Crestere, evaziune fiscala si Schengen: summit-ul UE dezbatut in plen

Scris de Vlad Turburan | Publicat in 14.03.2012 21:04 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Combaterea evaziunii fiscale, care costă în UE un miliard de euro pe an, şi trecerea de la austeritate la creştere în contextul crizei datoriilor au fost abordate marţi la Parlamentul European în cadrul dezbaterii rezultatelor Consiliului European din 1-2 martie.La dezbatere au participat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Alte teme discutate au fost situaţia din Grecia şi acordul Schengen.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a spus deputaţilor europeni că ultimul Consiliu European reprezintă un pas înainte către consolidarea fiscală şi stabilitatea economică. În timp ce cel mai important stimul fiscal din anii '30 a fost eficient pentru redresarea economică pe termen scurt, depăşirea crizei cere crearea încrederii în economia UE pe termen lung. „De aceea regulile asupra cărora am căzut de acord în noul Tratat privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare sunt atât de importante. Dumnealui a subliniat importanţa investirii în viitorul economiei în paralel cu consolidarea bugetelor naţionale.

UE nu a depăşit criza încă, dar se îndreaptă către stabilitate şi creştere, a arătat în cadrul dezbaterii de la Parlamentul European preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Dumnealui a arătat că evaziunea fiscală costă anual un miliard de euro în UE, bani ce ar fi putut rezolva multe probleme. Domnul Barroso a spus că instituţia sa va prezenta un plan de creştere şi ocupare a forţei de muncă pentru Grecia. Dumnealui a insistat pe necesitatea complementării austerităţii cu creşterea şi a cerut guvernelor să implementeze strategia UE 2020.

Preşedintele Grupului Partidului Popular European (Creştin Democrat), francezul Joseph Daul, a spus că semnarea noului tratat fiscal este o realizare importantă, dar că este şi mai important ca acesta să fie pus în aplicare. Dumnealui a criticat lipsa progresului şi „viteza redusă cu care unele state membre aplică regulile pe care le-au semnat“. „Cetăţenii au nevoie astăzi de locuri de muncă, tinerii au nevoie de locuri de muncă, economia noastră are nevoie de creştere nu numai acum, ci şi în viitor“, a adăugat dumnealui.

Liderul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, austriacul Hannes Swoboda, s-a concentrat în discursul său pe Schengen. „Am ceva de spus despre cuvintele preşedintelui Sarkozy privind suspendarea temporară a acordului privind călătoriile fără documente. Va trebui să arătăm paşapoartele când mergem la Strasbourg?“, a întrebat dumnealui. „Reacţionăm prea târziu la şomajul în rândul tinerilor. Este scandalos că sunt europeni care imigrează în Argentina. Tot scandalos este faptul că unii europeni muncesc pentru o mie de euro sau mai puţin“, a continuat domnul Swoboda.

Belgianul Guy Verhofstadt, liderul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, s-a arătat sceptic faţă de rezultatele Consiliului European în privinţa crizei europene. „Chiar credeţi că tratatul fiscal va pune capăt problemelor?“, a întrebat dumnealui. Domnul Verhofstadt l-a criticat pe preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pentru că a emis bani noi, „o soluţie insuficientă pentru criză“.

Combaterea evaziunii fiscale şi a paradisurilor fiscale prin forţarea băncilor UE să declare toate depozitele cetăţenilor europeni - aşa cum au făcut SUA - a fost propusă de copreşedintele Verzilor/ALE, francezul Daniel Cohn-Bendit. Acesta a cerut o „regulă triplă de aur“ în UE, care să nu acopere doar disciplina bugetară ci şi aspectele sociale şi pe cele legate de mediu.

Martin Callanan (Regatul Unit), preşedintele Grupului Conservatorii şi Reformiştii Europeni, a spus că cel mai dificil moment al crizei s-a încheiat. „Europa nu este bine, economia este slabă, iar noul tratat fiscal nu are niciun rol“, a arătat dumnealui, vorbind de o „prăbuşire a standardelor de viaţă şi a nivelului şomajului“ care nu a mai cunoscut aceste cifre din anii '30. Domnul Callanan a mai cerut măsuri pentru ca Grecia să părăsească zona euro.

Irlandezul Paul Murphy, de la Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, a arătat că îndeplinirea obiectivelor fiscale ar însemna pentru Irlanda reduceri şi taxe de 5,7 miliarde de euro în plus şi pentru zona euro 10 miliarde. „Acest lucru nu va însemna creştere economică, ci creşterea şomajului, aprofundarea crizei, scăderea calităţii serviciilor publice şi condiţiilor de muncă“, a spus dumnealui.

Copreşedintele Grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei, Nigel Farage (Regatul Unit) s-a arătat şocat de declaraţiile conform cărora rezultatele Consiliului European sunt pozitive. „Sunteţi hotărâţi, dar nerealişti, vând să susţineţi moneda euro“, a spus dumnealui, adăugând că un al treilea pachet de ajutor pentru Grecia ar „crucifica-o“ pe aceasta.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.