COMISIA EUROPEANA va actiona in justitie ROMANIA. Fiindca PSD nu si-a indeplinit OBLIGATIILE GUVERNAMENTALE...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 04.10.2017 19:39 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Prin pachetul sau lunar de decizii de constatare a neindeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeana urmareşte acţionarea in justiţie a statelor membre care nu şi-au indeplinit obligaţiile ce le revin in temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizeaza diverse sectoare şi domenii de politica ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzatoare a legislaţiei UE, in beneficiul cetaţenilor şi al companiilor.

Principalele decizii adoptate de Comisie in luna octombrie includ 29 scrisori de punere in intarziere, 29 de avize motivate şi 4 trimiteri in faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Totodata, Comisia a decis inchiderea a 133 de cazuri in care diferendele cu statele membre in cauza au fost soluţionate fara a fi necesara continuarea procedurii.
Pentru mai multe informaţii privind procedura UE de constatare a neindeplinirii obligaţiilor de stat membru, a se vedea textul integral al fişei informative. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, va rugam sa consultaţi registrul deciziilor de constatare a neindeplinirii obligaţiilor.

In cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neindeplinirii obligaţiilor, publicat pe 4 octombrie, cele referitoare la Romania includ:

- o scrisoare de punere in intarziere privind analizarea regulata a pieţelor de telecomunicaţii relevante;

Autoritaţile naţionale de reglementare trebuie sa efectueze, la fiecare trei ani, analize ale pieţelor de telecomunicaţii care fac obiectul reglementarii UE, in temeiul cadrului juridic actual, şi sa notifice Comisiei Europene masurile corespunzatoare.

Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, Romania, Slovenia şi Spania nu au informat Comisia in legatura cu analizele lor in acest sens. Prin urmare, Comisia a decis, prin trimiterea unei scrisori de punere in intarziere, sa solicite acestor şapte ţari sa efectueze, fara intarziere, analizele necesare ale pieţelor de telecomunicaţii relevante, şi sa informeze Comisia in intervalul de timp stabilit de legislaţia UE relvanta.
Pentru toate cele şapte cazuri, intarzierile depaşesc cu mult o perioada de cinci ani. Cele 7 state membre vizate au la dispoziţie doua luni pentru a raspunde.

- o scrisoare de punere in intarziere referitoare la adoptarea de harţi acustice şi de planuri de acţiune pentru zgomotul ambiental;

Romania, Cipru, Germania şi Slovenia trebuie sa respecte dispoziţiile esenţiale ale Directivei privind zgomotul, potrivit solicitarii transmise de Comisia Europeana miercuri, 4 octombrie. Acestea prevad obligaţia statelor membre de a adopta harţi acustice care sa prezinte expunerea la zgomot in aglomerarile urbane mai mari, precum şi de-a lungul cailor ferate principale, drumurilor principale şi in preajma aeroporturilor mari. 

Aceste harţi servesc ulterior ca baza pentru definirea masurilor din planurile de acţiune privind zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar şi aeroportuar, deoarece acesta este a doua cauza de deces prematur, dupa poluarea atmosferica.
Cipru şi Romania nu au adoptat inca toate harţile acustice şi planurile de acţiune in materie de zgomot pentru aglomerarile urbane şi pentru drumurile principale, iar in cazul Romaniei, deficienţa vizeaza şi principalele cai ferate situate in afara aglomerarilor urbane. Prin urmare, Comisia a decis sa trimita Ciprului şi Romaniei o scrisoare de punere in intarziere, solicitandu-le sa indeplineasca, in termen de doua luni, obligaţiile principale prevazute de Directiva privind zgomotul.

- un aviz motivat referitor la transpunerea normelor privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi;

Potrivit solicitarii transmise de Comisia Europeana miercuri, 4 octombrie, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franţa, Lituania, Malta, Polonia, Romania şi Suedia trebuie sa transpuna integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UECautaţi traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••). Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scara larga a infrastructurii pentru combustibili alternativi in Europa. 

Acest lucru este esenţial pentru a reduce dependenţa de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului şi, prin urmare, pentru a consolida poziţia de lider a Europei in combaterea schimbarilor climatice. Directiva stabileşte cerinţe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reincarcare pentru vehiculele electrice şi de puncte de realimentare cu gaze naturale şi hidrogen.
Directiva trebuia sa fie pusa in aplicare pana la data de 18 noiembrie 2016, cel tarziu. Cu toate acestea, statele membre menţionate au comunicat doar parţial Comisiei masurile de transpunere a directivei in legislaţia naţionala. Cele 9 state membre au la dispoziţie doua luni pentru a notifica Comisiei masurile respective; in caz contrar, Comisia poate decide sa trimita cazul in faţa Curţii de Justiţie a UE.

- un aviz motivat privind transpunerea normelor referitoare la pungile din plastic subţiri utilizate pentru transport;

Comisia a solicitat miercuri, 4 octombrie, Romaniei şi Croaţiei sa finalizeze transpunerea legislaţiei UE in materie de deşeuri in legislaţia lor naţionala (respectiv, a Directivei (UE) 2015/720 privind pungile de plastic). 

In vederea soluţionarii problemelor legate de risipirea resurselor şi abandonarea deşeurilor, statele membre trebuiau sa adopte, pana la 27 noiembrie 2016, masuri pentru a reduce consumul de pungi din plastic subţiri pentru transport, conform dispoziţiilor Directivei pe aceasta tema. Normele prevad obligaţia statelor membre de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preţ pentru pungile in cauza şi/sau prin introducerea unor obiective naţionale de reducere.
Guvernele naţionale au la dispoziţie o serie de masuri pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord. Printre acestea se numara instrumente economice, cum ar fi taxele sau redevenţele. O alta opţiune este introducerea unor obiective naţionale de reducere: astfel, statele membre trebuie sa se asigure ca nu se consuma mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an, pana la sfarşitul anului 2019. Pana la sfarşitul anului 2025, acest numar trebuie redus pana la maximum 40 de pungi de persoana. Ambele obiective pot fi atinse fie prin masuri obligatorii, fie prin acorduri cu sectoarele economice. Este, de asemenea, posibil sa se interzica pungile din plastic, cu condiţia ca aceste interdicţii sa nu depaşeasca limitele stabilite de directiva pentru a menţine libera circulaţie a marfurilor in interiorul pieţei unice europene.
Comisia verifica cu prioritate daca statele membre şi-au indeplinit obligaţia de a transpune directiva. In acest context, ea a transmis un aviz motivat Croaţiei şi Romaniei pentru neindeplinirea obligaţiei de a notifica masurile luate. Cele doua state membre au la dispoziţie doua luni pentru a raspunde la avizul motivat. In absenţa unui raspuns satisfacator in acest interval, Comisia poate trimite statele membre respective in faţa Curţii de Justiţie a UE.

- un aviz motivat legat de masurile de reducere a emisiilor de vapori de benzina.

Romania a primit miercuri, 4 octombrie, un aviz motivat pentru neindeplinirea obligaţiei de a comunica masurile de reducere a emisiilor de vapori de benzina in conformitate cu normele UE privind calitatea aerului. Directiva reprezinta un instrument esenţial pentru protejarea sanataţii umane şi a mediului prin limitarea emisiilor de compuşi organici volatili din benzina in atmosfera. 

Statele membre trebuiau sa transpuna o modificare a directivei respective pana la data de 13 martie 2016. Romania nu a notificat pana in prezent instrumentele juridice care transpun in legislaţia naţionala dispoziţiile privind testarea sistemelor de recuperare a vaporilor de benzina. Prin urmare, Comisia a trimis un aviz motivat, iar autoritaţile romane au la dispoziţie doua luni pentru a raspunde. In absenţa unui raspuns satisfacator in acest termen, Comisia poate trimite Romania in faţa Curţii de Justiţie a UE.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.