Extinderea UE: prioritati pentru 2014

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 17.10.2013 19:24 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

In cadrul unei serii de rapoarte anuale, Comisia Europeana recomanda acordarea statutului de ţara candidata in cazul Albaniei şi, pentru a cincea oara consecutiv, deschiderea negocierilor de aderare cu fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. De asemenea, Comisia evalueaza progresele realizate in ultimul an de celelalte ţari din Balcanii de Vest şi de Turcia in direcţia aderarii la UE. Avand in vedere decizia Guvernului Islandei de a suspenda negocierile de aderare, un raport simplificat privind Islanda face bilanţul stadiului actual al situaţiei din perspectiva alinierii la UE.
Strategia de extindere confirma relevanţa continua a principiilor fundamentale care stau la baza criteriilor de aderare de la Copenhaga asupra carora UE a convenit in urma cu 20 de ani. Acestea includ statul de drept, care ramane ferm ancorat in centrul procesului de extindere. Ţarile vizate trebuie sa abordeze aspecte precum reforma sistemului judiciar şi lupta impotriva criminalitaţii organizate şi a corupţiei, la inceputul negocierilor de aderare, pentru a demonstra evidenţe solide in materie de rezultate sustenabile.

Criza economica mondiala a subliniat necesitatea ca toate ţarile sa işi consolideze guvernanţa economica şi sa amelioreze competitivitatea. Comisia a prezentat o serie de propuneri pentru a sprijini acest obiectiv, inclusiv introducerea unor strategii naţionale de reforma economica şi a unor planuri de acţiune pentru gestionarea finanţelor publice.    
    
Evenimentele recente dintr-o serie de ţari implicate in procesul de aderare au subliniat importanţa consolidarii instituţiilor democratice şi a promovarii unor procese democratice cu un caracter mai favorabil incluziunii. Toate ţarile din Balcanii de Vest şi Turcia trebuie sa efectueze reforme suplimentare pentru a se asigura ca sunt respectate in practica principiile libertaţii de exprimare, precum şi drepturile persoanelor care aparţin minoritaţilor, inclusiv drepturile romilor. Sunt necesare masuri mai solide pentru a proteja alte grupuri vulnerabile impotriva discriminarii, in special din motive de orientare sexuala. In procesul de aderare, Comisia va acorda o prioritate mai mare acestor aspecte, inclusiv printr-o mai buna orientare a finanţarii pentru preaderare şi prin asistenţa sporita pentru a sprijini incluziunea romilor prin intermediul unui „mecanism” care vizeaza romii.   

SITUAŢIA PE ŢARI

MUNTENEGRU: ţara candidata – a depus cererea de aderare in 2008. Negocierile de aderare au inceput in iunie 2012. Doua capitole de negociere au fost deschise şi inchise provizoriu. Reuniunile de examinare analitica s-au incheiat. In iunie, Muntenegru a adoptat planuri de acţiune privind capitolul de negociere 23 (sistemul judiciar şi drepturile fundamentale) şi capitolul 24 (justiţie, libertate şi securitate). In urma unei evaluari pozitive din partea Comisiei, in septembrie, UE a cerut Muntenegrului sa işi prezinte poziţiile de negociere cu privire la aceste capitole. Muntenegru şi-a prezentat poziţiile de negociere la inceputul lunii octombrie.    
    
SERBIA: ţara candidata - şi-a depus cererea de aderare in 2009 şi a obţinut statutul de ţara candidata in martie 2012. Dialogul dintre Belgrad şi Pristina, facilitat de UE, a fost lansat in martie 2011. In aprilie 2013, s-a ajuns, cu Kosovo, la primul acord privind principiile care reglementeaza normalizarea relaţiilor. Dinamismul reformelor a fost, de asemenea, reinvigorat in Serbia. Consiliul European a decis in iunie 2013 sa inceapa negocierile de aderare. Prima conferinţa interguvernamentala privind negocierile de aderare a Serbiei va avea loc in ianuarie 2014 cel mai tarziu, dupa ce Consiliul adopta cadrul de negociere pe care Comisia l-a propus in iulie 2013. Intre timp, procesul de examinare analitica a inceput in septembrie 2013. Acordul de stabilizare şi de asociere (ASA) a intrat in vigoare la 1 septembrie.    
    
FOSTA REPUBLICA IUGOSLAVA A MACEDONIEI: ţara candidata – şi-a depus cererea de aderare in 2004. Aceasta ţara continua sa indeplineasca intr-o masura suficienta criteriile politice. Criza politica ce a survenit la sfarşitul anului trecut este dovada necesitaţii unei politici caracterizate printr-un grad mai mare de incluziune şi constructivism. In cadrul dialogului la nivel inalt privind aderarea s-a pus un accent mai mare pe reformele legate de UE şi pe obţinerea de rezultate in acest sens. Este necesar sa se acorde o atenţie mai mare punerii in aplicare efective, abordand deficienţele din domeniul libertaţii de exprimare şi imbunataţind independenţa şi competenţa instanţelor. Comisia a recomandat, cinci ani la rand, ca negocierile de aderare sa fie lansate. Consiliul nu a adoptat inca o decizie in acest sens. Comisia considera ca o decizie de deschidere a negocierilor de aderare ar contribui, de asemenea, la crearea condiţiilor pentru a gasi o soluţie la problema denumirii ţarii şi pentru a imbunataţi relaţiile de buna vecinatate.    
    
ALBANIA: ţara potenţial candidata - şi-a depus candidatura in 2009. Alegerile parlamentare din iunie au fost efectuate in ansamblu in mod ordonat. Albania a adoptat o serie de instrumente juridice importante, inclusiv principalele cerinţe pentru acordarea statutului de ţara candidata, şi a continuat eforturile de combatere a corupţiei şi a criminalitaţii organizate. In acest context, Comisia recomanda acordarea statutului de ţara candidata plecand de la premisa ca Albania continua sa ia masuri in lupta impotriva criminalitaţii organizate şi a corupţiei. Inainte ca Comisia sa poata recomanda deschiderea negocierilor de aderare, Albania va trebui sa intensifice reformele in domeniile prioritare esenţiale, in special in ceea ce priveşte statul de drept.    
    
BOSNIA ŞI HERŢEGOVINA: ţara potenţial candidata - are o perspectiva europeana, la fel ca restul ţarilor din Balcanii de Vest. Lansarea, anul trecut, a dialogului la nivel inalt cu Bosnia şi Herţegovina a fost un element pozitiv, insa rezultatele obţinute pana in prezent de Bosnia şi Herţegovina raman sub aşteptari. Nu s-au inregistrat evoluţii in ceea ce priveşte relaţiile cu UE, fiind necesare eforturi considerabile pentru indeplinirea condiţiilor care permit intrarea in vigoare a ASA şi pentru o cerere de aderare credibila.    
    
KOSOVO: ţara potenţial candidata – are o perspectiva europeana, la fel ca restul ţarilor din regiunea Balcanilor de Vest. Dialogul dintre Pristina şi Belgrad, facilitat de UE, a fost lansat in martie 2011. In aprilie 2013, s-a ajuns, cu Serbia, la primul acord privind principiile care reglementeaza normalizarea relaţiilor. In iunie 2013, Consiliul a autorizat Comisia sa iniţieze negocierile in vederea unui acord de stabilizare şi de asociere cu Kosovo. Negocierile sunt pe punctul de a incepe.    
    
TURCIA: ţara candidata – a depus cererea de aderare in 1987. Negocierile de aderare au inceput in octombrie 2005; 13 capitole sunt deschise, din care un capitol este inchis provizoriu. In iunie 2013, Consiliul a convenit sa deschida capitolul de negociere 22 privind politica regionala şi coordonarea instrumentelor structurale, poziţia comuna urmand a face obiectul confirmarii de catre Consiliul Afaceri Generale, dupa prezentarea de catre Comisie a raportului anual privind progresele inregistrate. Comisia subliniaza faptul ca este important ca UE sa işi consolideze angajamentul cu Turcia, astfel incat aceasta sa ramana criteriul de referinţa pentru reformele din aceasta ţara.    
    
ISLANDA: ţara candidata - şi-a depus cererea de aderare in 2009. Negocierile de aderare au inceput in iunie 2010 şi au fost suspendate de catre Islanda in mai 2013, 27 de capitole fiind deschise, din care 11 sunt inchise provizoriu. Intrucat Islanda este deja membra a SEE şi a spaţiului Schengen, o mare parte a legislaţiei sale este deja aliniata la cea a UE.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.