Starea economica, sociala si de mediu a municipiului Timisoara: Retele de apa - canal

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 03.08.2013 18:45 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Primăria Municipiului Timişoara: Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara - 2013/REŢELE DE APĂ - CANAL
3. REŢELE TEHNICO – EDILITARE ŞI ENERGETICE

3.1. REŢELE DE APĂ - CANAL

Primul turn de apă din Timişoara este atestat documentar încă din anul 1552, iar prima instalaţie mecanică, cu roţi elevatoare, care transporta apă din Bega în oraş s-a consemnat încă din 1732. Timişoara a avut una din primele staţii de epurare din ţară, proiectată de Stan Vidrighin şi pusă în funcţiune încă din octombrie 1912.
Este înfiinţată prima Întreprindere Comunală din ţară (servicii de utilitate publică), administrată în regie proprie în anul 1914, an din care Timişoara are şi uzină de apă.
În anul 1995 este lansat programul de dezvoltare a serviciilor municipale de utilitate publică, Municipal Utilities Development Programme, cu un buget de 11,9 milioane USD, din care jumătate împrumut BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare). Impactul social vizibil al programului a derivat din contorizarea integrală a branşamentelor Timişoarei, încheiată în anul 2002.
În anul 2009, Aquatim a făcut primii paşi în vederea implementării proiectului de regionalizare prin care societatea va opera în 64 de localităţi din judeţul Timiş. Acest proiect aduce o serie de avantaje populaţiei, legate de îmbunătăţirea accesului la serviciile de apă şi canalizare şi de creşterea calităţii acestor servicii.
Astfel, în luna martie 2009, Ministerul Mediului a aprobat Master Planul care reprezintă strategia de dezvoltare pentru sistemele de apă şi canalizare din judeţul Timiş pe o perioadă de 30 de ani. Acesta a fost elaborat în 2008 de Aquatim în colaborare cu Consiliul Judeţean Timiş şi reprezentanţii autorităţilor locale beneficiare şi prevede, pentru prima etapă de dezvoltare (2009-2013), proiecte cheie în valoare de 100 de milioane de Euro, finanţate în proporţie de 85 % din fonduri nerambursabile atrase de la UE.
În februarie 2010, a fost semnat contractul de delegare a gestiunii serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş şi Aquatim S.A., prin care societatea a devenit operatorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare pentru 64 de localităţi din judeţul Timiş.
Începând cu 2010 AQUATIM îşi extinde serviciile în judeţul Timiş ca operator regional, operând prin 5 sucursale (Buziaş, Deta, Făget, Jimbolia şi Sânnicolau Mare) pentru asigurarea eficienţei exploatării şi operativităţii.
În prezent AQUATIM asigură serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, atât în municipiul Timişoara, cât şi în 64 de localităţi ale judeţului Timiş – 8 oraşe, 23 comune şi 33 sate.

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a Timişoarei este realizată din două surse: de suprafaţă şi de adâncime.
Mai mult de două treimi din apa distribuită timişorenilor provine din surse de suprafaţă, de la Staţia de tratare a apei Bega. Restul necesarului de apă potabilă a oraşului este asigurat din surse subterane, cu apă tratată în staţiile Urseni şi Ronaţ. Este o dovadă a faptului că Aquatim se preocupă de protejarea stratului acvifer, dar, în acelaşi timp, şi de menţinerea unei calităţi adecvate a apei potabile.
Pe raza municipiului Timişoara există 93 de fântâni publice forate la peste 100 m adâncime ce asigură accesul populaţiei la apă potabilă din surse de adâncime.
Calitatea apei râului Bega, din punct de vedere fizico-chimic, pe tronsonul amonte municipiul Timişoara şi până în frontiera cu Serbia, pe o lungime de 44 km, este monitorizată în două secţiuni: amonte localitatea Timişoara şi localitatea Otelec.
În anul 2011, calitatea apei, în secţiunea Amonte Localitatea Timişoara a fost foarte bună, încadrându-se în limitele clasei I-a (ordinul 161/2006), clasă de calitate (foarte bună) care s-a prelungit pe toată lungimea municipiului Timişoara. În secţiunea Otelec, calitatea apei a fost bună ( clasa a II-a ).
Calitatea apei râului Bega, din punct de vedere al elementelor biologice, în secţiunea amonte localitatea Timişoara şi pe toată lungimea municipiului a fost foarte bună, iar în secţiunea Otelec, calitatea apei a fost bună.
În anul 2012, calitatea apei, în secţiunea Amonte Localitatea Timişoara a fost în scădere faţă de anul 2011, încadrându-se în limitele clasei a-II-a (ordinul 161/2006). Intrucât secţiunea de supraveghere a calităţii apei este situată în amonte de Timişoara şi pe sectorul de râu până la staţia de epurare orăşenească nu intervine nici o sursă de poluare importantă, putem considera clasa a - II-a (bună) de calitate pe toată lungimea municipiului Timişoara.
Pe corpul de apă mai sus menţionat este atins obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei acela de a obţine “ potenţialul ecologic bun”.
Stadiul actual şi evoluţia previzionată a calităţii apelor curgătoare de suprafaţă - Faţă de calitatea actuală a râului Bega pe raza municipiului Timişoara, evoluţia previzionată este staţionară.
Surse de captare:
de suprafaţă: râul Bega (75%)
subterane: frontul de captare Timişoara Est: 40 foraje, frontul de captare Timişoara Sud/Est: 18 foraje şi frontul de captare Timişoara Vest: 6 foraje, totalizând 64 foraje în zonele Giroc, Urseni, Moşniţa, Bucovăţ, Bazoş şi Ronaţ (25%)
Staţii de tratare a apei: 3 staţii de tratare a apei potabile
1 staţie de tratare a apei industriale
Staţii de epurare: 1 (staţia de epurare Timişoara)
Reţea de apă: 624 km (Timişoara)
S.C. Aquatim S.A. asigură alimentarea cu apă a populaţiei municipiului, acoperind în prezent atât necesarul debitelor cât şi a presiunilor la utilizator pentru majoritatea consumatorilor, fiind posibilă livrarea suplimentară de apă potabilă din reţeaua municipiului Timişoara şi către localităţile periurbane.
Într-un clasament pe ţară al preţurilor practicate, Aquatim se situează pe locul 42 din 44 de companii de profil, având unul din cele mai scăzute preţuri pentru apa potabilă.
Calitatea apei potabile este monitorizată continuu, începând cu procesul de tratare şi până la robinetele consumatorilor. Parametrii de proces, cum ar fi turbiditatea, pH_ul şi concentraţia de clor sunt reglaţi automat, direct pe fluxul tehnologic. În laboratoarele AQUATIM se testează zilnic peste 20 de parametri de calitate a apei înainte de pomparea în reţeaua oraşului.
Alimentarea cu apă potabilă se face printr-o reţea inelar-radială în lungime totală de 623,7 km şi este distribuită consumatorilor prin intermediul a trei staţii de pompare, care au un debit total instalat de peste 5.000 l/s, volumul total al rezervoarelor de înmagazinare a apei însumând 60.000 mc.
Consumul de apă potabilă la nivelul municipiului în anul 2010 a fost de 20.623.137 mc, din care: consumul populaţiei reprezintă 14.201.687 mc, consumul agenţilor economici 4.126.103 mc şi consumul instituţiilor 2.295.347 mc.
La nivelul municipiului, în anul 2011 consumul de apă potabilă a fost de 21.623.100 mc, din care: consumul populaţiei reprezintă 13.829.492 mc, consumul agenţilor economici 5.601.368 mc şi consumul instituţiilor 2.192.240 mc.Consumul mediu casnic / locuitor a fost de 115 l/zi în 2011.
În anul 2012, consumul de apă a fost de 21.288.496 mc, din care: consumul populaţiei reprezintă 13.634.543 mc, consumul agenţilor economici 5.500.776 mc şi consumul instituţiilor 2.153.177 mc.
La nivelul anului 2012, 99% din totalul populaţiei urbane beneficiază de alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat.
Nr. locuinţelor racordate la sistemul de alimentare cu apă prin serviciul de hidroforizare este de 14.880 apartamente, al căror consum de apă potabilă este de 1.100.400 mc apă potabilă.
Timişoara este contorizată integral la nivel de branşamente din anul 2002.
Numărul locuinţelor racordate la sistemul de alimentare cu apă, la nivelul anului 2010, era de 23.219 branşamente, din care 383 branşamente noi. În cursul anului 2011 s-au efectuat 457 branşamente noi, din care: pentru populaţie 417, agenţi economici 36, instituţii 4.
La nivelul anului 2012, nr. de locuinţe racordate la sistemul de alimentare cu apă era în creştere ajungând la 23.891, din care nou recepţionate 215.
În anul 2012, consumul mediu /an de apă potabilă se prezintă astfel: 634 mc/branşament populaţie, 3225 mc/branşament agenţi economici.
S.C. Aquatim S.A. are implementat un sistem de monitorizare a reţelei de apă în 32 de puncte cheie ale reţelei de distribuţie. Prin sistemul de monitorizare online se măsoară conţinutul de clor în câteva puncte cheie ale reţelei de distribuţie a apei. Senzorii montaţi pe conducte transmit informaţii despre funcţionarea reţelei de distribuţie prin sistemul GSM la dispeceratului Aquatim, reducând timpul de identificare a avariilor, timpul de intervenţie şi de rezolvare a acestora.
Peste 80% din procesele de la staţiile de tratare sunt monitorizate şi controlate automat.
Prin extinderea reţelei de alimentare cu apă şi efectuarea unor lucrări de reabilitare a conductelor existente au fost reduse pierderile şi a fost prevenită scăderea calităţii apei datorată uzurii conductelor.
În anul 2010, prin mentenanţa preventivă au fost verificaţi 77 km din reţea, iar prin mentenanţa corectivă s-au rezolvat 614 defecte înregistrate la conductele de apă şi s-au făcut reparaţii la 1.065 de branşamente.
În cursul anului 2011 au fost verificaţi aproximativ 90 km din reţea şi s-au înlocuit peste 100 de branşamente vechi. Mentenanţa corectivă s-a materializat prin intervenţii pentru remedierea a 2.000 de avarii în sistemul de distribuţie şi înlocuirea a 1,89 km conductă, pe 5 străzi din Timişoara. Prin programul de scadenţă metrologică, în cursul anului trecut au fos înlocuite la scadenţă 3.700 de contoare.
Încă din anul 2008 SC AQUATIM S.A. a instalat în oraş 1300 de contoare cu citire la distanţă.
Montarea contoarelor cu transmisie radio a continuat şi în anul 2011 pe mai mult de 100 de străzi din Timişoara montându-se 2.200 de astfel de contoare.
La nivelul anului 2011, 6 străzi nu beneficiau de alimentare cu apă în sistem centralizat: Aurora, Intr. Cocoşului, Pavel Stoica, Atanasie Demian şi parţial Călătorilor, Delineşti.
În anul 2012, la nivelul municipiului Timişoara, mai erau 4,74 km străzi fără reţea de apă.
Numărul de fântâni publice forate pentru asigurarea cu surse de apă potabilă a locuitorilor oraşului existente la finele anului 2012, din care realizate în 2012 este de 92 de buc.
Locaţia acestor fântâni publice forate şi aflate în administrarea Primăriei Municipiului Timişoara este următoarea:
1. Piaţa Unirii II -120m
2. Zona Mircea cel Bătrân -108m
3. Piaţa Stefan Furtună-Kutl -112m
4. Zona Steaua -120m
5. Zona Odobescu -118m
6. Zona Soarelui (Str. Aştrilor) -102m
7. Strada Dej -98m
8. Piaţa Dacia -109m
9. Piaţa 700 -108m
10. Piaţa Bălcescu -112m
11. Piaţa Verde -112m
12. Piaţa Doina -102m
13. Piaţa Pettofi -120m
14. Strada Balanţei -120m
15. Strada Lugojului -108m
16. Sala Olimpia -120m
17. Zona Lunei -116m
18. Zona Bucovina (Str. Învăţătorului) -102m
19. P-ţa A.Iancu (Biserica Ortodoxă Mehala) -109m
20. Zona Circumvalaţiunii (Str. Brânduşei) -104m
21. Zona St.O. Iosif (Str. Soarelui) -106m
22. Zona Parc Pădurice (Str. Lidia) -118m
23. Zona UMT (Str. A. Imbroane) -104m
24. Zona Timocului (Str. I. Creangă) -120m
25. Zona Kiriac -116m
26. Parc Central -98m
27. Str. Hărniciei -90m
28. Str. Tacit (Ronaţ) -114m
29. Str. Dragalina -102m
30. Str. 16 Decembrie -106m
31. Parc MiStral -114m
32. Cartier Kuntz (Str.Aviatorilor) -116m
33. Str. Iaşi -106m
34. Str. Intrarea Doinei -104m
35. Str. Heine -108m
36. Str. Măslinului -102m
37. Parc Clăbucet -118m
38. Cartier Ciarda Roşie (Str.M.Millo) -114m
39. Zona Favorit (Str.Bogdăneştilor) -118m
40. Cartier Plopi (Str.Soveja) -112m
41. Zona Platanilor (Str.Platanilor) -116m
42. Cartier Fratelia (Str.Islaz) -118m
43. Zona Casa Tineretului -116m
44. Cartier Mehala (Str.Macilor) – 118m
45. Zona Dorobanţi (Str.Dorobanţi) -116m
46. Cartier Mehala (Str.Munteniei) -110m
47. Parc Poporului -102m
48. Parc Botanic -120m
49. Str. Lacului -114m
50. Cartier Ronaţ (Pavilioane CFR) -120m
51. Cartier Ghiroda -Str. Tepeş Vodă -120m
52. Str. Grădinii (Calea Şagului) -120m
53. Piaţa Vidraru (cartier Giroc) -120m
54. Str. Popa Şapcă (Garnizoana militară) -120m
55. Str. Abrud (Grădiniţa nr.16) -120m
56. Str. Foişor (Cartier Fabric) -120m
57. Str. I. Slavici -110m
58. Str. Rusu Şirianu -120m
59. Str. Bujorilor -120m
60. Str.Silistra -120m
61. Str. Bogdăneştilor colţ cu str.Taborului -110m
62. Parcul Rozelor -110m
63. Muzeul Satului -120m
64. Str. Sitarului -110m
65. Str. Sirius colţ cu Uranus -120m
66. Str. Mioriţa -110m
67. B-dul Sudului -120m
68. Str. Ion Ionescu de la Brad ( Şcoala gen.nr.7) -110m
69. Str. Polonă -110m
70. Str. Ghe. Bariţiu – 110m
71. Str. B-dul Dâmboviţa ( intersecţie cu str. I. Barac) -120m
72. Str. Mureş (intersecţie cu str. Drubeta) -110m
73. Str. Ghe. Lazăr -110m
74. Str. Renaşterii -110m
75. Str. Holdelor -110m
76. Str. Chişodei -110m
77. Str. Aluniş -120m
78. Aleea Ghirodei colţ cu str.Spartachiadei – 120m
79. Calea Şagului Bl.31 – 118m
80. Str. Telegrafului – 118m
81. Str. Leandrului (Al. Amiciţiei) – 116m
82. Str. N. D. Cocea – 118m
83. Str. Alba Iulia – 116m
84. P-ţa Traian – 116m
85. Str. Iorgovanului – 120m
86. Str. Mircea cel Bătrân – 118m
87. Zona Cantina Electrotimiş – 120m
88. Str. Podgoriei – 125m
89. Str. Colonia Slavic (Cartier Plopi) – 125m
90. Zona Aeroport -125m
91. P-ţa Crucii -125m
92. Str. Măgura- 120m
Există în prezent mari disponibilităţi în privinţa satisfacerii unor consumuri suplimentare de apă industrială în zona Timişoara. Reţeaua actuală de distribuţie a apei industriale este dezvoltată numai în partea de nord şi de sud – est a municipiului Timişoara.
Prin investiţii finanţate din bugetul local şi finalizate în anul 2011, în cartierele Kuntz, Plopi, Ghiroda s-au realizat 2,58 km reţea apă şi 292 branşamente apă cu lungimea de 1752m. S-au realizat, de asemenea, 13 foraje industriale pentru alimentări cu apă industrială şi 0,9 km reţea de apă în parcuri.
Reînnoirea sistematică, etapizată a tronsoanelor din reţeaua de distribuţie a apei potabile este un obiectiv important din programul Aquatim de investiţii din surse proprii. Investiţiile pentru modernizarea infrastructurii vizează creşterea confortului cetăţenilor, reducerea cheltuielilor de exploatare şi a pierderilor de apă.
În anul 2011 Aquatim a finalizat lucrările de reabilitare executate, în regie proprie la 1,742 km reţea de distribuţie apă şi 1.429 m branşamente, respectiv a finalizat lucrările executate prin contractanţi la 1,37 km reţea de distribuţie, 103 m branşamente şi la centrala termică a Staţiei de tratare a apei Urseni.
În anul 2012 s-au realizat lucrări de modernizare ale reţelei de distribuţie a apei pe străzile:
- Macarie, Nicola Paganini, Anton Bacalbaşa, Vasile Voiculescu, Cercului, Ion Buteanu, Aleea Azurului, însumând 1.854 m, în semestrul I;
- Grigore Antipa, Neajlov, Calea Stan Vidrighin, Iuliu Podlibny, Dimitrie Dinicu, Ion Slavici, Telegrafului, Azaleelor, Cerna, Traian Vuia şi interconectarea comunei Ghiroda cu reteaua Timişoarei, în lungime de 5.265 m, în semestrul II;
- Investiţiile din surse proprii pentru reţelele de canalizare au acoperit 248 m de conducte pe străzile Ion Buteanu şi Aleea Azurului, în semestrul I şi 480 m de conducte pe străzile Traian Vuia şi Braşov, în semestrul II.
În afara lucrărilor pentru sistemele de apă şi canalizare, societatea a mai realizat, în anul 2012 şi investiţii la staţiile de tratare, la staţia de epurare a apei uzate şi la activele din patrimoniul propriu, după cum urmează:
- reabilitarea construcţiilor şi instalaţiilor la staţia de pompare 1, de la ST Bega, în valoare de 5.575.578 lei;
- reabilitarea centralei termice de la ST Bega, în valoare de 244.747 lei;
- platformă şi instalatii de preluare şi prelucrare a deşeurilor provenite de la autocombinatele womă-vidanjă, în valoare de 439.476 lei;
- reamenajarea spaţiilor din clădirea de pe str. Treboniu Laurian nr. 7A, în valoare de 657.920 lei;
- reparaţii ale activelor, în valoare de 1.556.682 lei.
Realizarea sistemului informatic geografic pentru reţelele de apă şi canalizare din Timişoara este un proiect de durată al Aquatim, în derulare. De la începerea derulării proiectului, din anul 2008 şi până la sfârşitul anului 2011 a fost măsurată 70% din reţeaua de apă şi din cea de canalizare existentă în oraş, la sfârşitul anului 2012, măsurătorile acoperind tot oraşul.

Canalizarea

În Timişoara, sistemul unitar de canalizare colectează toată apa uzată şi pluvială.
Sistemul de canalizare al municipiului este de tip unitar, acesta deţine o reţea de colectare şi de transport a apelor uzate şi pluviale însumând 537,4 km lungime, din care :
- extinse, noi în 2012: 3,537 km (valoare de investiţie Aquatim+PMT 971.727,25 lei);
- modernizate în 2012: 0,445 km (valoare de investiţie Aquatim: 231.083,80 lei).
La sfârşitul anului 2011 erau racordate la sistemul de canalizare un număr de 19.375 imobile, din care pentru: populaţie 17.421, agenţi economici 1.470 şi instituţii 484. Din acestea, 562 sunt nou racordate în 2011 şi structurate astfel : pentru populaţie 528, pentru agenţi economici 27, iar pentru instituţii 7.
În anul 2012, numărul de locuinţe racordate la sistemul de canalizare era de 19.582, din care 207 sunt nou racordate.
Numărul de locuinţe debranşate de la sistemul de alimentare cu apă, în 2012, este de 194, iar numărul de agenţi debranşaţi este de 36.
Sistemul unitar actual de canalizare deţine reţele suficiente pentru colectarea şi transportul, în condiţii normale, a apelor uzate şi pluviale provenite atât de la evacuatorii casnici şi cei industriali precum şi de pe suprafeţele domeniului public. În cazul ploilor torenţiale, doar unele dintre reţele de canalizare intră sub presiune. La cele câteva dintre pasajele rutiere din municipiu, care au creat în anii precedenţi probleme de evacuare a apelor pluviale în timpul precipitaţilor abundente, au fost realizate lucrări de reabilitare a canalelor aferente, apele pluviale fiind în prezent evacuate corespunzător.
Reţeaua de canalizare pentru apele uzate şi pluviale este insuficient dezvoltată în zona periferică a oraşului, iar în zonele unde nu există reţele subterane de canalizare, apele pluviale sunt colectate prin rigole şi şanţuri deschise. Astfel de zone sunt cartierele periferice ale Timişoarei şi comunele periurbane. Apele pluviale colectate de şanţuri şi rigole sunt conduse în sistemul de desecare, aflat în exploatarea ANIF Timişoara.
Sistemul de canalizare are problemele caracteristice unui oraş de câmpie, respectiv pante mici de scurgere gravitaţională, la care se adaugă existenţa unor evacuări de ape uzate industriale, încă insuficient preepurate.
Toate apele uzate şi pluviale sunt transportate prin sistemul de canalizare al municipiului Timişoara şi ajung prin intermediul a patru colectoare principale (cu o lungime de 25,6 km), la staţia de epurare a municipiului Timişoara, de unde, prin pompare sunt dirijate spre procesele de epurare. In reţeaua de canalizare a oraşului mai sunt montate şi 10 staţii de pompare intermediară a apei uzate.
Staţia de epurare a oraşului preia toate apele uzate şi cele meteorice, transportate prin sistemul unitar de canalizare. Volumul total de apă uzată preluat de Staţia de epurare în anul 2010 a fost de 59.666.317 mc, debitul mediu de preluare al staţiei pe timp uscat fiind de aprox. 1.894 l/s. La nivelul anului 2011, debitul mediu al apelor uzate colectate a fost de 1.900 l/s.
În anul 2012, debitul mediu al apelor uzate colectate a fost de 1.250 l/s.
Staţia de epurare, pusă în funcţiune în 1912 şi extinsă de-a lungul timpului, a parcurs un program de retehnologizare completă, finanţat prin programul ISPA al Uniunii Europene şi finalizat în 2011, valoarea totală a investiţiei ajungând la 131,62 mil. lei. A fost reabilitată treapta mecanică de epurare şi s-au construit două noi linii – una de tratare biologică şi terţiară a apei uzate(pentru eliminarea azotului şi fosforului) şi una pentru tratarea nămolului. Staţia modernizată are o capacitate maximă de preluare a apei uzate de 3.000 l/s, poate deservi 440.000 locuitori şi corespunde cerinţelor de mediu.
Odată cu finalizarea lucrărilor de retehnologizare a staţiei de epurare, nu vor mai fi evacuate din canalizarea orăşănească în râul Bega ape uzate insuficient epurate, ape ce aveau un impact semnificativ asupra calităţii canalului Bega, aval de municipiul Timişoara.
Se pot îndeplini astfel şi condiţiile severe de calitate a apelor epurate evacuate, având în vedere că emisarul-râul Bega, traversează graniţa ţării.
Reţeaua de canalizare a fost extinsă, iar serviciul de canalizare este asigurat pentru peste 96% din populaţie. De remarcat faptul că unele lucrări de canalizare au fost realizate în parteneriat cu cetăţenii.
La nivelul anului 2011, 31 de străzi ale municipiului nu beneficiau de reţeaua de canalizare: Martir Ioan Buteanu, Barbu Lăutaru, Anvers, Aurora, Anton Bacalbaşa, Dumitru Bagdazar, Caraş, Cocoşului, Contemporanul, Euripide, Homorod, Luţă Ioviţă, Neajlov, Nicola Paganini, Emil Racoviţă, Radu de la Afumaţi, Răscoala din 1907, Romaniţei, Rozelor, Pavel Stoica, Grigore Ureche, Teodor Puşchiţă, Rezistenţa Bănăţeană, Teodor Ungureanu, Nicolae Ghimboase, Gheorghe Popovici, Aurel Vernichescu, Romulus Maritescu, Marghitas şi parţial Grigore Antipa, Dimitrie Dinicu, Traian Simu.
În anul 2012, la nivelul municipiului Timişoara mai existau 15,85 km străzi fără reţea de canalizare.
În perioada analizată, municipalitatea a mai executat lucrări de întreţinere şi de decolmatare a canalelor pluviale deschise, în vederea evitării producerii de inundaţii în cartiere din municipiul Timişoara, unde nu există reţea de canalizare închisă. Astfel în ultimii ani s-au executat lucrări de decolmatare şi reprofilare canale de desecare principale în cartierele: Plopi, Ghiroda, Ciarda Roşie, Freidorf, precum şi lucrări de decolmatare canale secundare în cartierele: Mehala – Ronaţ, Ciarda Roşie, Kuntz, Ghiroda, Freidorf.
Prin investiţii finanţate din bugetul local şi finalizate în anul 2011, în cartierul Plopi s-au realizat 99 racorduri canal cu lugimea de 594 m.
S-a înlocuit vechea reţea de canalizare şi s-a modernizat pasajul CFR, de la intersecţiile străzilor Circumvalaţiunii/Republicii şi Popa Şapcă/Aristide Demetriade. Acestea au fost dotate cu staţii de pompare automatizate, pentru a preveni inundarea carosabilului la averse puternice. Pompele pornesc automat când debitul apei pluviale este prea mare pentru a fi preluat gravitaţional în canalizare. Sistemul a fost proiectat astfel încât să asigure preluarea eficientă la debite de maxim 36 mc/h.
În anul 2010 s-a reabilitat racordul de canalizare, în lungime de 0,14 km, cu staţia de pompare de pe str. Nistrului nr. 2.
Lungimea reţelei de canalizare extinse în 2011 este de 0,135km; valoarea investiţie fiind de 4,24 mii lei.
Prin proiectul „Reabilitarea tehnologiei de epurare a apei reziduale şi îmbunătăţirea canalizării pentru populaţia oraşului Timişoara, situat în judeţul Timiş din România”, componenta - Reabilitarea sistemului de canalizare pentru municipiul Timişoara: Lot 1 – străzile Romulus şi Brâncoveanu: 840.000 Euro; Lot 2 – strada Memorandului şi Piaţa Crucii: 760.000 Euro – s-au realizat în 2010 următoarele lucrări la reţelele de canalizare :
Lot 1 : Perioada mai – noiembrie lucrări de reabilitare a reţelei de canalizare pe strada Brâncoveanu, respectiv pe strada Romulus. În total s-au pozat 1.604 m de reţea de canalizare. Pe lângă aceasta, s-au montat 114 cămine şi guri de scurgere.
Lot 2 : Perioada iunie – noiembrie lucrări de reabilitare a reţelei de canalizare pe strada Memorandului şi Piaţa Crucii. În total s-au pozat 1.367 m de reţea de canalizare. Pe lângă acestea, s-au montat 128 cămine şi guri de scurgere. Lucrările din această zonă au cuprins şi un element de noutate şi anume procedura de „religning” („cămăşuire”). Metoda a fost folosită în Timişoara în premieră de către Aquatim şi Ludwig Pfeiffer Hoch und Tiefbau GmbH. „Cămăşuirea” nu deranjează atât de mult ca şi un şantier normal, pentru că nu necesită săpătură pe întreaga lungime a conductei. Astfel, costurile sunt mai mici şi timpul de execuţie este redus.
Anul 2011 a marcat finalizarea măsurii ISPA „Reabilitarea tehnologiei de epurare a apei reziduale şi îmbunătăţirea canalizării pentru populaţia oraşului Timişoara, situat în judeţul Timiş din România”, odată cu recepţionarea noii staţii de epurare. Proiectul a avut valoarea totală de peste 45 de milioane de euro şi a fost finanţat în proporţie de 71% din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană.
Pentru reducerea disparităţilor de confort dintre Timişoara şi zonele de influenţă şi pentru asigurarea accesului localităţilor la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă, de colectare şi tratare a apelor uzate, Aquatim derulează al doilea mare proiect de investiţii cu fonduri nerambursabile, pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare pentru judeţul Timiş.
În 24.02.2011 s-a semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş”, în valoare de 118,87 mil. de euro (509.635.639 lei), proiect finanţat din Fondul de Coeziune, prin POS Mediu.
Prin proiect se vor extinde şi reabilita 200 km reţele de canalizare, 100 km reţele de apă şi se vor construi 7 staţii de epurare a apei uzate, respectiv 3 staţii de tratare a apei potabile, în 12 localităţi din judeţ. Pentru Timişoara au fost alocate fonduri de peste 27mil. Euro, pentru extinderea a 4,74 km şi înlocuirea a 4,73 km din reţeaua de apă ; extinderea a 15,85 km şi înlocuirea a 12,16 km din sistemul de canalizare, modernizarea unei staţii de pompare a apei uzate şi realizarea unui sistem de deshidratare a nămolului.
Stadiul proiectului la sfârşitul anului 2012: s-au semnat 12 contracte de lucrări în valoare de 212.698.474 lei, care au ca obiective realizarea de staţii de epurare noi în Sânnicolau Mare, Jimbolia, Buziaş, Recaş, Făget, Deta şi Ciacova şi extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare în Sânnicolau Mare, Jimbolia şi Timişoara.
În Timişoara, lucrările de extindere şi modernizare a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare sunt alocate pe străzi situate în partea de nord şi de sud a municipiului.
Contractul semnat pentru partea de nord are o valoare de 19.946.361 lei şi cuprinde lucrări pe străzile Calea Dorobanţilor, Calea Bogdăneştilor, Ştrandului, Homorod, Anvers, Grigore Ureche, Radu de la Afumaţi, Aman, Zimnicei, Ovidiu Balea, Tazlău, Mircea cel Bătrân şi Aleea Ghirodei.
Contractul semnat pentru partea de sud are valoarea de 32.607.515 lei şi cuprinde lucrări pe străzile Calea Buziaşului, Calea Urseni, Bd. General Ion Dragalina, Anton Bacalbaşa, Podgoriei, Nicola Paganini, Răscoala din 1907, Dumitru Bagdasar, Contemporanul, Romaniţei, Constantin Nottara, Constantin Silvestri, Ion Românu, Splaiul Sofocle, Dimitrie Stan, Martir Marius Nemţoc, Intrarea Neptun, Atomului, Mareşal Constantin Prezan, Martir Vasile Balmuş, Orion, Cerna, Versului, Martir Ioan Stanciu, Martir Angela Sava, Bran, Aleea Poieniţei, Clăbucet, Romulus, Martir Sorinel Leia, Emil Zola, Gavril Muzicescu, Hărniciei, Aleea Inului, Intrarea Plantelor, Mureş, Nicolae Filimon, Constantin Daniel, Nicolae Andreescu, Banatul şi Lacului.

Proiecte şi propuneri de dezvoltare pentru perioada 2013-2014

Denumirea investiţiei / Valoarea investiţiei (lei) / Sursă de finanţare / Stadiu investiţie / Termen finalizare
1. Realizarea unei trepte avansate de deshidratare a nămolului la staţia de epurare Timişoara 23.721.582 POS Mediu
În octombrie 2012 a fost dat ordinul de începere a lucrărilor si s-a semnat contractul pentru proiectare şi execuţie.
S-au depus documentaţiile pentru obţinerea avizelor şi acordurilor pentru autorizaţia de construire. 2014
2. Extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare în Timişoara Nord 30.956.224 POS Mediu În octombrie a fost semnat contractul pentru Timişoara Nord. Străzile pentru Timişoara Nord: Homorod, Teodor Aman, Anvers, Grigore Ureche, Radu de la Afumaţi. 2014
3. Extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare în Timişoara Sud 46.615.711 POS Mediu A fost predat parţial amplasamentul pentru Timişoara Sud - străzile: Răscoala din 1907, Paganini, C-tin. Silvestri, Dimitrie Stan, Ioan Românu, Splaiul Sofocle. 2014
4. Reabilitare construcţii şi instalaţii SP 1 Staţia Bega Etapa I 6.133.247 Surse proprii Aquatim Stadiul fizic al realizărilor în acest moment este de 90%. 03.03.2013
5. Interconectarea reţelei de alimentare cu apă a localităţii Ghiroda cu sistemul centralizat de alimentare cu apă al Municipiului Timişoara 1.383.897 Surse proprii Aquatim Stadiul fizic al realizărilor în acest moment este de 80%. 20.04. 2013
6. Reabilitare conductă apă şi canal existent pe str. Brasov - Mun. Timişoara 469.582 Surse proprii Aquatim Stadiul fizic al realizărilor în acest moment este de 10%. 14.04. 2013
7. Extinderi reţele de apă - Cartier Ciarda Rosie pe str. CL Urseni, Legumiculturii 1.230.000 Surse proprii Aquatim Nefinalizată procedura de achiziţie publică pentru stabilirea antreprenorului. 2013
8. Platforma şi instalaţie de preluat şi prelucrat deşeuri de la combinate Staţie de Epurare Timisoara Etapa I 682.744 Surse proprii Aquatim Stadiul fizic al realizărilor în acest moment este de 60%. 23.03.2013
9. Spaţii tehnologice, adapostire maşini speciale mentenanţă reţea apă - canal str. Cerna nr.1 (autospeciale) 653.308 Surse proprii Aquatim Stadiul fizic: faza de proiectare, emitere autorizaţie de construire. 21.06.2013

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.