Comisia Europeana a transmis Romaniei 8 recomandari pentru masuri in perioada 2014-2015

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 02.06.2014 18:20 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Comisia Europeana a transmis Romaniei 8 recomandari pentru masuri in perioada 2014-2015 in urmatoarele domenii:

(i) implementarea programului de asistenţa UE-FMI;

(ii) implementarea strategiei bugetare pentru 2014;

(iii) accelerarea reformelor din sectorul sanataţii;

(iv) consolidarea masurilor active de ocupare pe piaţa muncii;

(v) creşterea calitaţii şi accesibilitaţii educaţiei şi formarii profesionale; 

(vi) creşterea eficienţei şi eficacitaţii transferurilor sociale;

(vii) accelerarea eforturilor de consolidare a capacitaţii administrative; şi

(viii) promovarea competitivitaţii şi eficienţei in sectoarele de transport şi energie.

Comisia a adoptat recomandari in materie de politica economica pentru fiecare stat membru, mai puţin Grecia şi Cipru, in scopul de a se consolida redresarea care a inceput in urma cu un an. Recomandarile au la baza analize detaliate privind situaţia din fiecare ţara şi formuleaza orientari cu privire la modalitaţile de stimulare a creşterii economice, de intensificare a competitivitaţii şi de creare de locuri de munca in perioada 2014-2015.
Recomandarile specifice fiecarei ţari vor fi discutate de liderii UE şi de miniştrii UE in luna iunie. Acestea vor fi adoptate oficial de catre Consiliul UE al miniştrilor de finanţe la data de 8 iulie.
In continuare va fi la latitudinea statelor membre sa puna in aplicare aceste recomandari, prin adoptarea lor in momentul elaborarii bugetelor lor naţionale şi a altor politici relevante pentru 2015.

Stimularea creşterii: recomandarile din 2014 specifice fiecarei ţari

Bruxelles, 2 iunie 2014 – Comisia Europeana a adoptat o serie de recomandari in materie de politica economica pentru fiecare stat membru in scopul de a se consolida redresarea care a inceput in urma cu un an. Recomandarile au la baza analize detaliate privind situaţia din fiecare ţara şi formuleaza orientari cu privire la modalitaţile de stimulare a creşterii economice, de intensificare a competitivitaţii şi de creare de locuri de munca in perioada 2014-2015.

In acest an, accentul nu mai este pus pe abordarea chestiunilor urgente cauzate de criza, ci pe consolidarea condiţiilor necesare pentru creştere durabila şi ocuparea forţei de munca in economia din perioada post-criza. Ca parte din pachetul de astazi, care marcheaza apogeul celui de al patrulea semestru european de coordonare a politicilor economice, Comisia a adoptat, de asemenea, mai multe decizii cu privire la finanţele publice ale statelor membre in cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere. Considerate impreuna, acestea reprezinta un set ambiţios de reforme pentru economia UE.

Conform analizei efectuate de Comisie, eforturile susţinute depuse in ultimii ani in materie de politica la toate nivelurile au aşezat economia UE pe un teren mult mai solid. Cu toate acestea, creşterea economica va ramane inegala şi fragila in perioada 2014-2015, astfel incat este necesar sa fie menţinut impulsul dat reformei. Pe termen mai lung, potenţialul de creştere al UE este inca relativ scazut: se va inregistra doar o imbunataţire lenta a nivelurilor ridicate ale şomajului şi a situaţiei sociale dificile, iar reducerea decalajelor semnificative in ceea ce priveşte investiţiile va necesita parcurgerea unui proces de durata.

Recomandarile din 2014 specifice fiecarei ţari

In acest an s-au formulat recomandari pentru 26 de ţari (cu excepţia Greciei şi a Ciprului, care, in prezent, pun in aplicare programe de ajustare economica). Aceste recomandari reflecta progresele realizate incepand din 2013, atunci cand a avut loc prima runda de recomandari, care a generat rezultate pozitive.

Creşterea economica a fost reluata, inclusiv in cele mai multe dintre ţarile afectate de criza. Se preconizeaza ca doar Cipru şi Croaţia se vor confrunta cu o contracţie a economiilor lor in acest an şi se estimeaza ca, pana in 2015, toate economiile din UE vor fi din nou in creştere.

Starea finanţelor publice continua sa se amelioreze. Se estimeaza ca, in 2014, deficitul bugetar total in statele membre ale UE va scadea sub pragul de 3 % din PIB, pentru prima data de la inceputul crizei. Comisia recomanda ca Austria, Belgia, Republica Ceha, Danemarca, Slovacia şi Ţarile de Jos sa iasa din procedura aplicabila deficitelor excesive, ceea ce va reduce numarul ţarilor care fac inca obiectul acestei proceduri la 11 (de la 24 in 2011).

Reformele puse in aplicare in ţarile cele mai vulnerabile dau rezultate. In decembrie 2013, Irlanda a ieşit din programul sau de asistenţa financiara, in ianuarie 2014 a ieşit Spania, iar in mai 2014, Portugalia. Se prevede ca Grecia va reintra pe creştere in 2014, iar situaţia din Cipru s-a stabilizat. Datorita hotararii sale de a continua pe drumul reformelor economice, Letonia a reuşit sa adopte moneda euro in luna ianuarie.

Are loc un proces de reechilibrare, astfel incat poziţiile conturilor curente se amelioreaza intr-o serie de ţari. In martie 2014, pentru prima data de la introducerea procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, Comisia a concluzionat ca doua ţari (Danemarca şi Malta) nu se mai confrunta cu dezechilibre şi ca Spania nu se mai afla intr-o situaţie de dezechilibru excesiv.
Previziunile indica o creştere modesta in ceea ce priveşte ocuparea forţei de munca incepand din acest an şi in continuare, precum şi o scadere a ratei şomajului la 10,4 % pana in 2015, intrucat, de regula, intre evoluţiile de pe piaţa forţei de munca şi PIB exista un decalaj de o jumatate de an sau mai mult. Au fost introduse reforme importante menite sa sporeasca rezilienţa pieţei forţei de munca in mai multe state membre, inclusiv Spania, Portugalia, Italia şi Franţa.

Cu toate acestea, avand in vedere ca redresarea este in continuare fragila şi se manifesta in mod inegal, este necesar sa fie continuate reformele structurale ale economiilor noastre, in special in ceea ce priveşte:

#diminuarea nivelului ridicat al şomajului, combaterea inegalitaţii şi a saraciei: criza a avut un impact puternic şi de durata asupra nivelului şomajului in UE, care a ramas extrem de ridicat, atingand 10,8 % in 2013, cu diferenţe care variaza de la 4,9 % in Austria la 27,3 % in Grecia. Aceasta situaţie impune reformarea in continuare a politicilor in domeniul ocuparii forţei de munca, precum şi imbunataţirea acoperirii şi a performanţelor sistemelor de educaţie şi de asigurari sociale. In recomandari se acorda o atenţie deosebita combaterii şomajului in randul tinerilor, in special prin punerea in aplicare a unei garanţii pentru tineret;

#trecerea la un sistem de impozitare care sa favorizeze locurile de munca: in timpul crizei, multe ţari s-au bazat pe creşterea impozitelor, mai degraba decat pe reducerea cheltuielilor, iar sarcina fiscala globala a crescut. Avand in vedere ca exista o marja limitata de manevra in ceea ce priveşte finanţele publice, o serie de recomandari vizeaza cu precadere ca impozitarea sa nu se mai concentreze pe forţa de munca, ci pe impozitele pe proprietate, taxele pe consum şi de mediu, care au o recurenţa mai mare, astfel incat sa se consolideze respectarea normelor fiscale şi lupta impotriva fraudei fiscale;

#stimularea investiţiilor private: finanţarea bancara este in continuare limitata in Italia, Grecia, Spania, Lituania, Slovenia, Croaţia şi Cipru, in special pentru intreprinderile mici şi mijlocii. Recomandarile arata necesitatea de a se stabiliza in continuare sectorul bancar şi de a se identifica forme alternative de finanţare – de exemplu, scheme de garantare a imprumuturilor sau obligaţiuni corporative;

#creşterea competitivitaţii economiilor noastre: comparativ cu 2013, progresele inregistrate in ceea ce priveşte reformele structurale din domeniile-cheie raman la un nivel scazut. O serie de recomandari formulate in acest an insista pe continuarea reformelor in sectorul serviciilor, al infrastructurii in domeniul energiei şi al transporturilor, al sistemelor de cercetare şi dezvoltare şi al legislaţiei in domeniul concurenţei;

#reducerea datoriei: avand in vedere acumularea deficitelor de-a lungul timpului, se preconizeaza ca datoria publica va atinge un nivel maxim in acest an şi trebuie sa fie adusa pe o traiectorie descendenta, in special in Belgia, Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Cipru şi Portugalia, unde aceasta se menţine la un nivel de peste 100 % din PIB. In ceea ce priveşte finanţele publice, dificultatea consta in gestionarea costurilor imbatranirii – in special in materie de pensii şi de asistenţa medicala – şi in menţinerea unui nivel al cheltuielilor de natura sa stimuleze creşterea economica in domeniul educaţiei, al cercetarii şi al inovarii.

Decizii bugetare

Comisia Europeana a recomandat Consiliului de Miniştri al UE sa inchida procedura aplicabila deficitelor excesive (PDE) in cazul a şase ţari: Austria, Belgia, Republica Ceha, Danemarca, Ţarile de Jos şi Slovacia.
De asemenea, Comisia a publicat un raport in care analizeaza motivele privind incalcarea prevazuta şi planificata a valorii de referinţa prevazute de tratat privind datoria publica (60 % din PIB) in cazul Finlandei. Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca nu este cazul sa se iniţieze PDE, avand in vedere ca deficitul excesiv a aparut ca urmare a contribuţiilor acestei ţari la operaţiunile de solidaritate in sprijinul ţarilor din zona euro.
In plus, Comisia a concluzionat ca doua ţari - Polonia şi Croaţia - au intreprins acţiuni eficiente ca raspuns la recomandarile pe care Consiliul le-a adresat acestor ţari in cadrul PDE.

Etapele urmatoare

Recomandarile specifice fiecarei ţari vor fi discutate de liderii UE şi de miniştrii UE in luna iunie. Acestea vor fi adoptate oficial de catre Consiliul UE al miniştrilor de finanţe la data de 8 iulie. In continuare va fi la latitudinea statelor membre sa puna in aplicare aceste recomandari, prin adoptarea lor in momentul elaborarii bugetelor lor naţionale şi a altor politici relevante pentru 2015. Recomandarile formulate in temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere vor fi dezbatute şi adoptate in cadrul Consiliului UE al miniştrilor de finanţe din 20 iunie.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.