Nitrit de sodiu, Difosfati, Monoglutamat de sodiu, Acid Ascorbic, Ascorbat de sodiu, Carmin. Cele mai des intalnite E-uri in CRENVURSTI!...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 22.09.2017 09:42 | Publicat in LIFESTYLE | Tipareste pagina

InfoCons - Asociaţie pentru Protecţia Consumatorilor a realizat un studiu comparativ cu privire la evoluţia produselor tip crenvurşti in perioada 2009 - 2017, pe baza studiilor din 2009, 2015 şi 2017.

In ceea ce priveşte conţinutul de aditivi alimentari/produs, s-a constatat o creştere a mediei şi medianei, de la 5 E-uri in studiul din 2009, la 6 E-uri in studiul din 2015, la 7 E-uri in cazul studiul din 2017.
Cel mai mare numar de E-uri intr-un singur produs a fost identificat in studiul din anul 2017, regasindu-se 12 E-uri intr-un singur produs.
La polul opus, cel mai mic numar de E-uri a fost identificat in studiile din 2009 şi 2015, respectiv 4 E-uri per produs.
Totodata, a fost identificata o creştere a tipurilor de aditivi identificaţi in produsele studiate, de la 10 tipuri de aditivi identificaţi in 2009, la 16 tipuri de aditivi identificaţi in 2015 şi la 21 de tipuri in 2017.

Cele mai des intalnite E-uri sunt E250 - Nitrit de sodiu, E450 - Difosfati, E621 - Monoglutamat de sodiu, E300 - Acid Ascorbic, E301 - Ascorbat de sodiu, E120 - Carmin.

In ceea ce priveşte valorile nutriţionale, in cadrul studiului din 2009 acestea erau menţionate pe eticheta doar in cazul a 40% dintre produse, pentru ca in 2015 informaţia sa fie menţionata pe eticheta in cazul a 62.5% dintre produse, iar in 2017 sa fie inscrise pentru toate produsele.

Cel mai mare aport energetic a fost identificat in studiul din 2015, unde un singur produs conţinea 297 kcal/100g.
Produsele cu cel mai mic aport caloric au fost identificate in cadrul studiului din 2009, respectiv 162 kcal/100g.

Aldis

Observam o creştere a numarului de aditivi alimentari de la 4 E-uri in 2009 şi 2015, la 5 E-uri in 2017. Totodata valoarea energetica a scazut de la 253 kcal/100g in 2009 la 250 kcal/100g in 2017.

Caroli

Observam pastrarea numarului de aditivi alimentari in perioada 2009-2017, respectiv 8 E-uri, dar şi introducerea unui produs nou, cu 10 E-uri. Valoarea energetica a crescut de la 162 kcal/100g in 2009, la 242 kcal/100g in 2015 şi 284 / 287 kcal/100g in 2017.

Cris-Tim

Observam pastradea numarului de aditivi alimentari in perioada 2009-2017, respectiv 5 E-uri, cu o creştere la 6 E-uri in studiul din 2015. Valoarea energetica a scazut de la 265,9 kcal/100g in 2015 la 236,9 kcal/100g in 2017. In studiul din 2009 informaţiile nutriţionale nu erau menţionate pe eticheta.

Meda

Observam o creştere a numarului de aditivi alimentari de la 5 E-uri in 2009, la 6 E-uri in 2015 şi 7 E-uri in 2017. Valoarea energetica a scazut de la 283,8 kcal/100g in 2015, la 268 kcal/100g in 2017. In studiul din 2009 informaţiile nutriţionale nu erau menţionate pe eticheta.

Crenvurştii sunt alimente procesate, iar alimentele procesate tind sa fie mai bogate in grasimi, zahar, calorii, E-uri, coloranţi şi conservanţi.
Consumate in exces, ele favorizeaza ingraşarea şi duc la probleme de sanatate grave precum cancere, boli de inima etc.
In primul rand, pentru creşterea termenului de valabilitate al produsului şi pentru controlul dezvoltarii de bacterii, fungi sau mucegaiuri, crenvurştii conţin conservanţi.
Carnea conservata inseamna in general conservare prin afumare, adaugare de conservanţi sau sare.
Produsele analizate au conservanţi adaugaţi (nitriţi sau nitraţi).
Aceştia pot fi transformaţi in organism in compuşi care sunt asociaţi cu un risc crescut de cancer.
Unii dintre crenvurşti conţin vitamina C (acid ascorbic) care se pare ca pot sa impiedice nitriţii sa se transforme in compuşi cancerigeni, reducand astfel riscul de cancer asociat cu aceste substanţe chimice.

Unele produse sunt fierte şi afumate.
Afumarea este insa o alta metoda de conservare asociata cu un risc crescut de cancer. Studiile epidemiologice au aratat ca exista dovezi puternice privind legatura dintre carnea afumata şi cancerul colorectal.

Aşadar, afumarea carnii nu este recomandata deoarece in cursul acestui proces se formeaza substanţe cancerigene.
Cu cat temperatura fumului este mai ridicata, cu atat se formeaza mai multe substanţe toxice. De aceea, cel mai bine este ca fumul sa fie rece pentru a se forma mai puţine substanţe nocive.

Carnea afumata nu este recomandata nici copiilor, intrucat stomacul lor o digera foarte greu.

In afara de procesul de conservare, crenvurştii nu sunt o alegere buna intrucat conţin şi foarte multe grasimi.
Analizand etichetele, am constatat ca majoritatea crenvurştilor conţin piept de pui in proporţii variabile, de la 40 la 70 la suta, dar au slanina sau piele de pui adaugata, ceea ce inseamna grasimi saturate.
Grasimile saturate cresc riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral şi sunt un factor de risc pentru cancerele de colon şi san.

Tot sub aspectul informaţiilor nutriţionale, constatam ca aceşti crenvurşti conţin proteine puţine per 100 de grame, mult sub 21,9 g cat conţin 100 g de piept de pui. Şi acest lucru se intampla in pofida faptului ca produsele au adaugata proteina din lapte sau proteina vegetala.

Nici cantitatea de sodiu nu este neglijabila.
Acolo unde ea apare trecuta pe eticheta, constatam ca are o valoare de peste 2 g per 100 de grame de produs.
Astfel, daca mancam 2 crenvurşti, ne alegem cu 2 g de sodiu, ceea ce inseamna aproape jumatate din doza zilnica recomandata doar dintr-un aliment.
Aşa ca atenţie la cantitatea de produse procesate pe care o consumaţi.
Sarea in exces va poate imbolnavi inima.

Aşadar, crenvurştii nu sunt un aliment pe care sa il poata recomanda un nutriţionist, atat din cauza conservanţilor conţinuţi, cat şi a cantitaţii mari de grasimi saturate conţinute, care face ca un singur crenvurst sa ajunga şi la 140 Calorii.

Studiul face parte dintr-un proiect de informare asupra produselor comercializate atat pe piaţa romaneasca, cat şi pe cea europeana si este derulat de InfoCons - Organizaţie Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (membra cu drepturi depline in cadrul consorţiului I.C.R.T. - International Consumer Research & Testing pentru produse şi servicii la standarde europene), pentru ca alegerea cetaţeanului consumator sa fie facuta in cunoştinţa de cauza.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.