15 lucruri fascinante despre paianjeni

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 29.04.2015 16:31 | Publicat in LIFESTYLE | Tipareste pagina

Lumea arahnidelor este diversa si fascinanta, iar dintre toate aceste fiinte paianjenii ies in evidenta.
Tes panze incredibil de complexe si de puternice, unii pot creste atat de mult incat sa fie capabili sa manance pasari, iar altii se hranesc cu "verii" lor mai mici.
Stiati ca sangele paianjenilor are o culoare albastruie?
Gasiti, mai jos, si alte lucruri interesante pe care trebuie sa le stiti despre viata lor.

1. Arahnidele au propriul lor urias asemenea biblicului Goliat.
Este vorba despre tarantula Goliat care traieste in padurile tropicale din nord-estul Americii de Sud, un pradator oportunist care consuma cam tot ce ii trece prin fata si are o dimensiune potrivita.
Hrana sa este formata, in principal, din alte nevertebrate, in special rude ale ramelor si mai rar mamifere, amfibieni sau reptile.
Tarantula Goliat consuma si pasari si poate creste mare cat o farfurie de pizza de circa 30 de centimetri.
La polul opus, cel mai mic paianjen din lume traieste in Borneo si are dimensiunea unei gamalii.

2. Poetul Ovidiu din Grecia Antica a scris povestea tinerei Arachne, care se falea ca este cea mai iscusita tesatoare, mai buna chiar decat zeita Atena cea care a inventat acest mestesug.
La auzul acestor vesti, zeita s-a infuriat, s-a transformat intr-o batrana si a mers sa ii faca observatie femeii ca lipsa ei de modestie ar putea sa supere olimpienii.
Arachne a jignit-o insa si a continuat sa se mandeasca cu priceperea ei.
Atena si-a dezvalut atunci identitatea si s-a intrecut cu muritoarea.
Zeita a tesut scene faimoase in care fusese invingatoare si mai multe scene in care muritorii erau pedepsiti de zei pentru sfidarea lor.
In schimb, Arachne a tesut scene in care batjocorea zeii, precum cele in care Zeus isi insela sotia, pe Hera, cu Leda, Danae si Europa.
Atena a fost impresionata de frumusetea tesaturii, dar s-a infuriat din cauza subiectelor folosite de femeie asa ca a lovit-o si le-a rupt.
Speriata si rusinata, Arachne s-a spanzurat, dar zeita si-a aratat mila nelasand-o sa moara ci transformand-o intr-un paianjen, iar funia cu care se spanzurase intr-un fir.

3. Aproape toti paianjenii sunt veninosi, dar rolul veninului lor este acela de a-si paraliza prada, nu de a le face rau oamenilor.
Din speciile cunoscute de paianjeni, doar 25 au venin care ii poate afecta pe oameni.
Cei mai cunoscuti paianjeni veninosi din Statele Unite sunt vaduva neagra si paianjenul pustnic maro ale caror muscaturi au provocat mai multe morti in ultimele doua decenii.
Veninul vaduvei negre creaza sindromul latrodectism la om, care se manifesta prin tulburari cutanate sau sistemice extrem de grave.
Muscatura vaduvei negre poate fi fatala.
Cu cativa ani in urma, au aparut numeroase cazuri de muscaturi ale acestui paianjen pe litoralul romanesc.
Mai multe persoane au ajuns din aceasta cauza la spital.
Paianjenul pustnic maro are o lungime de cel mult 20 de milimetri, isi tese panze neregulate in zone retrase pe care le paraseste in timpul noptii pentru a merge la vanatoare si a fost gasit de-a lungul timpului in cutii, lenjerie, haine si incaltaminte.

4. In unele culturi, paianjenii sunt vazuti ca delicatese de sute de ani.
In sudul Pacificului, spre exemplu, oamenii mananca aceleasi tipuri de paianjeni pe care le folosesc si in tesutul plaselor de pescuit.
Paienjenii sunt prajiti si vanduti de comercianti stradali.
Cei care au gustrat aceasta delicatesa spun ca paianjenii au un gust de nuci si sunt lipiciosi asemenea untului de arahide.

5. Majoritatea paianjenilor sunt "canibali".
Femelele pot uneori sa isi manance partenerii chiar in timpul ritualului de imperechere.
Totodata, unele specii vaneaza alti paianjeni, dezvoltand metode noi pentru a-i prinde.
Cercetatorii au descoperit ca in cazul speciei Hogna helluo, paianjenul-lup, masculii mari nu sunt niciodata mancati de partenere, in vreme ce masculii mici sunt consumati in aproximativ 80% din cazuri.

6. Veninul celui mai periculos paianjen din lume poate duce la aparitia unor erectii nedorite la barbati care pot dura chiar si patru ore.
Acesta este motivul pentru care oamenii de stiinta incearca sa il foloseasca in medicamentele dedicate tratarii disfunctiilor erectile.
Muscatura acestui paianjen, a carei denumire provenita din greaca (Phoneutria) se traduce ca "ucigas", cauzeaza totodata durere extrema, inflamare, pierderea controlului muschilor si poate duce la paralizie si asfixiere.
Aceasta specie agresiva, numita in limbajul comun paianjen calator brazilian sau paianjen armata, a intrat in Cartea Recordurilor drept cel mai veninos paianjen din lume.
Paianjenul calator brazilian este nocturn, nu isi construieste panze, ci cauta activ prada prin jungla.

7. Se crede ca exista cel putin 40.000 de specii de paianjeni in lume.

8. Nu toate arahnidele sunt paianjeni.
Din aceasta clasa fac parte si scorpionii, opilionii si capusele.
Opilionii, numiti si cosasi sau paianjeni de camp, au un aspect similar cu cel al paianjenilor, dar cu picioarele foarte lungi fata de corp si nu tes panze ca acestia.
 Ei nu sunt veninosi si nu reprezinta un pericol pentru oameni.
Exista peste 6.400 de specii de opilioni la nivel mondial.

9. Paianjenii consuma cantitati mari de insecte pe parcursul unui an.
Ei ajuta la mentinerea sub control a populatiilor de tantari si de muste, care sunt importanti vectori pentru diverse boli.

10. Atunci cand un paianjen vrea sa isi teasa o noua plasa, el o strange intai pe cea veche intr-o bila.
Unii paianjeni chiar mananca aceasta bila.

11. Cei mai multi paianjeni au opt ochi.
Exista insa si specii care au 12 ochi.
Cei mai multi ochi sunt folositi doar pentru a face diferenta dintre lumina si intuneric, in timp ce o mica parte le ofera o vedere foarte buna si sunt folositi pentru vanat.
Experimentele au demonstrat ca unii painjeni au capacitatea de a recunoaste si de a raspunde la forme specifice pe monitoarele televizoarelor.
Pe langa vederea foarte buna, acestia si-au dezvoltat numeroase sisteme de detectare a prazii si a pericolelor.

12. Este inutil sa folositi pesticide pentru a inlatura paianjenii.
Ei se vor intoarce intr-un spatiu unde au fost folosite pesticide pentru ca fata de insecte acestia nu sunt afectati grav de ele.

13. Paienjenii va pot ajuta sa scapati de pagubele pe care le pot crea insectele precum termitele pentru ca ei sunt pradatorii naturali ai acestora.

14. Teama irationala de paianjeni poarta numele de arahnofobie.
Psihologii dau vina pe sistemul vizual al omului pentru frica noastra de paianjeni.
Ei cred ca asa-numitele "mecanisme ancestrale" dedicate detectarii rapide a pericolelor imediate si specifice, precum serpii sau paianjenii, au fost retinute de sistemul vizual si au persistat chiar si pe parcursul evolutiei omului.
 Acesta este rezultatul unui nou studiu realizat de doi psihologi americani la care au participat sute de studenti.
Ei au fost asezati la calculator si li s-a cerut sa aleaga linia mai lunga a unei cruci aparute pe ecran.
Dupa ce faceau acest lucru de cateva ori, cercetatorii adaugau pe ecran un obiect doar pentru cateva sute de milisecunde. Practic, daca participantii clipeau, puteau sa nici nu il observe.
Psihologii le-au afisat pe ecran imaginea unui ac hipodermic, un pericol modern, cea a unei insecte care nu prezinta niciun pericol, respectiv o musca, si cea a unui "pericol ancestral" - un paianjen.
Mai putin de 15% dintre participantii la test au observat si identificat locul de pe ecran unde aparuse acul.
Doar 10% au identificat cu succes locul unde aparuse musca, fiind mult prea absorbiti de sarcina pe care o aveau pentru ca acest lucru sa le distraga atentia.
Cu toate acestea, mai bine de jumatate dintre participantii la studiu au putut recunoaste si indica cu exactitate locul unde aparuse pe ecran paianjenul.

15. Paienjenii pe care ii gasim in chiuvete sau in cazi nu au intrat in casa prin instalatiile sanitare.
Ei sunt fiinte insetate care traiesc intr-un mediu care nu este bogat in apa asa ca se aventureaza de multe ori in astfel de locuri din baie.
Daca este vorba despre chiuvete sau cazi din portelan, alunecoase, paianjenii nu se mai pot intoarce dupa ce beau apa si raman blocati acolo.

Peste 40 de specii de paianjeni si scorpioni vii pot fi vazute pana pe 5 iulie la Muzeul National de Istorie Naturala ”Grigore Antipa”, in cadrul expozitiei ”Tesaturi Periculoase”.
Vaduva Neagra, Tarantula Mexicana sau Theraphosa blondi, cel mai mare paianjen din lume, sunt doar cateva dintre exemplarele care pot fi admirate in aceasta perioada la Muzeul ”Antipa”.
Expozitia poate fi vizitata de marti pana duminica intre orele 10 – 20 (ultimul vizitator intra la ora 19). Detalii pe www.antipa.ro.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.