Avem un creier. Cum il folosim?...

Scris de Viorel Dogaru | Publicat in 10.08.2014 19:10 | Publicat in OPINII | Tipareste pagina

Cine şi-a imaginat dupa 1989 ca democraţia va curge garla in Romania, odata cu deschiderea frontierelor şi executarea lui Nicolae Ceauşescu, s-a inşelat.
Nici daca şi-ar fi dorit Ion Iliescu acest lucru şi tot nu ar fi fost posibil. Deşi nu a mişcat nici un deget in acest sens. Chiar dimpotriva.
Poate nu aţi observat, dar omenirea are o problema cu democraţia.

Chiar şi America, aşa cum este ea, nu se poate lauda ca funcţioneaza ca o democraţie adevarata.
Şi America, adica Statele Unite ale Americii, ca sa fie mai limpede, face exerciţii de democraţie de vreo doua sute de ani.
Numai ca America, faţa de alte naţiuni ale lumii, are forţa interioara de a se regenera.
Va veni momentul, mai devreme sau mai tarziu, cand americanii vor inţelege ca principalul duşman al democraţiei este libertatea prea mare care le-a fost acordata bancilor şi multinaţionalelor, goliaţii care devoreaza totul in numele dezvoltarii economice.
Oamenii care se ascund dincolo de o banca sau de o multinaţionala sunt nu numai simboluri ale lacomiei şi aroganţei umane.
Cele mai multe dintre banci şi multinaţionale au ajuns sa fie grupari infracţionale organizate, repere intangibile ale criminalitaţii organizate.
Se raporteaza anual profituri de miliarde de dolari şi de euro, profituri obţinute de fapt cu sprijinul organizaţiilor statale din fiecare ţara şi cu subevaluarea muncii celui de la baza piramidei, a cetaţeanului de rand...
In vreme ce cetaţeanului i se asigura un venit financiar la limita supravieţuirii, oamenii din spatele bancilor şi al multinaţionalelor se lafaie in profituri uriaşe.
De cele mai multe ori, venitul financiar chiar de pe un singur an calendaristic le-ar ajunge pentru o viaţa nu numai lor, ci şi familiilor lor.

Un alt exemplu despre democraţie poate fi considerat şi cazul Europei.
Incercarea de a construi o Uniune Europeana se va dovedi pana la urma un eşec daca, pe de o parte, se repeta greşelile deja cunoscute şi recunoscute ale sistemului american, iar pe de alta parte daca se continua cu o LEGALIZARE a fiecarui gest al cetaţeanului european, de sufocare a libertaţii şi creativitaţii individuale, in vreme ce instituţiile de stat sunt supraponderale şi cu o mereu intarziata reacţie la efectele realitaţii de zi cu zi.
Cineva trebuie sa inţeleaga ca nu se poate funcţiona fara o simplificare absoluta a instituţiilor de stat şi a comunicarii cu populaţia.
Parlamentul european nu o sa fie niciodata nici pe aproape de congresul american.
Mai ales in condiţiile in care exista şi parlamente in fiecare stat in parte.
In timp ce numarul saracilor creşte tot mai mult pe zi ce trece, paradoxal, şi numarul angajaţilor in structurile statului se inmulţeşte tot mai mult şi fara control.
In acelaşi timp, corupţia in randul bugetarilor de pretutindeni este tot mai vizibila şi mai greu de stavilit.

Este evident ca in asemenea condiţii un dictator cum este Vladimir Putin se poate strecura cu uşurinţa prin labirintul democraţiei şi poate mima aceeaşi forma parinteasca de grija faţa de binele cetaţeanului de rand. Numai ca Vladimir Putin nu va fi veşnic şi in clipa in care va lasa haţurile din mana, pseudo-democraţia lui o va lua razna.
O spune natura umana, nu eu.
Copiii batuţi in cap zilnic nu mai pot reveni la normal.
Iar cei care au rezistat pana in ultima clipa, acumuland teama, furie, frustrare, se vor devora intre ei. Dupa şi in timp ce-i vor devora pe cei care au participat la umilirea lor.

Aşa ca cine şi-a imaginat dupa 1989 ca democraţia va curge garla in Romania, s-a inşelat.
Democraţia va fi intotdeauna doar pentru oamenii puternici şi cu conştiinţa.
La noi, in Romania, deocamdata sunt doar oameni puternici.
Conştiinţa este doar o obsesie pentru cei saraci...

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.