Libera circulatie in Europa: Test privind resedinta obisnuita

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 13.01.2014 19:05 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Comisia Europeana a publicat un ghid practic referitor la „testul privind reşedinţa obişnuita” prin care sa ajute statele membre sa aplice normele UE in materie de coordonare a sistemelor de securitate sociala pentru cetaţenii UE care s-au mutat recent in alt stat membru. Noul ghid ofera mai multa claritate in privinţa „testului privind reşedinţa obişnuita” realizat de UE şi va facilita aplicarea acestuia in practica de catre autoritaţile statelor membre.
Ghidul, elaborat in colaborare cu statele membre, clarifica conceptele separate de „reşedinţa obişnuita” şi „şedere temporara” sau „şedere”. Aceste definiţii, prevazute in dreptul UE [Regulamentul (CE) nr. 883/2004 , astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (UE) nr. 465/2012 ], sunt necesare pentru a stabili care stat membru este responsabil de plata prestaţiilor de asigurari sociale cetaţenilor UE care circula dintr-un stat membru in altul. In temeiul dreptului UE, poate exista numai un singur loc de reşedinţa obişnuita şi, prin urmare, un singur stat membru responsabil de plata prestaţiilor de asigurari sociale bazate pe locul de reşedinţa.
Angajaţii şi lucratorii care desfaşoara o activitate independenta au dreptul sa beneficieze de sistemul de securitate sociala din ţara in care lucreaza, iar persoanele inactive (de exemplu, pensionarii, studenţii) au dreptul sa beneficieze de acesta in statul membru in care sunt „rezidenţi in mod obişnuit”. Stabilirea statului membru de „reşedinţa obişnuita” al unei persoane este importanta şi pentru lucratorii care işi desfaşoara activitatea in mai mult de un stat membru.    
    
Ghidul reaminteşte criteriile specifice de care trebuie sa se ţina seama la stabilirea locului de „reşedinţa obişnuita” al unei persoane, precum:
*situaţia familiala şi legaturile de familie
*durata şi continuitatea prezenţei sale in statul membru in cauza
*situaţia locului de munca (in special locul in care se desfaşoara de obicei activitatea respectiva, stabilitatea activitaţii şi durata contractului de munca)
*exercitarea unei activitaţi neremunerate
*in cazul studenţilor, sursa veniturilor acestora
*caracterul permanent sau nu al situaţiei locative a unei persoane
*statul membru in care plateşte taxe persoana in cauza
*motivele mutarii
*intenţiile persoanei bazate pe toate circumstanţele şi susţinute de dovezi concrete.

Pot fi luate in considerare şi alte date daca sunt importante.    
Ghidul ofera totodata exemple concrete şi orientari cu privire la cazurile in care poate fi dificil de stabilit locul de reşedinţa, cum ar fi cazul lucratorilor transfrontalieri, al lucratorilor sezonieri, al celor detaşaţi, al studenţilor, al pensionarilor şi al persoanelor inactive extrem de mobile.
De exemplu, daca un cetaţean al Marii Britanii se pensioneaza şi se muta in Portugalia, petrecandu-şi cea mai mare parte a timpului in aceasta ţara, locul sau de „reşedinţa obişnuita” este acum Portugalia, chiar daca acesta inca deţine o casa in Marea Britanie şi menţine legaturi culturale şi economice cu acest stat.    
    
Context

Ghidul referitor la „reşedinţa obişnuita” face parte dintr-un manual mai amplu menit sa ajute instituţiile, angajatorii şi cetaţenii sa stabileasca legislaţia carui stat membru in materie de securitate sociala ar trebui sa se aplice in anumite situaţii date. Manualul clarifica, de asemenea, normele aplicabile lucratorilor detaşaţi şi persoanelor care lucreaza in doua sau mai multe state membre, inclusiv normele aplicabile lucratorilor din transporturi, in special membrilor echipajului de zbor şi de cabina.
Publicarea ghidului practic pentru testul privind reşedinţa obişnuita constituie una dintre cele cinci acţiuni anunţate in Comunicarea privind „Libera circulaţie a cetaţenilor şi a familiilor lor” din 25 noiembrie.
Ghidul este acum disponibil pe site-ul internet al Comisiei Europene in limba engleza şi va fi tradus in toate limbile oficiale ale UE in urmatoarele saptamani.
Ghidul modificat a fost aprobat de Comisia administrativa pentru coordonarea sistemelor de securitate sociala la 18 decembrie 2013. Acest organism este alcatuit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre şi are competenţa de a interpreta problemele care decurg din aplicarea normelor de securitate sociala stabilite in Regulamentul (CE) nr. 883/2004 .

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.