Europa: Situatia economica ramane dificila

Scris de Vlad Turburan | Publicat in 07.11.2012 14:26 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Perspectiva pe termen scurt pentru economia UE rămâne fragilă, însă se preconizează o revenire treptată la creşterea PIB-ului în 2013, tendinţă care se va accentua în 2014.

Pe o bază anuală, se estimează că PIB-ul va scădea cu 0,3% în UE şi cu 0,4% în zona euro în 2012. Pentru 2013, se preconizează o creştere a PIB-ului cu 0,4% în UE şi cu 0,1% în zona euro. Potrivit previziunilor, rata şomajului în UE va rămâne foarte ridicată.
Dezechilibrele interne şi externe mari acumulate în anii care au precedat criza se reduc, dar acest proces continuă să afecteze cererea internă în unele ţări, iar activitatea economică diferă semnificativ de la un stat membru la altul. În acelaşi timp, nivelul competitivităţii, care a scăzut în prima decadă a UEM în unele state membre, se reface treptat, astfel încât se previzionează o creştere progresivă a exporturilor, pe măsură ce activitatea comercială la nivel mondial îşi reia avântul. Noile progrese realizate în ceea ce priveşte consolidarea finanţelor publice stau la baza acestui proces de reechilibrare.
Reformele structurale întreprinse ar trebui să dea roade în perioada care face obiectul previziunilor, în timp ce progresele realizate în ceea ce priveşte arhitectura UEM vor continua să întărească sentimentul de încredere. Acest lucru ar urma să pregătească terenul pentru o expansiune mai puternică şi mai omogenă în 2014. Pentru 2014, se preconizează o creştere a PIB-ului cu 1,6% în UE şi cu 1,4% în zona euro.
O redresare modestă în 2013
După scăderea înregistrată în cel de-al doilea trimestru al anului 2012, se estimează că activitatea economică nu se va redresa înainte de sfârşitul anului. Se preconizează că, în 2013, creşterea PIB-ului va fi foarte modestă, urmând să se consolideze puţin în 2014. Se estimează că exporturile nete vor continua să contribuie la creştere. Cererea internă ar urma să rămână la un nivel redus în 2013 şi să înceapă să se redreseze abia în 2014, întrucât continuă să fie frânată de actuala reducere a efectului de levier din unele state membre şi de realocarea resurselor între sectoare. Se estimează că acest proces îşi va pune amprenta asupra pieţei forţei de muncă. Se aşteaptă ca rata şomajului să atingă un nivel maxim de puţin sub 11% în UE şi de 12% în zona euro în 2013, deşi cu mari diferenţe între statele membre.
Deşi rămân scăzute pentru ansamblul UE, costurile de finanţare diferă semnificativ de la un stat membru la altul Graţie unor decizii strategice recente, tensiunile s-au calmat, deşi dificultăţile din anumite părţi ale sectorului bancar şi activitatea economică redusă riscă să afecteze oferta de credite.
Creşterile înregistrate de preţurile la energie şi de impozitele indirecte au rămas principalii factori determinanţi ai inflaţiei preţurilor de consum în ultimele trimestre. Cu toate acestea, presiunile subiacente asupra preţurilor interne sunt moderate şi se preconizează că inflaţia va scădea sub 2% în decursul anului 2013.
Progresul consolidării bugetare
Consolidarea bugetară continuă să progreseze. Se preconizează că deficitele publice vor scădea la 3,6% în UE şi la 3,3% în zona euro în 2012. Informaţiile disponibile cu privire la bugetele pentru 2013 indică o consolidare continuă, deşi destul de lentă, iar deficitele publice ar urma să atingă 3,2% din PIB în UE şi 2,6% în zona euro. Acest fapt se reflectă, de asemenea, în îmbunătăţirile structurale ale soldului bugetar care, potrivit estimărilor, va fi, în UE, de 1,1 puncte procentuale din PIB în 2012 şi de 0,7 puncte procentuale în 2013, iar în zona euro, de 1,3 puncte procentuale şi, respectiv, de 0,9 puncte procentuale. Datoria publică generală în 2012 se menţine la 93% în zona euro şi la 87% din PIB în UE. Pentru 2013, se estimează că aceasta va creşte la 95% din PIB în zona euro şi la 89% în UE, dar că se va stabiliza ulterior.
Măsurile strategice puternice luate la nivel naţional şi la nivelul UE, precum şi progresele înregistrate în ceea ce priveşte reformarea cadrului instituţional al UEM au redus riscurile de deteriorare care ameninţau perspectivele de creştere. Încrederea şi perspectivele de creştere ar fi afectate dacă situaţia de pe piaţa forţei de muncă s-ar dovedi mai defavorabilă decât se prevede. Pe de altă parte, având în vedere recentele decizii strategice, tensiunile de pe pieţele financiare din UE ar putea scădea mai rapid, iar încrederea se poate întări mai mult decât se aşteaptă, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra cererii interne. Riscurile legate de evoluţia inflaţiei sunt în mare parte echilibrate.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.