Starea economica, sociala si de mediu a municipiului Timisoara: Spatiile verzi si zonele de agrement

Scris de Stiri de Timisoara | Publicat in 23.11.2013 12:21 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Primaria Municipiului Timisoara: Starea economica, sociala şi de mediu a municipiului Timişoara - 2013

SPATIILE VERZI SI ZONELE DE AGREMENT

Componenta importanta a organismului urban, spatiile verzi sunt constituite din suprafetele de teren ale caror fond dominant este constituit din vegetatie. Acestora le sunt asociate o serie de constructii specifice pentru satisfacerea functiilor igienico-sanitare, socio-culturale si estetice.
Deosebim trei categorii de spatii verzi organizate: parcul (suprafata mai mare de 1ha), gradina (teren cultivat cu flori, copaci si arbusti ornamentali care este folosit pentru agrement si recreere, fiind deschis publicului) si scuarul (suprafata pana la 1 ha). Sunt, totodata, spatii verzi organizate in ansambluri expozitionale – Gradina Botanica, Gradina Zoologica, Parcul Copiilor, Muzeul Satului, precum si in zonele de locuit, in aliniamente stradale sau in perdele forestiere.
Suprafata de spatii verzi a municipiului Timisoara in anul 2009 este de 509,84 ha care include si Perdeaua Forestiera de protectie in suprafata de 30 ha infiintata in partea de nord vest a municipiului Timisoara intre soseaua Timisoara – Jimbolia si Calea Aradului, ceea ce inseamna o medie de 16,19 mp/locuitor, calculata la o populatie de 315.000 locuitori.
In anul 2011, suprafata de spatii verzi a crescut la 525,21 ha (include si Perdeaua Forestiera de protectie in suprafata de 30 ha infiintata in partea de nord - vest a municipiului Timisoara intre soseaua Timisoara – Jimbolia si Calea Aradului), ceea ce inseamna o medie de 16,664 mp/locuitor calculata la o populatie de 315 000 locuitori.

Galerie Foto / Suprafata spatiilor verzi pe categorii in municipiul Timisoara in 2011 si comparativ cu 2009

Exista numeroase zone verzi inclusiv intre blocuri, precum si in alineamentele stradale. Suprafata totala a acestora este de 328,58 ha, din care 170,9 ha in aliniamente stradale si 157,68 ha in cartierele de blocuri.

Suprafata spatiilor verzi pe cartiere

Cartierul / Suprafata teren / Suprafata spatii verzi / Procent
1 CETATE 1.001.848 520.629 52%
2 MEHALA 1.052.783 530.673 50%
3 FABRIC 1.829.186 827.754 45%
4 FREIDORF 240.438 105.237 44%
5 CIARDA ROSIE 219.028 94.305 43%
6 FRATELIA 455.663 176.651 39%
7 ELISABETIN 1.755.884 674.582 38%
8 PLOPI 143.834 52.882 37%
9 IOSEFIN 725.412 256.455 35%
10 GHIRODA NOUA 145.880 46.600 32%

Se poate observa faptul ca cea mai mare pondere ca suprafata a spatiilor verzi se gaseste in cartierul Cetate, iar cea mai mica in Ghiroda Noua. Acest fapt se datoreaza inclusiv modului de dezvoltare istorica a
celor doua cartiere. Primul reprezinta vechiul nucleu civic al orasului Timisoara, pe cand cel de al doilea a aparut ca urmare a cresterii pe orizontala a orasului si inglobarii localitatilor limitrofe.
Suprafetele ocupate de zonele industriale, comerciale, zonele periferice ale orasului in continua extindere, canalul Bega nu sunt cuprinse in aceasta situatie.

Situatia suprafetelor de zone verzi organizate in parcuri si scuaruri - mp

PARCURI

1 Parcul Scudier (Central) 79.127
2 Parcul Catedralei 45.399
3 Parcul Justitiei 32.715
4 Parcul Rozelor 37.490
5 Parcul Copiilor 66.400
6 Parcul Mocioni (Ilsa) 21.787
7 Centrul Civic 76.000
8 Parcul Botanic 84.103
9 Parcul Alpinet 20.743
10 Parcul Universitatii 56.205
11 Parcul Parvan 59.896
12 Parcul Campus Universitar 89.693
13 Parcul Poporului 45.129
14 Parcul Stadion 70.905
15 Parcul Lidia (Padurice Giroc) 90.331
16 Parcul Adolescentilor 17.000
17 Parcul Petofi 12.088
18. Parcul Uzinei 17.080
TOTAL PARCURI 922.021

SCUARURI

1 Scuarul Operei 16.823
2 Piata Libertatii 8.081
3 Piata Unirii 13.500
4 Scuarul Bastion 25.300
5 Scuarul Muzeului 14.300
6 Piata Bihor 17.050
7 Piata Plevnei 5.200
8 Scuarul Doina 20.350
9 Piata Crucii 9.100
10 Scuarul Arcidava 2.400
11 Scuarul Arhanghelii Mihail si Gavril 2.830
12 Scuarul Sf. Nicolae (Paun Pincio) 1.318
13 Scuarul str. Macilor 2.440
14 Scuarul str. Pompiliu Stefu 1.440
15 Parcul Zona Bucovina 8.947
16 Parcul Clabucet 5.683
17 Parcul Soarelui 6.730
18 Parcul Triade 2.036
TOTAL SCUARURI 163.528

In ceea priveste vegetatia, sunt 0,56 arbori/locuitor si o productie de oxigen exprimata la 8,8 kg O2/locuitor.
Aceste date ne obliga sa afirmam ca balanta ecologica, adica principalele schimbari gazoase intre populatie impreuna cu toata tehnica de care dispune pe de o parte si intre atmosfera si vegetatia din zona pe de alta parte, este nefavorabila. Echilibrul (balanta ecologica) in atmosfera se mentine de catre vegetatia lemnoasa in primul rand, care consuma bioxid de carbon si produce oxigen. Acest echilibru este o conditie a confortului ambiental si a insasi existentei umane si este foarte labil in aglomerarile umane din zonele lipsite de paduri. Aceasta este situatia si in Municipiul Timisoara, oras de campie, situat intr-o zona in care pe o raza de 20 – 30 km procentul de impadurire este de 2 – 3%.
Pentru intretinerea spatiilor verzi existente si amenajarea altora noi pe raza municipiului Timisoara, anual se aloca fonduri in bugetul local anual pentru lucrari de amenajare, reamenajare si intretinere de zone verzi (plantari de arbori, arbusti, conifere, garduri vii si plante floricole). Lucrarile de intretinere a spatiilor verzi si a locurilor de agrement au caracter de permanenta, fiind prevazute in programele lunare de lucrari ale societatilor prestatoare de lucrari in spatiile verzi ale municipiului Timisoara.
In sinteza, in anul 2012:
- au fost plantati 1501 bucati arbori, 7322 bucati arbusti foiosi si rasinosi, 3890 bucati plante perene, 86810 bucati gard viu, 1508 bucati trandafiri, 247790 bucati flori anuale, 75810 bucati flori bienale, 12000 bulbi lalele, 2190 bucati plante Pelargonium spaliate pe suporti metalici;
- s-au efectuat lucrari de gazonat pe o suprafata de 227 arii;
- s-au efectuat lucrari de cosit manual si mecanic pe o suprafata de 87851 arii in parcuri, scuaruri si pe aliniamente stradale;
- lucrari de tuns ornamental garduri vii si aliniamente in suprafata de 892 arii si 1162 buc. figuri izolate;
- lucrari de taieri corectie la 15310 bucati arbori si arbusti, s-au defrisat 1484 buc. arbori bolnavi, uscati, periculosi sau rasariti spontan si s-au extras 250 bucati radacini.

Galerie foto / Situatia fondurilor alocate in bugetul local in perioada 2006 – 2012

Evolutia costurilor de intretinere pe metrul patrat se datoreaza cresterii preturilor, precum si coeficientilor de inflatie.
Involutia costurilor in ultimii trei ani se datoreaza crizei economice accentuate si reducerii prevederilor bugetare.
Avand in vedere elementele primare pentru o balanta ecologica corelate cu datele relevate de lucrarea „Cercetari preliminare privind fenomenul de uscare a arborilor si arbustilor din Timisoara” realizata de ICASTM, municipalitatea si-a trecut pe agenda sa, o suma de activitati prioritare dezvoltarii spatiilor verzi, a calitatii peisagiste, ecologice, botanice a acestora.
Complementar fata de alocarile din bugetul local, Directia de Mediu a accesat finantari nerambusabile din fonduri structurale pentru imbunatatirea calitatii mediului.
A fost modernizat Parcul Rozelor valoarea finala a proiectului fiind de 5.057.782,66 lei inclusiv TVA.
In acest sens, prin activitatile de modernizare a Parcului Rozelor prevazute in proiect au rezultat:
- Sistem de iluminat format din 68 stalpi de iluminat fotovoltaici.
- S-au plantat 428 arbori si arbusti.
- Au fost plantati 9.024 trandafiri din 900 de soiuri rezultand un total de 11.985 de trandafiri.
A fost reamenajat si modernizat Parcul Copiilor „Ion Creanga”, cu o suprafata totala de 6,6 ha. Valoarea totala a lucrarilor a fost de 9.834.843,95 lei fara TVA.
Au fost amenajate zone de joaca pentru diferite grupe de varsta, cum ar fi: Visul zborului, Muntele fermecat, Tara piticilor, Tara uriasilor, Tara indienilor, Leaganul cerului, Campia neastamparatilor, Fantana din povesti, etc. A fost reamenajat teatrul in aer liber, aleile, a fost construit sediul administrativ, o cladire pentru recreere si doua toalete, si a fost instalat un sistem de irigat. De asemenea in cadrul proiectului a fost realizata o retea de canalizare, sistemul de iluminat, doua fantani arteziene si au fost montate banci si cosuri pentru gunoi. Suprafata gazonata se intinde pe o suprafata de 46.048,39 mp. S-au plantat 79 arbori din speciile Fagus sylvatica, Betula pendula, Quercus sp., Liquidambar styraciflua, Gingko biloba, Ulmus hollandica, Magnolia sp., etc; 1763 arbusti din speciile Forsythia sp., Buxus sempervirens, Philadelphus, Ligustrum, etc. si 6265 plante anuale si perene (Lavandula sp.,Origanum sp., Cortaderia, Ocimum sp.).
Intre Calea Jimboliei si Calea Aradului, perdeaua forestiera de protectie in suprafata de 33 de ha (din care 17 ha plantate cu 7134 de arbori, 8 ha aflate in proprietatea universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului si 8 ha identificate in zona Ciarda Rosie), din speciile stejar, artar, salcam, tei, nuc, pin, etc. Extinderea perdelei forestiere pana la Calea Aradului, aduce municipiului o noua bariera impotriva poluarii grosiere cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile purtate de vantul ce bate dinspre Campia Banatului. Prezenta a 50,7 ha padure in apropierea orasului va influenta pozitiv flora si fauna si va constitui o noua oaza de recreere, un mic plaman verde in aceasta zona de Nord-Vest unde nu exista nici un hectar de padure pe o raza de 40 km.
O atentie speciala este acordata proprietatii private de terenuri, gradini si curti din aceste zone (peste 1.800 ha), administratia locala cautand solutii pentru marirea suprafetelor de spatii verzi private.
Cu ocazia lunii padurii (15 martie-15 aprilie 2012), s-au plantat 500 arbori si arbusti, din care 300 puieti de salcam (Robinia pseudacacia), 100 puieti de corcodus (Prunus pissardi), si 100 puieti de stejar (Quercus
Robur), in zonele libere din perdeua forestiera de protectie a orasului, contribuind astfel la cresterea functiilor de protectie ale acesteia.
Au fost identificate 8 ha de teren in vederea infiintarii unei perdele forestiere de protectie, intre Calea Buziasului si Calea Urseni. S-au demarat procedurile pentru identificarea altor 50 ha teren, in vederea
impaduririi acestora.
Zonele de agrement de pe raza Municipiului Timisoara au ramas in mare parte aceleasi in decursul ultimilor ani.

Principalele puncte de atractie pentru recreere si agrement in jurul Timisoarei,

pana la distanta de 25 km sunt urmatoarele:
Distanta fata de oras (km) / Suprafata (ha) / Capacitate incarcare max. cu vizitatori
1. Padurea Verde 0 735 15.000
2. Padurea Pischia (acumulare Murani) 25 100 500
3. Acumularea Ianova 25 200 2.000
4. Padurea Recas 27 280 1.000
5. Padurea Bistra 10 250 700
6. Parc dendrologic Bazos 20 60 1.000
7. Padurea Cheveres 32 150 500
8. Lunca Timis Albina 15 50 1.000
9. Lunca Poganisului 27 600 2.000
10. Lunca Timisului Urseni-Giroc-Sag 14 300 3.000
11. Padurea Giroc 12 440 1.000
12. Padurea Lighed 23 1.600 2.000
13. Baile Calacea 25 30 1.000
TOTAL 4.795 29.700

Din suprafata totala a Padurii Verzi de 735 ha, Primaria Municipiului Timisoara are in administrare, din anul 2003, suprafata de 50,7 ha, infiintata in anii 1938-1939 prin impadurirea unui teren de la marginea orasului.
Pentru aceasta suprafata s-au intocmit studii de Cadastru Verde in perspectiva introducerii in circuitul recreativ al municipiului printr-o sistematizare si structurare corespunzatoare, ce ar putea asigura o incarcare cu vizitatori de cel putin 20-25 vizitatori/ha.
Incepand cu 2002, s-a studiat poluarea biologica a solurilor din parcuri, supravegherea si combaterea vectorilor de boli transmisibile si a speciilor generatoare de disconfort si pagube pentru populatie, perfectionarea si aplicarea managementului populatiei canine din Timisoara in acord cu conventiile internationale semnate de Romania s.a.m.d.
Pentru reducerea prezentei vectorilor in oras, municipalitatea a efectuat lucrari de combatere chimica si biologica a mustelor, tantarilor, a altor insecte, soarecilor, sobolanilor etc., pe intreaga suprafata (13.000 ha) a domeniului public, in cele 128 de scoli si gradinite administrate prin lucrari de deratizare, dezinsectie, dezinfectie si tratamente fitosanitare, prestate de catre SC DERATON SRL, ce presupune pe de o parte, monitorizarea activitatilor de combatere si eficientizarea acestora prin imbunatatirea conditiilor de lucru, folosirea unor utilaje moderne si a unor substante cu un grad scazut de toxicitate pentru animale si oameni si pe de alta parte, urmarirea modului de respectare a termenelor stabilite si a conditiilor de efectuare a lucrarilor.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.