anului 2011, finalizându-se la sfârşitul lunii decembrie 2011, valoarea lucrărilor fiind de 7.865.761,33 lei, inclusiv TVA;
*Amenajare str. Vânătorilor – lucrarea demarată în 2010 se continuă pe parcusul anului 2011, finalizându-se la sfârşitul lunii martie 2011, valoarea lucrărilor fiind de 519.021,36 lei ;
*Amenajare Strada Steaua - lucrările au fost finalizate în mai 2011, iar valoarea acestora a fost de 854.849,20 lei, inclusiv TVA;
*Amenajare Zona Polonă - lucrările au fost finalizate în iulie 2011, iar valoarea acestora a fost de 1.752.493,86 lei, inclusiv TVA;
*Amenajare str. Cronicar Ion Neculce – lucrarea, demarată în 2011, s-a continuat şi pe parcursul anului
2012, finalizându-se în cursul lunii iunie 2012, valoarea lucrărilor fiind de 1.424.139,48 lei, inclusiv TVA;
Lucrări în curs de execuţie, demarate în:
2011*Str. Iancu Văcărescu - Tronsonul cuprins între B-dul Regele Carol şi B-dul 16 Decembrie 1989 – lucrările de execuţie au început în cursul anului 2011.
2012*Amenajare str. Anul 1848 - lucrările au demarat în anul 2012, fiind sistate în luna decembrie 2012, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile executării
lucrărilor de drumuri;
*Amenajare str. Brazilor - lucrările au demarat în anul 2012, fiind sistate în luna noiembrie 2012, în urma apariţiei unor situaţii tehnice neprevăzute precum şi datorită condiţiilor meteo nefavorabile;
*Pod Uzina de Apă;
*Modernizare str. Cloşca;
*Extindere la 4 benzi pe sectorul Blv. Cetăţii- Str. Ovidiu Balea.
Pentru anul 2013 sunt prevăzute :
*Continuarea lucrărilor la: Pod Uzina de Apă, Amenajare str. Anul 1848, Amenajare str. Brazilor, Modernizare str. Cloşca şi extindere la 4 benzi, sector blv. Cetăţii – str. Ovidiu Balea;
*Demararea lucrărilor la investiţii noi: Amenajare complex rutier zona Michelangelo; Amenajare strada Musicescu, Amenajare str. Gladiolelor; Amenajare zona Câmpului; Amenajare zona Petuniei – Magnoliei; Amenajare zona Weissmuller – Laurenţiu Nicoară; Reamenajare geometrie intersecţie P-ţa. Bălcescu; Amenajare str . Gh.Cotoşman; Amenajare legătură între strada Torac şi Calea Stan Vidrighin; Amenajare str. Edgar Quinet; Modernizare şi extindere Blv. Sudului.

Modernizarea parcărilor din Timişoara

Societatea comercială ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC S.A., cu acţionar Consiliul Local al Municipiului Timişoara, administrează sistemul de taxare a staţionării şi parcării autovehiculelor în municipiul Timişoara „TelparK” - sistem de reglementare şi taxare a staţionărilor autovehiculelor, introdus în Timişoara la 1 octombrie 1998. Începând cu 2004, prin H.C.L.nr.241/11.11.2003, staţionarea autovehiculelor este permisă numai în locurile semnalizate prin indicatoare speciale şi numai pe baza unor tichete sau abonamente cumpărate anticipat. ADP este singurul administrator al sistemului de parcare cu taxă din Timişoara.
Situaţie /abonamente şi valoare 2010 /2011 /2012
Nr abonamente parcare eliberate 23.861 buc. /24.711 buc. /24.472 buc.
Valoare abonamente eliberate(fără TVA) 2,68mil. lei /2,72mil.lei /2,99 mil. lei
Prin programul de modernizare a parcărilor: “Telpark – investiţii şi performanţă”- parcările: Bega, Modex şi „Dan Păltinişanu” s-au dotat cu acces controlat (cu barieră) şi supraveghere video. Iniţiativa răspunde solicitărilor de a găsi soluţii pentru supravegherea anumitor parcări din Timişoara şi, în acelaşi timp, contribuie, în parte, la decongestionarea parcărilor din centrul oraşului.
Lipsa locurilor de parcare a devenit o problemă acută a oraşului influenţată şi de creşterea, an de an, a numărului de autovehicule.
Din totalul locurilor de staţionare amenajate şi existente în 2011, în număr de 80.791 locuri, în zona carosabilă erau 33.032 locuri de staţionare, din care 227 locuri de staţionare amenajate în 2011.
Pe domeniul public sau privat, la nivelul anului 2011 existau 19.330 locuri de parcare în garaje, conform SC ADP S.A., iar 19.680 locuri de parcare existau în zonele de locuit pentru locatari.
În cursul anului 2011 au fost amenajate, pentru persoanele cu handicap, 23 de locuri de parcare.
O alternativă viabilă pentru mărirea suprafeţei de parcare sunt "parcările ecologice sau parcările verzi".
Timişoara oferă oportunităţi pentru înfiinţarea de parcări ecologice.
În anul 2010 au fost realizate 29 parcări ecologice, cu 712 locuri de parcare pe o suprafaţă de 15.000 mp, iar în anul 2011 au fost realizate 28 parcări ecologice, cu 838 locuri de parcare pe o suprafaţă de 19.000 mp.
La finele anului 2012, existau 62.529 locuri de parcare special amenajate şi locuri staţionare existente, din care, realizate în 2012, 548 locuri de parcare (S.C. ADP S.A.) + 520 locuri de parcare (S.C. Constructim S.A.+S.C. ADP S.A.), realizate în 2011, 314 locuri de parcare pe străzile: Brâncoveanu, Romulus, Porumbescu, Emanuil Gojdu, Ady Endre, iar 386 locuri de parcare au fost amenajate în 2010.
În anul 2012, numărul parcărilor supravegheate şi numărul de locuri aferente era după cum urmează: 4 parcări supravegheate cu un total de 763 locuri de parcare, din care realizate în anul 2012: 1 parcare supravegheată cu 520 locuri aferente.
Realizarea unui sistem integrat de parcări terane, supraterane şi subterane a devenit o necesitate pregnantă pentru oraş. Astfel în anul 2012, au fost finalizate: parcarea subterană din Piaţa 700 cu aprox. 475 de locuri de parcare, lucrările de amenajare a locurilor de parcare pe splaiul T. Vladimirescu şi străzile adiacente - Miron Costin, Zugrav Nedelcu, precum şi proiectarea amenajării de locuri de parcare în zona Circumvalaţiunii şi în zona Fabric.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.