Cele mai importante probleme ale romanilor sunt preturile, somajul si situatia financiara a gospodariei

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 17.03.2015 12:38 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

74% dintre romani se declara optimişti in legatura cu viitorul Uniunii Europene (faţa de 56% media UE), cu 11% mai mulţi in 2014 faţa de 2013, conform ultimului Eurobarometru, publicat de Reprezentanţa Comisiei Europene in Romania.

60% dintre romani au incredere in Uniunea Europeana, procent mult superior celui referitor la instituţiile naţionale.
68% dintre romani se simt cetaţeni europeni (in creştere faţa de 56% in 2013) şi jumatate din cei intervievaţi considera ca işi cunosc drepturile de cetaţeni europeni. Marea majoritate a romanilor (74%) considera ca Uniunea Europeana se indreapta in direcţia cea buna şi 59% dintre ei au o imagine pozitiva asupra UE, ceea ce ii plaseaza pe locul al doilea dupa polonezi.

Romanii sunt preocupaţi, la nivel naţional, de şomaj şi inflaţie, precum şi de starea sistemului sanitar şi de asistenţa sociala, dar considera ca situaţia economiei europene este una buna (54%) şi sprijina moneda unica (65%).

Romanii susţin, intr-o mai mare masura decat ceilalţi europeni, atat cele şapte iniţiative ale strategiei "Europa 2020" (procente cuprinse intre 66% şi 89%), cat şi prioritaţile Comisiei Juncker in materie de migraţie (74%), energie (75%), securitate şi aparare (78%).
Politica de extindere a Uniunii Europene se bucura, in randul romanilor, de un sprijin de doua ori mai ridicat decat media europeana (72% faţa de 39%).

EUROBAROMETRU STANDARD 82

I. Introducere

Anul 2014 a fost marcat de cateva evenimente relevante din punct de vedere social şi politic, dar şi in raport cu relaţia Romaniei şi a romanilor cu Uniunea Europeana.
Primul eveniment este reprezentat de liberalizarea accesului pe piaţa muncii pentru cetaţenii romani in toate statele membre, incepand cu 1 ianuarie 2014. Evenimentul a suscitat atat in Romania, cat şi in state membre precum Marea Britanie, ample campanii de presa şi a readus pe agenda publica tema libertaţii circulaţiei forţei de munca in spaţiul european, reluata de mai multe ori pe parcursul intregului an. De aici şi o posibila explicaţie pentru evoluţia pozitiva, faţa de 2013, a percepţiei cu privire la locurile de munca oferite de apartenenţa la Uniunea Europeana, remarcata in rezultatele prezentului Eurobarometru.
In al doilea rand, alegerile pentru Parlamentul European şi gradul de participare mai ridicat faţa de anterioarele alegeri pot explica, de asemenea, o evoluţie pozitiva in ceea ce priveşte interesul şi increderea romanilor in instituţiile europene, precum şi menţinerea Romaniei in randul ţarilor euro-optimiste. Alt eveniment care a generat interes şi care ar fi putut contribui la tendinţa menţionata este alegerea comisarului european din partea Romaniei.
Majoritatea romanilor susţine extinderea UE, dar şi proiectul european in ansamblu. Susţinerea extinderii poate fi şi rezultatul discuţiilor din spaţiul public cu privire la perspectiva europeana a Republicii Moldova, discuţii ce au reaparut in cursul anului 2014.
Studiile sociologice au aratat faptul ca, in general, in perioadele electorale se manifesta o uşoara imbunataţire a aşteptarilor cu privire la situaţia personala, dar şi generala, a ţarii. Astfel, apropierea alegerilor prezidenţiale este posibil sa fi influenţat de asemenea opţiunile şi evaluarile romanilor, analizate in rezultatele prezentei cercetari de tip Eurobarometru din toamna anului 2014.

II. Romanii şi Uniunea Europeana

1. Aşteptarile şi aprecierile romanilor cu privire la situaţia Romaniei şi a Uniunii Europene

Situaţia economiei naţionale era perceputa ca fiind buna şi foarte buna in cea de-a doua jumatate a anului 2014 de doar 17% dintre romani, in timp ce 80% dintre aceştia o considerau ca fiind mai degraba proasta şi foarte proasta. Procentul celor optimişti situeaza Romania sub media Uniunii Europene (33%), insa in creştere cu 3 puncte procentuale faţa de prima jumatate a anului 2014. In ceea ce priveşte aşteptarile pentru urmatoarele 12 luni, romanii s-au dovedit a fi mai optimişti, 35% dintre aceştia declarand ca se aşteapta ca situaţia economica a ţarii sa se imbunataţeasca, 36% ca ea va ramane la fel şi 25% apreciind ca situaţia se va inrautaţi. Un aspect important ce nu poate fi trecut cu vederea este faptul ca aceste percepţii au fost evaluate in contextul aproprierii şi desfaşurarii alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014, iar creşterea aşteptarilor pentru urmatorul an poate fi pusa şi pe seama schimbarii politice ce urma sa se petreaca, tendinţa observata şi cu ocazia altor alegeri parlamentare sau prezidenţiale. In stransa legatura cu aceste evenimente sunt şi aprecierile romanilor privind direcţia in care ţara lor se indreapta, 34% considerand ca Romania merge in direcţia corecta, cu 8 puncte procentuale peste media europeana, dar sub procentul celor care considera ca direcţia este cea greşita (43%). Evaluarea Uniunii Europene incadreaza Romania in randul euro-optimiştilor, mai mult de jumatate dintre romani (55%) considerand ca Uniunea se indreapta in direcţia corecta şi doar 16% considerand ca direcţia este cea greşita. Procentul optimiştilor situeaza Romania mult peste media europeana (25%).

Piaţa forţei de munca este apreciata negativ de majoritatea romanilor, 88% dintre aceştia considerand ca situaţia locurilor de munca in Romania este proasta şi foarte proasta şi un procent de doar 10% considera ca aceasta este buna. La nivel individual insa, romanii sunt mai optimişti, 34% dintre aceştia apreciind situaţia locului personal de munca ca fiind buna şi foarte buna, cu un punct procentual in minus faţa de cei care ce o considera proasta şi foarte proasta. 29% dintre respondenţi se aşteapta la o ameliorare a situaţiei in urmatorul an, procent semnificativ mai mare faţa de cei ce considera ca aceasta se va inrautaţii (14%). La acest ultim aspect, aprecierea situaţiei viitoare in ceea ce priveşte locul de munca, Romania se situeaza semnificativ peste media europeana, ce inregistreaza un procent de 22%.

2. Percepţia asupra problemelor naţionale şi europene

Comparativ cu prima jumatate a anului 2014, topul celor mai importante probleme cu care se confrunta Romania se menţine, acesta fiind alcatuit din urmatorii indicatori: situaţia economica, creşterea preţurilor/inflaţia şi şomajul – in cazul fiecaruia inregistrandu-se procente de cate 30%.
La nivel european situaţia nu este cu mult diferita, pe primul loc situandu-se şomajul (45%), urmat de situaţia economica (24%) şi imigraţie (18%), in vreme ce in randul romanilor acest din urma indicator este privit cu ingrijorare de doar 5% din populaţie.

In ceea ce priveşte problemele personale cu care se confrunta romanii, cele mai importante sunt creşterea preţurilor/inflaţia (indicata de 38%), şomajul (17%) şi situaţia financiara a gospodariei (menţionata de 23% dintre respondenţii romani). Masurarea percepţiei romanilor cu privire la problemele europene releva urmatorul top: situaţia economica – menţionata de 29% din totalul respondenţilor, iar la egalitate, cu un procent de 17%, se situeaza şomajul şi situaţia finanţelor publice din statele membre.

3. Imaginea Uniunii Europene

Percepţia pozitiva a romanilor in ceea ce priveşte Uniunea Europeana este susţinuta şi de evaluarea imaginii acesteia: 59% dintre cetaţenii romani au o imagine pozitiva, 11% dintre aceştia optand pentru limita superioara a scalei ce indica o imagine „foarte pozitiva”. La polul opus, cu o imagine negativa, intalnim un procent de doar 9%, mult sub media europeana (22%), ceea ce susţine aserţiunea ca Uniunea Europeana se bucura de incredere in randul romanilor.
Uniunea Europeana inseamna pentru romani, in primul rand, libertatea de a calatori (53%), democraţie (29%) şi moneda euro (25%). Chestionarea modului in care funcţioneaza democraţia in Uniune releva faptul ca 53% dintre romani sunt mulţumiţi de modul in care işi exercita drepturile democratice in cadrul Uniunii Europene. Spre comparaţie, la nivel naţional, doar 25% dintre respondenţii romani sunt mulţumiţi de modul de funcţionare a democraţiei in ţara proprie, in creştere totuşi cu 10 procente faţa de perioada similara a anului 2013.
Din nou, evaluarea Uniunii Europene prin prisma raportarii la o serie de afirmaţii incadreaza romanii in randul euro-optimiştilor. Astfel, 77% dintre cetaţenii romani considera ca UE creeaza condiţii pentru mai multe locuri de munca in Europa, procentul acestora fiind in creştere cu 10% faţa de aceeaşi perioada a anului 2013 şi semnificativ mai mare comparativ cu procentul celor care nu sunt de acord cu acest aspect (17%). Un procent egal cu cel de mai sus (77%) inregistreaza şi afirmaţia conform careia Uniunea Europeana faciliteaza dezvoltarea mediului de afaceri.

Securitatea oferita de catre Uniunea Europeana statelor membre este şi ea in topul aspectelor percepute pozitiv, 75% dintre romani fiind de acord cu faptul ca UE contribuie la protejarea cetaţenilor sai, cu aproape 20 de procente peste media europeana (57%); la polul opus, un procent de 17% dintre romani nu sunt de acord cu afirmaţia potrivit careia Uniunea Europeana işi protejeaza cetaţenii. In stransa corelaţie cu afirmaţia privind gradul de securitate oferit de Uniune statelor membre este opinia romanilor cu privire la existenţa unei politici de aparare şi securitate comune a statelor membre, 78% dintre ei susţinand aceasta iniţiativa.
Extinderea graniţelor Uniunii este susţinuta de 72% dintre romani şi respinsa de 14%, procentul susţinatorilor aducand Romania pe primul loc in randul statelor membre ce susţin aceasta politica. Media europeana este de 39%, iar la polul opus se situeaza ţari precum Germania, Luxemburg şi Franţa, in care se inregistreaza procente de sprijin pentru politica de extindere de doar 24%, 25%, respectiv 26%.
Existenţa unor politici comune pentru toate statele membre este imbraţişata de romani şi atunci cand vine vorba de politica externa, 74% dintre romani fiind pentru o politica comuna in domeniul migraţiei (şi doar 13% impotriva), precum şi pentru o politica in domeniul energiei - 75% fiind pentru şi, din nou, 13% impotriva.

4. Drepturile cetaţenilor europeni din perspectiva romanilor

Romanii apreciaza pozitiv drepturile lor in calitate de cetaţeni europeni, 84% dintre aceştia apreciind pozitiv dreptul de a lucra in orice stat membru al Uniunii Europene, un procent ce ii situeaza cu 10% peste media europeana.
In ceea ce priveşte procentul celor ce susţin dreptul de a locui in orice stat membru, acesta este de 82%, diferenţa pozitiva faţa de media europeana pastrandu-se la nivelul menţionat anterior. La polul opus, doar 6% dintre romani considera ca dreptul cetaţenilor de a lucra in orice stat membru este un lucru rau, iar 5% au aceeaşi parere despre dreptul de a locui in spaţiul european.
Cu toate ca vorbim despre doua drepturi fundamentale ale cetaţenilor europeni, in unele state membre procentul celor care nu imbraţişeaza aceste principii este mult peste media europeana de 10% pentru fiecare drept analizat. Marea Britanie este ţara in care se inregistreaza cele mai mari procente privind dezacordul cetaţenilor cu drepturile mai sus menţionate, 23% dintre cetaţeni considera ca dreptul de a locui in orice stat membru nu este un lucru bun şi 21% sunt impotriva dreptului la munca in orice stat membru.

Un alt aspect analizat in cadrul prezentului studiu este reprezentat de evaluarea percepţiei cetaţenilor europeni privind datele cu caracter personal. Astfel, intrebaţi in ce masura considera ca importanţa aspectelor privind datele cu caracter personal este subestimata in prezent, 70% dintre romani au raspuns afirmativ, procent apropiat mediei europene de 75%, in timp ce doar 13% au oferit un raspuns negativ. Acordarea unei atenţii deosebite protecţiei datelor cu caracter personal la nivelul Uniunii Europene este susţinuta de peste trei sferturi dintre romani (77%), la nivel european numarul susţinatorilor fiind doar cu 2 puncte procentuale mai mare. La polul opus, procentul celor care considera ca protecţia datelor cu caracter personal nu constituie o prioritate este semnificativ mai mic, de doar 10 procente la nivelul Romaniei şi de 11 procente la nivelul Uniunii Europene.

5. Gradul de cunoaştere şi nivelul de incredere in instituţiile europene

Gradul de familiarizare cu instituţiile europene releva faptul ca 91% dintre romani au auzit de Parlamentul European, 84% de Comisia Europeana şi 80% de Banca Centrala Europeana. Increderea in aceste instituţii pastreaza aceeaşi ordine ca şi in cazul gradului de cunoaştere a lor: 60% dintre romani tind sa aiba incredere in Parlamentul European, 59% in Comisia Europeana şi 53% in Banca Centrala Europeana.
Intrebarile de interes general ce masoara gradul de cunoaştere cu privire la componenţa şi organizarea Uniunii Europene indica urmatoarele: 66% dintre romani ştiu ca Uniunea Europeana este formata din 28 de state membre, 73% sunt la curent cu faptul ca membrii Parlamentului European sunt aleşi in mod direct de cetaţenii fiecarui stat membru şi 46% ştiu ca Elveţia nu face parte din Uniunea Europeana. Pe ansamblu, 34% dintre romani au raspuns corect la toate intrebarile, un nivel apropiat de media europeana unde procentul celor ce au indicat toate raspunsurile corecte este de 36%.

III. Strategia Europa 2020 in viziunea romanilor

Lansata in 2010, Europa 2020 este strategia prin care Uniunea Europeana işi propune sa sprijine creşterea economica şi ocuparea forţei de munca. Obiectivul ei este mai mult decat de a depaşi criza din care economiile europene işi revin acum treptat. Strategia işi propune sa elimine deficienţele modelului european de dezvoltare şi sa creeze condiţii favorabile pentru o creştere economica inteligenta, durabila şi favorabila incluziunii. Pentru a realiza acest lucru pana la sfarşitul anului 2020, UE si-a fixat cinci obiective esenţiale referitoare la: ocuparea forţei de munca, cercetare şi dezvoltare, energie/clima, educaţie, incluziune sociala şi reducerea saraciei.
Aceste obiective sunt practic o adaptare la societatea actuala care este caracterizata de schimbari climatice (emisii de gaze cu efect de sera), demografice, dar şi de eforturile de a creşte eficienţa energetica (cu accent pe energia din surse regenerabile). Evaluand percepţiile cetaţenilor romani, cea mai mare parte (63%) considera ca obiectivul conform caruia trei sferturi dintre barbaţii şi femeile cu varste cuprinse intre 20 şi 64 de ani ar trebui sa aiba un loc de munca, pana in 2020, este realist.

Obiectivul considerat a fi cel mai ambiţios, atat la nivel naţional, cat şi european, este cel potrivit caruia minim 40% din tanara generaţie, cu varste cuprinse intre 30 şi 34 de ani, ar trebui sa aiba un titlu sau o diploma de educaţie superioara – indicat astfel de 34% dintre romani şi 38% dintre europeni. La polul opus, cel mai puţin menţionat obiectiv al strategiei este cel care priveşte abandonul şcolar, doar 13% dintre romani şi 24% dintre europeni indicand acest obiectiv, potrivit caruia procentul tinerilor care parasesc şcoala inainte de a obţine o diploma ar trebui sa scada pana la 10%.
Atingerea acestor obiective se bazeaza pe şapte iniţiative emblematice ce au fost evaluate in cadrul acestui Eurobarometru. Dintre acestea, cele mai importante pentru romani sunt cele legate de piaţa muncii, reducerea saraciei şi incluziunea sociala şi invaţamant. Mai exact, 89% dintre romani considera ca fiind importanta iniţiativa privind modernizarea pieţelor de munca, in vederea creşterii nivelului ocuparii forţei de munca; pentru 85% este importanta ajutorarea celor saraci şi excluşi social pentru a le permite sa joace un rol activ in societate şi 83% cred ca o prioritate pentru depaşirea crizei economice şi financiare este reprezentata de creşterea calitaţii şi atractivitaţii sistemului de invaţamant superior din Uniunea Europeana. Aceste prioritaţi sunt considerate cele mai importante şi la nivel european, ca medie a raspunsurilor cetaţenilor tuturor celor 28 de state membre.
Pornind de la aceste prioritaţi, 65% dintre romani cred ca Uniunea Europeana se indreapta in direcţia corecta pentru a ieşi din criza şi a face faţa noilor provocari, acest procent fiind şi unul dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii (media fiind de 46%); doar 12% dintre romani considera ca direcţia este cea greşita. La acest capitol, Romania este devansata doar de Lituania (70%) şi Suedia (68%).

La polul opus, ţarile mai puţin optimiste sunt doua ţari mediteraneene - Italia, unde doar 24% dintre cetaţeni considera ca obiectivele pe 10 ani ale Uniunii Europene vor ajuta, şi respectiv Grecia, cu un procent de 25%.

IV. Percepţia situaţiei economice a Romaniei in context european şi global

In ceea ce priveşte situaţia economiei romaneşti privite in contextul crizei economice şi a locurilor de munca, unul din doi romani considera ca impactul crizei asupra locurilor de munca a atins deja apogeul (52%), in timp ce 39% considera ca perioada dificila de-abia urmeaza sa vina. Procentul optimiştilor situeaza romanii peste media europeana (52% faţa de 44% media UE28), insa in alte state membre precum Danemarca şi Irlanda trei sferturi dintre respondenţi considera ca impactul crizei a atins deja apogeul (72%). Mai puţin optimişti sunt francezii şi ciprioţii, unde doar o treime din populaţie crede ca raul cauzat de criza economica a trecut.
In ceea ce priveşte viitorul ţarii, aproape 9 din 10 romani (88%) sunt de parere ca Romania are nevoie de reforme pentru a face faţa viitorului, iar aceasta perspectiva este imbraţişata de majoritatea europenilor – media europeana fiind de 87%. Un alt aspect cu care romanii sunt de acord este cel privind reducerea deficitului şi a datoriilor naţionale, 71% dintre respondenţii Eurobarometrului menţionand ca sunt de acord ca aceasta masura nu mai poate fi amanata, in timp ce doar 16% considera ca acesta masura nu constituie o prioritate. Increderea in Uniunea Europeana este reiterata, 73% dintre romani fiind de acord ca aceasta are suficienta putere şi instrumente pentru a apara interesele Europei in economia globala, un procent semnificativ mai mic fiind observat in cazul celor care nu sunt de acord cu acest aspect (15%).

Masurile discutate in prezent de instituţiile europene in vederea combaterii crizei economice şi financiare sunt considerate eficiente de majoritatea romanilor. Astfel, 74% dintre aceştia considera ca implicarea intr-o masura mai mare a Uniunii Europene in reglementarea serviciilor financiare ar fi o masura eficienta de combatere a crizei, iar supervizarea centrala a sistemului bancar la nivelul Uniunii este imbraţişata de aproape 3 din 4 romani (70%), cu 5 puncte procentuale mai mult comparativ cu media europeana. O alta masura apreciata ca eficienta de 65% dintre cetaţenii Romaniei este aceea de penalizare a guvernelor statelor membre care imprumuta sau cheltuiesc prea mult, peste media europeana de 58%. De asemenea, aprobarea bugetelor guvernelor statelor membre in avans de catre Uniunea Europeana este susţinuta de 60% dintre romani, comparativ cu media europeana de 53%. Aceste ultime doua masuri inregistreaza cea mai scazuta popularitate la nivel european, 31% respectiv 30% dintre cetaţenii europeni considerandu-le relativ ineficiente, in timp ce la nivelul Romaniei cea mai ineficienta masura este considerata aprobarea in avans a bugetelor statelor membre de catre UE (21% dintre romani).
Reformarea pieţelor financiare globale se poate face in opinia romanilor in primul rand prin reguli mai stricte privind evaziunea fiscala şi paradisurile fiscale, 78% dintre romani fiind in favoarea acestei masuri, sub media europeana de 86%. Ţari ce susţin mai puternic existenţa acestor reguli sunt Olanda şi Suedia, ambele inregistrand procente de 95%.
Urmatoarele masuri in ordinea in care ele sunt preferate de romani includ reglementarea salariilor in sectorul financiar, susţinuta de 66%, introducerea euro-obligaţiunilor (48%) şi introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare (45%). Totuşi, de menţionat este faptul ca in cazul acestor ultime trei masuri procentul non-raspunsurilor este destul de ridicat (peste 15%, atat la nivel naţional, cat şi european), semn ca aceste masuri sunt destul de greu de evaluat de cetaţeni.
In opinia romanilor prioritaţile pentru crearea unei Uniuni europene a energiei ar trebui sa fie garantarea unor preţuri rezonabile la energie pentru consumatori (38%), protejarea mediului inconjurator (32%) şi dezvoltarea energiei din surse regenerabile (26%). Aceleaşi prioritaţi sunt considerate a fi cele mai importante şi la nivelul Uniunii Europene, cu menţiunea ca dezvoltarea energiei din surse regenerabile inregistreaza un procentaj de 39%, fiind la egalitate cu cel aferent garantarii unor preţuri rezonabile.

V. Cetaţenia europeana – drepturi, valori şi aşteptari

Ataşamentul romanilor se indreapta in special catre oraşul/satul lor, 93% dintre aceştia indicand ca se simt ataşaţi şi foarte ataşaţi de acesta; pe locul al doilea, cu doar un procent mai puţin, se situeaza ataşamentul faţa de Romania. In ceea ce priveşte apropierea faţa de Uniunea Europeana şi Europa, romanii se situeaza din nou peste media europeana cu procente de 58%, respectiv 62%, faţa de 45%, respectiv 56%, media UE28 pentru cei doi indicatori
Un procent de 68% dintre romani declara ca se simt cetaţeni europeni, insa cetaţenia naţionala primeaza, 91% dintre respondenţii studiului considerandu-se mai degraba romani decat europeni.
Drepturile in calitate de cetaţeni europeni sunt cunoscute de 50% dintre respondenţi, in timp ce 75% ar dori sa ştie mai multe despre acestea. Deşi relativ scazut, procentul celor care declara ca işi cunosc drepturile este peste media europeana (de 47%), cetaţenii francezi şi italieni considerandu-se cel mai puţin informaţi – cu procente de 34%, respectiv 31%.
Aşa cum anterior am vazut ca Uniunea Europeana inseamna pentru romani in primul rand libertatea de a calatori, cea mai de preţ realizare a UE pentru 39% dintre romani este libera circulaţie a lucratorilor, bunurilor şi serviciilor in interiorul Uniunii. Al doilea rezultat apreciat de 1 din 4 romani este pacea existenta intre statele Uniunii Europene.

Conform aprecierilor romanilor, cultura este cel mai bun liant al cetaţenilor europeni, indicata de 24% dintre respondenţi, urmata de sporturi (21%) şi economie (20%). Şi la nivel european se pastreaza aceeaşi ordine, procentele fiind insa uşor mai ridicate – 30% dintre europeni indicand cultura, iar sporturile şi economia fiind la egalitate (24%). Cele mai importante valori ale romanilor sunt drepturile omului – indicate de 41%, respectul pentru viaţa umana şi pacea, ultimele doua inregistrand procente de cate 24%. La nivel european, procentul cel mai ridicat este inregistrat de pace (44%) – cele mai mari valori peste media europeana inregistrandu-se in Germania (58%), Luxemburg (58%) şi Estonia (55%). In ceea ce priveşte valorile reprezentative pentru Uniunea Europeana, din punctul de vedere al romanilor pe primul loc se situeaza drepturile omului (43%), urmate de democraţie (31%) şi pace (25%). Aşadar, valorile reprezentative ale Uniunii se suprapun intr-o masura destul de mare cu valorile personale ale cetaţenilor romani.

VI. Sursele de informare ale romanilor cu privire la politicile şi instituţiile europene

Intrebaţi despre gradul de informare cu privire la temele europene, pe ansamblu, 30% dintre romani considera ca sunt foarte bine sau bine informaţi, in timp ce 67% apreciaza ca nu sunt informaţi cu privire la aspectul mai sus menţionat. Deşi scazut, procentul de informare situeaza Romania peste media europeana de 26%. Cele mai mari valori ale acestui indicator pot fi observate in cazul Luxemburgului (55%), Irlandei (52%) şi Danemarcei (47%).
In ceea ce priveşte evaluarea propriului grad de informare cu referire la temele europene, 36% dintre romani se considera personal bine informaţi, la o diferenţa de 1% in minus faţa de media europeana. Din nou procentul celor neinformaţi este semnificativ mai mare (62%). Şi de aceasta data, cetaţenii din Luxemburg (56%), Irlanda (53%) şi Danemarca (37%) sunt cei ce se considera, la nivel personal, cel mai bine informaţi.
Principala sursa de informare ramane televizorul, 93% dintre romani menţionand ca privesc cel puţin o data pe saptamana programele televizate, urmat de radio, ascultat cel puţin o data pe saptamana de 63% dintre romani. Acesta este urmat de utilizarea saptamanala a Internetului (53%), a reţelelor de socializare (42%) şi a presei scrise (38%). Informaţiile cu privire la subiectele politice naţionale sunt preluate de catre romani in primul rand de la televizor (89%), urmat de radio (37%), presa scrisa (24%) şi Internet (21%). Aceeaşi ierarhie se pastreaza şi in cazul informarii cu privire la subiectele politice europene: televizor (83%), radio (33%), presa scrisa (24%) şi Internet (20%).
Masura in care mass-media din Romania vorbesc despre Uniunea Europeana este apreciata ca fiind satisfacatoare. 50% dintre romani considera ca informaţiile despre UE prezentate de televiziuni sunt suficiente, in timp ce 16% considera ca acestea sunt prea multe, iar 23% prea puţine; in cazul celorlalte media, procentele celor care gasesc informaţiile prezentate ca fiind suficiente se ridica la 48% (radio), 39% (presa scrisa) şi 34% (internet).
Masurand percepţia asupra informaţiilor transmise in mass-media cu privire la Uniunea Europeana, 57% dintre romani considera ca informaţiile prezentate la televizor sunt obiective, iar pentru alte mijloace media procentele sunt dupa cum urmeaza: 54% pentru radio, 46% pentru presa scrisa şi 35% pentru cele prezentate pe Internet. In cazul ultimelor 3 canale, procentul non-raspunsurilor este de peste 30%.
O serie de afirmaţii generale privind utilizarea reţelelor sociale releva faptul ca pentru romani ele reprezinta o buna modalitate de a-şi exprima parerea despre subiectele politice (47%), respectiv o modalitate moderna de a fi la curent cu acestea (47%). De asemenea, 45% dintre romani cred ca reţelele sociale pot trezi interesul oamenilor pentru subiectele politice, iar 23% considera ca informaţiile privind afacerile politice prezente pe reţelele de socializare pot fi de incredere.

VII. Concluzii

Fara a cunoaşte o evoluţie surprinzatoare faţa de anul anterior sau in raport cu celelalte state membre ale UE28, Romania se menţine printre ţarile cu o opinie pozitiva despre situaţia actuala şi evoluţia in perspectiva a construcţiei europene. Mai mult de jumatate dintre romani cred, astfel, ca Uniunea Europeana se indreapta in direcţia corecta.
De asemenea, imaginea Uniunii Europene este pozitiva in randul romanilor. Pentru aceştia, Uniunea Europeana inseamna libertatea de a calatori, in primul rand, şi ea este cea care ofera, de asemenea, oportunitaţi de munca.
Romania se situeaza in fruntea ţarilor care susţin politica de extindere a Uniunii Europene, ceea ce argumenteaza, de asemenea, in favoarea opiniei pozitive la adresa construcţiei europene.
In fine, gradul de cunoaştere şi incredere in instituţii cum ar fi Parlamentul European sau Comisia Europeana este unul ridicat in raport cu media celorlalte state membre.
In acelaşi timp, masurile ce vizeaza piaţa muncii (şomajul), precum şi cele sociale sau economice, constituie prioritaţi pentru romani care valorizeaza, astfel, Uniunea Europeana prin prisma libertaţii de a calatori şi munci, a instituţiilor şi regulilor specifice democraţiei, precum şi a siguranţei şi securitaţii oferite.
In acest context pozitiv cu privire la Uniunea Europeana, romanii se considera, totuşi, in continuare in primul rand cetaţeni ai statului naţional, mai degraba decat cetaţeni europeni. Asumandu-şi aceasta identitate, evalueaza mai puţin pozitiv situaţia propriei ţari faţa de cea a Uniunii Europene in ansamblu. In acelaşi timp, procentul celor care au o parere buna cu privire la situaţia proprie şi la evoluţia ţarii este in creştere faţa de studiul Eurobarometru din toamna anului 2013.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.