NECROLOG. Regina Ana, Principesa de Bourbon-Parma

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 01.08.2016 16:15 | Publicat in LIFESTYLE | Tipareste pagina

Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscuta şi sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marquerite; n. 18 septembrie 1923, Paris – d. 1 august 2016, Morges, Elveţia) a fost soţia fostului suveran Mihai I al Romaniei şi fiica prinţului René de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margaret a Danemarcei.
A fost stranepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie materna) şi Miguel I al Portugaliei (pe linie paterna) şi nepoata de sora a imparatesei Zita de Bourbon-Parma.

Principesa Ana, cetaţean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Razboi Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al Romaniei la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, in noiembrie 1947, cei doi logodindu-se inainte de intoarcerea regelui in Romania. Guvernul Groza nu şi-a dat agrementul la casatorie şi l-a forţat pe regele Mihai I sa abdice la 30 decembrie 1947, cuplul casatorindu-se in cursul anului urmator, in ciuda opreliştilor de natura religioasa. In cercurile monarhiste şi in familia regala a Romaniei a fost cunoscuta sub titlul Regina Ana (cu calificativul Majestatea Sa).

Regina Ana a Romaniei s-a nascut la Paris in arondismentul al 16-lea, fiind singura fiica a prinţului René de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margareta a Danermarcei, primind astfel titlul de principesa de Bourbon-Parma. Aceasta şi-a petrecut copilaria impreuna cu familia, respectiv cei trei fraţi Jacques, Michel şi André in Franţa. In 1939 şi-a insoţit familia, care fugea din calea naziştilor, in Spania, Portugalia, apoi in Statele Unite. La New York a urmat cursurile şcolii de arta Parson's School of Design in perioada 1940-1943 şi a lucrat in acelaşi timp ca vanzatoare intr-un magazin. Din 1943 pana la sfarşitul razboiului a participat, inrolandu-se voluntar alaturi de Forţele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania unde a fost şofer pe ambulanţa şi infirmiera, pentru acestea primind „Crucea de Razboi” a Franţei.

Intalnirea cu Majestatea Sa Regele Mihai

Principesa Ana de Bourbon-Parma nu a participat in noiembrie 1947 la nunta principesei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, dar in acele zile varul sau primar, Jean de Luxemburg, oferea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Acolo s-a cunoscut cu Regele Mihai I, moment despre care işi aminteşte ca fiind stanjenitor, din cauza unei gafe protocolare: „Am vazut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, pe sora ei şi pe mama, iar de vorba cu ele, in picioare, era un tanar in uniforma, regele Mihai al Romaniei... Cum nu ieşisem de multa vreme din armata, in loc sa fac o reverenţa, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind calcaiele, ca un soldat! M-am simţit atat de umilita de mine insami, incat am ieşit imediat“. Cu acest prilej s-a petrecut, la Londra, logodna sa cu regele Mihai I, insa la 30 decembrie 1947 a survenit abdicarea forţata a acestuia.

In martie 1948 regele Mihai a declarat la Londra ca abdicarea sa este nula, fiind smulsa prin ameninţare cu forţa şi şantaj. Ca urmare a acestei declaraţii, guvernul comunist le-a retras atat acestuia, cat şi membrilor Familiei Regale, cetaţenia romana.

Casatoria

Casatoria Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai a avut loc in exil, in iunie 1948, la Atena. Fiind de religie catolica, Principesa ana avea nevoie de o dispensa papala pentru a se casatori cu regele Romaniei, care era creştin-ortodox. La acel moment o astfel de dispensa era considerata normala numai daca soţul/soţia non-romano-catolic ar fi ingaduit ca eventualii copii rezultaţi din casatorie sa fie botezaţi şi crescuţi in religia romano-catolica. Regele Mihai a refuzat sa faca o astfel de promisiune din moment ce ar fi violat statutul constituţional al monarhiei romaneşti. Pentru a rezolva aceasta problema, insaşi regina-mama Elena insoţita de mama miresei, principesa Margareta, au hotarat sa prezinte cazul in faţa Sfantului Scaun, respectiv mergand in audienţa la papa Pius al XII-lea. In ciuda argumentelor reginei Elena şi a faptului ca principesa Margaret a izbucnit de nervi trantind cu pumnul in masa, papa nu a fost de acord cu dispensa invocand cazul principesei Giovanna a Italiei, care s-a casatorit cu regele Boris al III-lea al Bulgariei, de altfel ortodox, nerespectand promisiunea de a-şi boteza copii in religia catolica, ci in cea orthodoxa.

Nereuşind sa obţina dispensa necesara, cuplul a continuat cu pregatirile pentru nunta. Astfel, la cererea papei Pius, Xavier ducele de Parma a emis o declaraţie prin care obiecta impotriva oricarei casatorii fara acordul papei sau a familiei miresei, interzicandu-le parinţilor miresei sa participela ceremonie. In aceste circumstanţe familia miresei a fost reprezentata de unchiul matern al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar. La ceremonie au fost prezenţi, printre alţii, regina-mama Elena a Romaniei, Irina ducesa de Aosta, Katherine principesa a Greciei, Regina Alexandra a Iugoslaviei, Regina Frederika a Greciei alaturi de regele Paul al Greciei, gazdele evenimentului, Amedeo duce de Aosta, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana, şi rude din partea familiilor de Hanovra şi Hesse. Tatal regelui Mihai, Carol, şi surorile acestuia, Maria, fosta regina-mama a Iugoslaviei, Elisabeta, fosta regina a Greciei, şi Ileana, arhiducesa de Habsburg-Toscana au fost inştiinţaţi de eveniment insa nu şi invitati. La inceput, au trait in Italia şi in Marea Britanie, apoi s-au mutat in Elveţia.

Au impreuna cinci fiice: Margareta, Principesa Moştenitoare a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964).
Regina Ana a decedat la data de 1 august 2016.(sursa: Wikipedia)

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.