Starea economica, sociala si de mediu a municipiului Timisoara: Transportul feroviar

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 29.06.2013 17:38 | Publicat in GHID UTIL | Tipareste pagina

Primăria Municipiului Timişoara: Starea economică, socială şi de mediu a municipiului Timişoara - 2013

IV. INFRASTRUCTURA TEHNICĂ
1. CĂILE DE COMUNICAŢII, TRANSPORTUL

1.2. CĂI FERATE. TRANSPORTUL FEROVIAR

Judeţul Timiş are cea mai densă şi cea mai veche reţea de căi ferate din România, având 90,5 Km cale ferată/100 Km2 de teritoriu, iar Municipiul Timişoara cu cele 5 staţii feroviare, respectiv Timişoara Nord, Timişoara Est, Timişoara Vest, Timişoara Sud şi Timişoara CET, este cel mai important nod de cale ferată din partea de vest a ţării, prin care se asigură următoarele legături :
- prin linia 100 magistrala între Bucureşti – Orşova – Timişoara – Jimbolia – Serbia,
- prin linia 218 magistrala între Timişoara – Arad,
- prin linia 124 între Timişoara – Reşiţa,
- prin linia 124/129 principală Timişoara - Stamora Moraviţa – Serbia,
- prin linia 125 între Timişoara – Buziaş – Lugoj,
- prin linia 217 între Timişoara - Radna, linie care leagă 2 magistrale, adică linia 100 şi linia 200 Bucureşti – Braşov – Sibiu – Deva – Arad – Curtici - Ungaria
Prin toate aceste linii se poate ajunge înspre toate colţurile judeţului prin intermediul altor linii secundare.
Legătura cu Serbia se face prin două staţii de frontieră Stamora Moraviţa şi Jimbolia. Linia Timişoara – Stamora Moraviţa are o lungime de 57,989 Km şi este alcătuită din suprastructură formată din traverse de beton T13 şi şina tip 49. Linia Timişoara – Jimbolia are o lungime de 43,844 Km şi este alcătuită din suprastructura formată din traverse de beton T13 şi şina tip 49.
În prezent nu există o legătura directă cu Ungaria de pe teritoriul judeţului Timiş, acest lucru devenind posibil doar în cazul amenajării suprastructurii şi infrastructurii căii ferate pe distanţa Dudeştii Noi - Lovrin - Sânnicolau Mare - Cenad şi după reconstrucţia podului de cale ferată peste Mureş de la Cenad.
Pe cuprinsul judeţului Timiş calea ferată însumează 1.069 Km de linie simplă din care 795,231 km linie curentă (între staţii), iar 186 km cale ferată electrificată, respectiv pe linia 100: Timişoara - graniţa cu judeţul Caraş-Severin spre Caransebeş Km496+765 şi pe linia 218: spre Arad - graniţa cu judeţul Arad Km 28+744.
Reţeaua de căi ferate din Banat cuprinde linii neinteroperabile secundare în proporţie de 40%. În cazul aplicării HG 1409 din 2007, aceste linii neinteroperabile secundare vor fi închise dacă nu vor fi închiriate de alte societăţi. Pînă în prezent au fost închiriate secţiile de circulaţie Buziaş - Gătaia, Gătaia - Jamu Mare, respectiv Voiteni – Gătaia.
Timişoara, cu cea mai densă reţea feroviară din România (91,9 km/1000 km² faţă de 47,9 km/1000 km² media naţională), este al doilea nod feroviar al ţării (9 direcţii). Majoritatea liniilor feroviare ce se intersectează la Timişoara sunt linii secundare; cele mai importante sunt magistrala 100 (900) dinspre Bucureşti (prin Craiova), cu legături internaţionale spre Serbia (prin Jimbolia şi Stamora Moraviţa) şi linia principală Timişoara – Arad – Oradea, prin care se asigură legătura cu magistrala 200 (Braşov – Sibiu – Arad – Curtici) şi, implicit, cu Ungaria prin punctul de frontieră Curtici. Deşi asigură practic, legături cu toate localităţile din zona de influenţă, reţeua feroviară actuală este incapabilă să asigure siguranţa, confortul şi viteza necesară unui transport modern. Lipsa unei centuri feroviare este un alt obstacol în derularea unui trafic feroviar coerent.

Transportul feroviar de călători

În 2010, numărul mediu zilnic al trenurilor de călători în municipiul Timişoara este de 160 trenuri, din care 117 trenuri deservite de CFR Călători şi 48 trenuri deservite de operatori privaţi, rezultând o densitate zilnică de 6,7 trenuri/oră.
La nivelul anului 2011 modificările sunt nesemnificative, numărul mediu zilnic al trenurilor de călători în municipiul Timişoara este de 172 trenuri, din care 119 trenuri deservite de CFR Călători şi 53 trenuri deservite de operatori privaţi, rezultând o densitate zilnică de 7,2 trenuri/oră.
În anul 2012, numărul mediu zilnic al trenurilor de călători în staţiile feroviare ale municipiul Timişoara este de 183 trenuri, după cum urmează:
• Timişoara Nord -35 tr. InterRegio
-68 trenuri Regio
- 6 trenuri InterCity
- 8 trenuri Internaţionale
• Timişoara Est - 11 tr. InterRegio
- 14 trenuri Regio
- 2 trenuri InterCity
- 2 trenuri Internaţionale
• Timişoara Sud - 12 tr. InterRegio
- 21 trenuri Regio
- 4 trenuri Internaţionale
Călătorii care au utilizat transportul feroviar, îmbarcându-se din Timişoara în 2012, totalizează aprox. 1.101.988 (1.037.233 în Gara de Nord şi 64.755 în Gara de Est), rezultând o medie zilnică anuală de 5288 călători/zi (5144 călători/zi în Gara de Nord şi 144 călători/zi în Gara de Est), numărul acestora fiind în scădere faţă de 2010 şi 2011, respectiv călătorii care au utilizat transportul feroviar îmbarcându-se din Timişoara în 2011 au totalizat aprox.1,57 milioane, rezultând o medie zilnică anuală de 4.292 călători/zi, iar cei îmbarcaţi în 2010 au totalizat aprox.1,99 milioane, rezultând o medie zilnică anuală de 5.449 călători/zi (obs. datele statistice se referă exclusiv la trenurile deservite de CFR Călători).
Modificări intervenite în anul 2011 faţă de anul 2010: schimbarea rangurilor de trenuri începând cu data de 11 decembrie 2011; schimbarea modului de tarifare la trenurile de călători corespunzător noilor categorii de trenuri; reduceri de fidelitate la tarifele de transport pentru călătorii care, pentru o deplasare, utilizează mai mult de un tren; introducerea unor noi tipuri de abonamente valabile în intervale de 5 zile, de 10 zile, de 15 zile; introducerea în compunerea trenurilor InterRegio de vagoane modernizate care asigură călătorilor un confort sporit.
Transportul feroviar de mărfuri se desfăşoară în zona Timişoara cu încărcarea/descărcarea vagoanelor în staţiile Timişoara Nord, Timişoara Sud, Timişoara Est, Timişoara Vest, Timişoara CET, Semenic şi compunerea de trenuri între aceste staţii şi Ronaţ Triaj. Numărul mediu al trenurilor pentru transport mărfuri în 2010 a fost de 2,45 trenuri/zi, iar în anul 2011 de 2,25 trenuri/zi.
În anul 2012, numărul de trenuri tranzitate prin staţiile Timişoara Nord, Timişoara Est, Timişoara Sud, Ronaţ Triaj, a fost de 1774 de Trenuri, în medie 4,86 de trenuri/zi, iar numărul de trenuri compuse şi descompuse în staţiile Timişoara Nord, Timişoara Est, Timişoara Est, Timişoara Sud, Ronaţ Triaj, Semenic (Antestaţia), a fost de 1962 de trenuri, în medie 5,38 de trenuri/zi.
În 2010 un număr de 21 agenţi economici au utilizat serviciu de transport feroviar de mărfuri, iar media zilnică a mărfurilor transportate feroviar este de 1157,86 tone, iar în 2011 un număr de 23 de agenţi economici au utilizat serviciu de transport feroviar de mărfuri, iar media zilnică a mărfurilor transportate feroviar este de 852,92 tone.
În 2012, următorii agenţi economici au utilizat serviciul feroviar de transport mărfuri în Timişoara:
Timişoara Nord: CFR călători-Depoul şi SC Bega Reparaţii Vagoane de Marfă SA;
Timişoara Vest: SC Petrom LPG SA;
Timişoara Est: SC Linde Gas SRL şi SC Damila SRL;
Timişoara Sud: Ministerul Apărării Naţionale-UM 01969, SC Energomontaj SRL şi SC Sistem Gas SRL; Semenic (Antestaţia) –OMV Petrom, SC Procter&Gamble SRL, SC Energomontaj SRL şi SC Azur SA.
Media zilnică a mărfurilor transportate în anul 2012 în/din staţiile Timişoarei este de 1086,9427 tone/zi(media raportată la 366 zile calendaristice) şi de 1566,2244 tone/zi(media raportată la 254 zile lucrătoare).
Perioada 2010-2012 au fost ani fără investiţii la infrastructura feroviară de pe raza municipiului Timişoara, în 2010 modernizându-se doar centrala termică de la revizia de vagoane şi realizarea unei copertine, iar în 2011 s-a realizat lotul 2 din investiţia pentru ridicarea unei hale de reparaţii vagoane, lucrarea fiind împărţită pe mai multe loturi şi s-a finalizat în 2012. Pentru anul 2013 nu este prevăzut niciun proiect de dezvoltare pentru transportul feroviar în zona Timişoarei.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.