Starea economica, sociala si de mediu a municipiului Timisoara: Industria

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 06.10.2013 17:50 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Primaria Municipiului Timisoara: Starea economica, sociala şi de mediu a municipiului Timişoara - 2013

SITUATIA ECONOMICA PE RAMURI DE ACTIVITATE

Industria

Dupa 1989 au avut loc schimbari majore in structura activitatilor industriale din Timisoara datorita proceselor de restructurare si retehnologizare, productia industriala incluzand in prezent atat subramuri cu traditie cat si unele noi, moderne si dinamice.
Din punct de vedere al dimensiunii spatiale a activitatii industriale, se constata o dezvoltare a industriei preponderent in partea de vest (Freidorf, Torontalului, Sagului) si mai putin spre est (Buziasului, UMT) de-a lungul principalelor axe de transport si care concentreaza cea mai mare parte a industriei orasului. Zonele industriale centrale, care afectau coeziunea structurii urbane, sunt in prezent in reconversie, aici dezvoltandu-se in special servicii, institutii dar si locuinte.
Exista unele unitati industriale dispersate pe intreaga suprafata a orasului, ceea ce permite circulatia facila a  fortei de munca, dar determina si disfunctionalitati urbane: incompatibilitatea activitatii industriale cu habitatul din apropiere, schimbul de produse dintre unitatile industriale pe infrastructura stradala din interiorul orasului, aglomerarea cailor de acces. Teritoriul Timisoarei dispune de infrastructuri variate, construite pentru a deservi unitatile si platformele industriale existente, dar in prezent acestea prezinta un grad avansat de degradare, unele sectoare fiind dezafectate.
In ultimele decenii, zonele industriale s-au dezvoltat de-a lungul arterelor de circulatie rutiere sau feroviare majore, existand tendinta gruparii unitatilor pe profile industriale.
Principalele zone industriale in Timisoara sunt :
• Zona industriala calea Buziasului (sud-est) care concentreaza unitati de industrie chimica, productia de componente auto si electrotehnica, in zona functionand unitati cum ar fi Elbromplast, Procter&Gamble,
Decogips, Adecom sau BFG Com;
• Zona industriala Calea Sagului (sud), zona ce cuprinde depozite de materiale de constructii (Arabesque, Arthema, Lipoplast, Eurologistica, Europrefabricate, General Beton etc.) precum si un numar insemnat de showroom-uri si dealeri auto (Casa Auto Ford, Citroen, Iatsa, Skoda, showroom Ligne Roset sau Maxx Auto), o contributie importanta la dezvoltarea si diversificarea profilului zonei avand-o zona Incontro, unde sunt localizate preponderent firme de constructii (Incontro Prefabricati, Isopalrom sau Dipietro); Calea Sagului a devenit totodata o importanata zona comerciala, aici functionand in prezent si hypermarket-uri cum ar fi Real, Jysk, Praktiker, Metro sau Brithouse;
• Parcul Industrial Freidorf (sud-vest) constituie o importanta zona de atractie a investitiilor straine, de incurajare a dezvoltarii intreprinderilor si crearii de noi locuri de munca, preponderenta fiind industria
componentelor auto (Kromberg&Schubert, Rosign, Contitech, R-Coating, Elba);
• Zona industriala UMT (nord-est) unde s-au localizat preponderent unitati de industrie chimica si automotive (Continental Automotive Products, Prompt, Linde Gaz, Intreprinderea Mecanica, Hella) dar si depozite;
• Zona industriala Calea Torontalului (nord-vest) si Parcul Industrial Torontalului destinat dezvoltarii IMMurilor, zona ce cuprinde unitati din industria prelucratoare (Flextronics, Coca-Cola, SCA Packaging);
• Zona Industriala Calea Aradului, zona noua aparuta, in care se dezvolta mai ales servicii si depozite; ca si Calea Sagului, zona Aradului a devenit un important pol comercial, aici fiind localizate hypermarket-uri
precum Real, Selgros sau Domo;
• Zona de industrie si depozitare centrala s-a dezvoltat in nordul caii ferate care traverseaza orasul cu un profil diversificat (constructii, confectii metalice), in prezent zona este in reconversie dezvoltandu-se
preponderent unitati comerciale cum ar fi Iulius Mall, Kaufland, Billa, Praktiker sau spatii de birouri pentru firme cum ar fi Alcatel, Delta Tel, Aquatim;
•Zonele industriale Gara de Nord si Freidorf sunt ale doua zone care in prezent sunt in restructurare, suportand in principal o reconversie din zone industriale in zone de locuinte;
Timisoara dispune de o structura industriala variata, procesul privatizarii fiind practic incheiat din 2000, ceea ce a contribuit direct la cresterea gradului de tehnologizare si a eficientei economice a productiei.
Existenta si implementarea Conceptului de Dezvoltare Economica si Sociala a Zonei Timisoara 2000-2007 a sporit increderea investitorilor straini in mediul de afaceri local, volumul investitiilor straine atrase in Timisoara fiind mult mai mare decat media pe tara.
Principalele ramuri industriale, care au cunoscut o amploare deosebita in Timisoara, sunt industria componentelor auto, industria chimica si petrochimica precum si industria electronica si electrotehnica.
Industria componentelor auto a inregistrat o dezvoltare puternica in ultimii ani, ca o consecinta a necesitatii dezvoltarii tehnologice in cadrul unitatilor industriale existente, in zona Timisoarei concentrandu-se firme de renume in acest domeniu (Lisa Draxelmaier, Delphi Packard, Kromberg & Schubert, Contitech, TRW, Mahle, Dura etc.).
Industria electronica si electrotehnica este o ramura de succes in industria orasului Timisoara, mai ales datorita investitiilor marilor intreprinderi cu activitati in productia „high-tech” (Flextronics, Zoppas, ABB Rometrics, Luxten Lighting, ELBA-Philips etc.) ceea ce a determinat si o dezvoltare a societatilor autohtone, furnizori sau sub-contractori ai acestora. Aceasta dezvoltare a determinat reducerea fenomenului de migratiune a fortei de munca tinere si specializate inspre Europa de Vest sau continentul american. Industria chimica si petrochimica, traditionala la Timisoara, s-a dezvoltat in special prin investitiile efectuate de Continental Automotive Products, Procter&Gamble si Azur.
Alaturi de mari investitori din industriile de varf mentionate anterior, in municipiul Timisoara sunt concentrate un numar mare de firme, mai ales intreprinderi mici si mijlocii, in domenii traditionale – cum sunt industria textila si a confectiilor, fabricarea articolelor de imbracaminte si industria pielariei si incaltamintei - investitorii straini fiind interesati in aceste sectoare mai ales de costurile de productie scazute oferite de Romania (cheltuieli de personal, costul materiilor prime si cheltuieli de regie mai mici decat in tarile de origine). De remarcat ca aceste domenii s-au dezvoltat inclusiv datorita societatilor locale, traditionale in Timisoara, precum Pasmatex, Uzinele Textile Timisoara sau Filty.
In industria timisoreana exista o buna experienta tehnica si tehnologica si ponderea utilizarii proceselor tehnologice performante este in crestere comparativ cu anii precedenti, marile companii internationale stabilite la Timisoara au dezvoltat aici investitii moderne dotate cu echipamente de ultima ora. Utilajele invechite au fost partial evacuate, spatiile uzinale au fost reorganizate si au fost introduse tehnologii noi. Mai exista, insa, unele procese tehnologice energofage, poluante si care nu asigura o calitate ridicata a produselor. Marea majoritate a intreprinderilor industriale mari au implementat sisteme de asigurare si tehnologii moderne de urmarire a calitatii produselor.
Cresterea competitivitatii intreprinderilor locale se datoreaza si implementarii proceselor tehnologice performante de catre corporatiile multinationale prezente in zona, ceea ce a determinat sporirea interesului producatorilor autohtoni in achizitia de tehnologii moderne si in cresterea productivitatii muncii in cadrul intreprinderilor mici si mijlocii.
Baza materiala a industriei este bogata, exista un fond excedentar de cladiri industriale si un numar mare de echipamente industriale, in special in subramurile industriei grele. Vechile hale si depozite industriale,
supradimensionate si greu adaptabile la utilizarile actuale, au fost abandonate, determinand o supraincarcare a spatiului urban in fostele zone industriale. Aceste zone industriale dezafectate in prezent au fost propuse in PUG spre reconversie urbana, insa procesul de restructurare si reabilitare a acestora este destul de lent, investitorii preferand sa construiasca noi cladiri industriale la nivelul standardelor occidentale.
Zona Timisoarei dispune de o forta de munca specializata, cu inalta calificare si experienta in activitatile industriale, universitatile din Timisoara asigurand de asemenea un potential ridicat de formare profesionala.
Existenta programelor de colaborare intre sectoarele de cercetare-dezvoltare si cel al productiei industriale, aparitia pe plan local a societatilor multinationale a dus la diminuarea fenomenului de emigrare a specialistilor de inalta performanta. Se constata o crestere a numarului personalului specializat in domenii de varf (automatizari, informatica, calculatoare, telecomunicatii, electronica si electrotehnica etc.).
Calitatea resurselor umane din Timisoara de altfel este unul din motivele principale pentru care investitorii straini aleg Timisoara pentru localizarea investitiilor lor in Romania.

Numarul de firme si cifra de afaceri in sectorul industrial

In anul 2011 in sectorul industrial activau 1592 societati comerciale, cifra de afaceri realizata de acestea fiind de 3.384.489.954 lei.
Dintre acestea, un numar de 1415 societati comerciale cu o cifra de afaceri realizata de 3.207.952.169 lei activau in industria prelucratoare, celelalte ramuri (extractiva, productia si furnizarea de energie, distributia apei si salubritate) insumand putin peste 5% din totalul cifrei de afaceri si aproximativ 10% din numarul de firme din industrie.

Societati comerciale in sectorul industrial in Timisoara in anul 2011

CAEN / Sectoarele si sub-sectoarele industriei / Nr. societati / Cifra de afaceri - lei
B Industria extractiva 33 90.936.707
10 Industria alimentara 204 284.860.167
11 Fabricarea bauturilor 21 8.226.274
13 Fabricarea produselor textile 46 323.808.387
14 Fabricarea articolelor de imbracaminte 145 85.541.704
15 Tabacirea si finisarea pieilor, vopsirea blanurilor 57 178.191.379
16 Prelucrarea lemnului 65 56.607.808
17 Fabricarea hartiei 20 98.030.115
18 Tiparirea si reproducerea inregistrarilor 81 40.849.276
20 Fabricarea substantelor si a prouselor chimice 42 49.988.475
21 Fabricarea produselor farmaceutice 6 32.713.903
22 Fabricarea produselor din cauciuc 65 256.319.119
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 33 49.333.271
24 Industria metalurgica 5 34.908.608
25 Industria construtiilor metalice, exclusiv masini 201 435.846.930
26 Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice 56 69.512.890
27 Fabricarea echipamentelor electrice 24 29.444.161
28 Fabricarea de masini, utilaje si echipamente 56 157.676.383
29 Fabricarea autovehiculelor de transort rutier 19 792.974.919
30 Fabricarea altor mijoace de transport 4 9.237.028
31 Fabricarea de mobile 103 55.392.905
32 Alte activitati industriale 106 114.591.947
33 Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor 56 43.896.520
C Industria prelucratoare 1.415 3.207.952.169
D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 94 4.236.619
E Distributia apei, salubritate, gestiunea deseurilor si actiuni de decontaminare 50 81.364.459
TOTAL INDUSTRIE 1.592 3.384.489.954
Sursa: Directia Generala a Finantelor Publice Timis
Primele cinci ramuri industriale in functie de numarul societatilor comerciale in anul 2011 sunt:
*industria alimentara
*industria constructiilor metalice, exclusiv masini
*fabricarea articolelor de imbracaminte
*alte activitati industriale
*fabricarea de mobila
Primele cinci ramuri industriale in functie de cifra de afaceri realizata in anul 2011 sunt:
*fabricarea autovehiculelor de transport rutier
*industria constructiilor metalice, exclusiv masini
*fabricarea produselor textile
*industria alimentara
* tabacirea si finisarea pieilor, vopsirea blanurilor
Un sector industrial care a avut o crestere semnificativa fata de anul 2010 este cel al Fabricarii autovehiculelor de transport rutier, unde un numar de 19 societati comerciale au realizat o cifra de afaceri de aproape 800 milioane lei, un sfert din cifra de afaceri totala a industriei prelucratoare.
Fabricarea de echipamente electrice si electronice pentru autovehicule, CAEN 2931, este cea mai dinamica ramura in anul 2011, cifra de afaceri a scoietatilor comerciale cu acest CAEN fiind de 16 ori mai mare decat cea din 2010 – de la 43 milioane la aproape 700 milioane lei.
Per ansamblu, desi in anul 2011 numarul societatilor comerciale a scazut la aproximativ 62% fata de anul 2010, cifra de afaceri s-a mentinut la aproximativ aceeasi valoare fiind totusi mai mica cu 10% decat in 2010.
Situatia este evidenta in cazul Industriei prelucratoare, unde, desi numarul firmelor s-a diminuat simtitor, cele care au ramas au realizat o cifra de afaceri medie mai mare. Putem aprecia aceasta tendinta, sustinuta si de un rezultat economic pozitiv (profit) la sfarsitul anului 2011, ca pozitiva pentru dezvoltarea economica a Timisoarei. Cu toate acestea, desi companiile industriale considerate individual au avut o crestere fata de anul precedent, aceasta crestere nu s-a datorat patrunderii pe noi piete de desfacere ci mai degraba s-a datorat castigarii unei piete individuale mai mari in urma scaderii ofertei locale. Perpetuarea si adancirea acestei situatii nu este de dorit pe termen lung in conditiile in care firmele nu investesc profitul obtinut pentru a-si creste competitivitatea.

Numarul de salariati si productivitatea muncii in sectorul industrial

Numarul mediu de salariati in anul 2011 ocupati in industrie a fost de 66.647, dintre acestia un numar de 65.954 fiind incadrati in industria prelucratoare. Industria prelucratoare este urmata, in ordine descrescatoare, de „industria extractiva” (467 salariati) „distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor si activitati de decontaminare” (185 salariati), si „productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat” (41 salariati).

Numarul de salariati si eficienta muncii in sectorul industrial in Timisoara in anul 2011

Sectoarele si sub-sectoarele industriei / Nr. salariati / Gradul de inzestrare tehnica a muncii / Randamentul activelor imobilizare /  Productivitatea muncii
B Industria extractiva 467 273.845 71,11% 194.725,28
10 Industria alimentara 47.422 3.018 199,06% 6.006,92
11 Fabricarea bauturilor 45 330.770 55,27% 182.806,09
13 Fabricarea produselor textile 837 140.483 275,38% 386.867,85
14 Fabricarea articolelor de imbracaminte 2.055 25.031 166,30% 41.626,13
15 Tabacirea si finisarea pieilor, vopsirea blanurilor 2.923 16.887 361,01% 60.961,81
16 Prelucrarea lemnului 527 75.524 142,23% 107.415,20
17 Fabricarea hartiei 283 230.121 150,53% 346.396,17
18 Tiparirea si reproducerea inregistrarilor 383 61.366 173,80% 106.656,07
20 Fabricarea substantelor si a produselor chimice 200 103.718 240,98% 249.942,38
21 Fabricarea produselor farmaceutice 150 171.380 127,26% 218.092,69
22 Fabricarea produselor din cauciuc 1.028 106.672 233,74% 249.337,66
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 387 160.167 79,59% 127.476,15
24 Industria metalurgica 175 56.551 352,74% 199.477,76
25 Industria constructiilor metalice, exclusiv masini 2.540 77.488 221,44% 171.593,28
26 Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice 452 35.289 435,80% 153.789,58
27 Fabricarea echipamentelor electrice 344 62.060 137,92% 85.593,49
28 Fabricarea de masini, utilaje si echipamente 883 151.821 117,62% 178.568,95
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 3.448 73.456 313,09% 229.981,13
30 Fabricarea altor mijloace de transport 50 128.963 143,25% 184.740,56
31 Fabricarea de mobila 513 44.478 242,77% 107.978,37
32 Alte activitati industriale 1.027 20.600 541,66% 111.579,31
33 Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor 282 33.646 462,64% 155.661,42
C Industria prelucratoare 65.954 21.441 226,85% 48.639,24
D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 41 3.152.588 3,28% 103.332,17
E Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor si activitati de decontaminare 185 87.214 504,28% 439.807,89
TOTAL INDUSTRIE 66.647 25.319 200,57% 50.782,33
Sursa: Directia Generala a Finantelor Publice Timis, date prelucrate
Datele de mai sus confirma preponderenta industriei prelucratoare in industria timisoreana, in acest sector functionand majoritatea agentilor economici. Este de la sine inteles, in aceste conditii, cifra de afaceri ridicata realizata de acestea precum si numarul mare de salariati.
In cadrul industriei prelucratoare, principalele cinci subsectoare in ceea ce priveste numarul mediu de salariati in 2011 au fost:
*industria alimentara
*fabricarea autovehiculelor de transport rutier
*tabacirea si finisarea pieilor, vopsirea blanurilor
*industria constructiilor metalice, exclusiv masini
*fabricarea articolelor de imbracaminte
Productivitatea muncii in sectorul industrial, calculata ca raport intre cifra de afaceri si numarul mediu de salariati, a fost in anul 2011 de 50.782,33 lei cifra de afaceri per salariat. Cea mai ridicata productivitate a muncii a fost inregistrata in sectorul fabricarii produselor textile, in anul 2011 cu un numar de 837 salariati fiind obtinuta o cifra de afaceri de 323.808 mii lei, ceea ce reprezinta o productivitate a muncii de 386.867,85 lei.
Defalcat pe ramuri mari industriale, Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor si activitati de decontaminare a avut cea mai ridicata productivitate a muncii in timp ce in Industria prelucratoare productivitatea a fost cea mai scazuta. Analizat insa pe sub-ramuri ale industriei prelucratoare, productivitatea muncii are valori de la 50 mii la 400 mii lei.
Clasamentul primelor cinci ramuri ale industriei prelucratoare in functie de productivitatea muncii in anul 2011 este:
*fabricarea produselor textile
*fabricarea hartiei
*fabricarea substantelor si a produselor chimice
*fabricarea produselor din cauciuc
*fabricarea autovehiculelor de transport rutier
In cazul Industriei extractive si a Productiei si furnizarii de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, desi valoarea activelor imobilizate raportata la un salariat este ridicata (grad mare de inzestrare tehnica a muncii) acestea au totusi un randament subunitar, ceea ce diminueaza productivitatea muncii.
Pe de alta parte, Industria prelucratoare si Distributia apei, salubritate, gestiunea deseurilor si activitati de decontaminare au un randament supraunitar al activelor imobilizate in timp ce gradul de inzestrare tehnica a muncii este mult mai scazut decat in cazul celorlalte doua sectoare.

Eficienta sectorului industrial pe ramuri de activitate

Analiza datelor inregistrate in bilanturile contabile ale societatilor comerciale depuse la Directia Generala a Finantelor Publice Timis pentru anul 2011 a evidentiat faptul ca industria este singura ramura economica unde rezultatul brut/net obtinut la sfarsitul anului a fost in crestere fata de anul 2010.
Comparativ cu celelalte sectoare ale economiei, industria este singurul sector profitabil (ROE>rata dobanzii bancare de referinta) iar deciziile luate in acest sector au asigurat o gestiune eficienta a mijloacelor financiare.

Eficienta sectorului industrial in Timisoara in anul 2011

Sectoarele si sub-sectoarele industriei / Rezultat net / Rentabilitatea financiara / Rentabilitatea economica
B Industria extractiva -5.237.353 -10,13% -3,35%
10 Industria alimentara -14.632.173 -52,37% -20,46%
11 Fabricarea bauturilor -3.715.247 32,24% -93,91%
13 Fabricarea produselor textile 20.263.941 14,45% 15,79%
14 Fabricarea articolelor de imbracaminte 6.266.078 14,34% 13,79%
15 Tabacirea si finisarea pieilor, vopsirea blanurilor 4.704.972 10,86% 12,80%
16 Prelucrarea lemnului -1.104.022 45,75% -1,49%
17 Fabricarea hartiei -2.565.934 -4,90% -3,52%
18 Tiparirea si reproducerea inregistrarilor -1.856.220 -9,95% -5,49%
20 Fabricarea substantelor si a produselor chimice 6.837.835 10,52% 11,52%
21 Fabricarea produselor farmaceutice 3.384.126 21,62% 20,57%
22 Fabricarea produselor din cauciuc -4.120.318 -10,58% -1,71%
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice -148.202 -0,48% 0,09%
24 Industria metalurgica 3.411.121 94,36% 26,09%
25 Industria constructiilor metalice, exclusiv masini 24.221.790 19,55% 14,47%
26 Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice 5.290.001 20,66% 22,40%
27 Fabricarea echipamentelor electrice 45.510 0,24% 1,37%
28 Fabricarea de masini, utilaje si echipamente 13.328.153 9,61% 9,15%
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 42.123.875 20,73% 24,11%
30 Fabricarea altor mijloace de transport 287.061 6,85% 6,54%
31 Fabricarea de mobila 120.951 1,07% 1,97%
32 Alte activitati industriale 5.711.277 19,12% 19,82%
33 Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor 8.503.232 42,08% 44,15%
C Industria prelucratoare 116.357.807 11,16% 10,80%
D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat -6.784.623 389,09% -5,20%
E Distributia apei, salubritate, gestionare deseurilor si activitati de decontaminare 1.777.096 11,27% 10,55%
TOTAL INDUSTRIE 106.112.927 9,58% 8,49%
Sursa: Directia Generala a Finantelor Publice Timis, date prelucrate
Asa cum se observa din tabelul de mai sus, nu toate domeniile industriei prelucratoare au fost profitabile in 2011. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, Industria constructiilor metalice, Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor sau Fabricarea produselor farmaceutice sunt cateva din sectoarele profitabile. Industria alimentara, Prelucrarea lemnului sau Fabricarea produselor din cauciuc nu au avut aceleasi rezultate pozitive in 2011, aceste sectoare inregistrand pierderi.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.