Cresterea economica se va reorienta progresiv spre cererea interna

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 05.05.2014 18:37 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Potrivit previziunilor economice de primavara, in Romania, creşterea economica ar trebui sa se reorienteze progresiv catre cererea interna, dupa o importanta creştere a exporturilor in 2013.
Acestea sunt concluziile referitoare la Romania din cadrul previziunilor economice de primavara, elaborate şi date publicitaţii de Comisia Europeana.
Creşterea PIB-ului real urmeaza sa fie in continuare robusta in 2014 şi 2015.
Inflaţia medie anuala este estimata a fi moderata, urmand sa atinga nivele minime istorice in prima parte a anului 2014.
Ajustarea fiscala este previzionata sa continue, chiar daca intr-un ritm mai lent.

Previziunile din primavara lui 2014: o creştere cu o baza mai larga        

Previziunile de primavara ale Comisiei Europene indica o continuare a redresarii economice in Uniunea Europeana in urma ieşirii din recesiune in urma cu un an. Creşterea PIB-ului real va ajunge in 2014 la 1,6% in UE şi 1,2% in zona euro şi va creşte in continuare in 2015 la 2,0% şi, respectiv, 1,7%. Previziunile se bazeaza pe presupunerea ca masurile politice convenite vor fi puse in aplicare de catre statele membre şi UE, cu aplicarea ajustarilor necesare.    
    
O reluare treptata a creşterii economice

In general, se aşteapta ca cererea interna sa devina principalul motor al creşterii din perioada care face obiectul previziunilor. Cheltuielile de consum ar trebui sa contribuie treptat la creşterea economica, pe masura ce venitul real beneficiaza de o inflaţie scazuta şi de stabilizarea pieţei forţei de munca. Reluarea investiţiilor, atat in domeniul echipamentelor, cat şi in cel al construcţiilor, ar trebui sa susţina in continuare creşterea economica. Contribuţia exporturilor nete este de aşteptat sa scada in cursul perioadei care face obiectul previziunilor.
Natura progresiva a acestei evoluţii pozitive urmeaza modelul redresarilor din trecut de pe urma unor crize financiare grave. Deşi condiţiile de finanţare sunt in general favorabile, persista diferenţe substanţiale intre statele membre şi intre intreprinderile de diferite dimensiuni.
Condiţiile de pe piaţa forţei de munca au inceput sa se amelioreze in 2013, iar consecinţa acestora va fi crearea mai multor locuri de munca şi continuarea reducerii ratelor şomajului (cu 10,1% in UE şi cu 11,4% in zona euro in 2015).

Se preconizeaza ca inflaţia va ramane scazuta, atat in UE (1,0% in 2014, 1,5% in 2015), cat şi in zona euro (0,8% şi 1,2%).    
    
Deficitele de cont curent ale statelor membre vulnerabile s-au redus in ultimii ani, in urma unei imbunataţiri constante a competitivitaţii in materie de preţuri. In mai multe dintre aceste economii se aşteapta inregistrarea de excedente in 2014 şi 2015.
Se aşteapta ca reducerea deficitelor publice generale sa continue. In 2014, se preconizeaza o scadere la aproximativ 2½% din PIB atat in UE cat şi in zona euro. Ponderea datoriei in PIB va atinge un varf de aproape 90% in UE şi 96% in zona euro, urmand sa scada anul viitor.
Cel mai mare risc de evoluţie negativa a creşterii economice ramane in continuare o noua pierdere a increderii ca urmare a stagnarii reformelor. De asemenea, incertitudinea legata de mediul extern a crescut. Pe de alta parte, noi reforme structurale indrazneţe ar putea duce la o redresare mai puternica decat cea preconizata.
In vreme ce evoluţia preţurilor curente reflecta atat factorii externi, cat şi procesul de ajustare aflat in desfaşurare, o perioada prea lunga de inflaţie scazuta poate implica de asemenea riscuri. Totuşi, consolidarea graduala a reluarii creşterii şi baza sa din ce in ce mai larga ar trebui sa atenueze aceste riscuri.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.