O manastire din Romania cucereste Europa

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 06.05.2014 14:52 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Proiectul de restaurare a frescelor de la Manastirea Dragomirna face parte dintre  laureaţii de frunte ai Premiului UE pentru conservarea patrimoniului cultural.
In plus, acest proiect a primit şi Premiul Publicului, in cadrul unui vot online cu peste 10.000 de participanţi.

Cei şase laureaţi ai Marelui Premiu au fost selectaţi de un juriu independent format din experţi, in cadrul a patru categorii:

Conservare

Casele Walser: conservarea arhitecturii tradiţionale in Alagna Valsesia, Italia
Manastirea Dragomirna: restaurarea frescelor din secolul al XVII-lea, Suceava, Romania
Programul de conservare pentru cooperativele vinicole, Catalonia, Spania

Cercetare

Cercetari cu privire la construcţia romana cu arce de bolta, Peloponez, Grecia

Contribuţii exemplare

Asociaţia de patrimoniu „Kempens Landscape”, Putte, Belgia

Educaţie, formare şi sensibilizare

Proiectul de sensibilizare „Passage: From a Rusty City to a New Miskolc” (Tranziţie: De la un oraş in declin, la un nou Miskolc), Ungaria   

Peste 10 000 de persoane au votat pentru Premiul publicului şi au ales dintre cei 27 de laureaţi prin intermediul unui sondaj online pe pagina de internet Europa Nostra.

Premiul publicului

Manastirea Dragomirna: restaurarea frescelor din secolul al XVII-lea, Suceava, Romania

La ceremonia de decernare au participat sute de specialişti din domeniul conservarii patrimoniului, voluntari şi susţinatori din intreaga Europa. Lor li s-au alaturat reprezentanţi ai culturii, mediului de afaceri şi mediului politic, precum şi ai instituţiilor UE.    
    
Comentariile juriului cu privire la proiectele caştigatoare ale Marelui Premiu

Categoria 1 — Conservare

Frescele Manastirii Dragomirna datand din secolul al XVII-lea, Suceava, ROMANIA (proiect caştigator şi al Premiului publicului)

Juriul a fost impresionat de nivelul inalt de profesionalism de care s-a dat dovada in procesul complex de restaurare şi conservare a acestei imense opere de arta, care acopera aproximativ 900 de metri patraţi de suprafaţa murala. Lucrarile s-au desfaşurat in situ, intr-o perioada de timp remarcabil de scurta. Din echipa de conservare au facut parte 50 de profesionişti şi studenţi din diferite ţari, sub conducerea unui expert roman. Restauratorii au urmarit şi respectat tehnicile originale, folosind materiale naturale, tradiţionale şi reversibile, iar patina originala şi starea de spirit transmisa de aceste fresce unice din secolul al XVII-lea au fost conservate.

Casele Walser: conservarea arhitecturii tradiţionale in Alagna Valsesia, ITALIA

Patru case, care dateaza din perioada cuprinsa intre sfarşitul secolului al XVI-lea şi jumatatea secolului al XIX-lea, au fost restaurate şi li s-a redat infaţişarea şi funcţionalitatea originale, redobandindu-şi astfel locul in comunitatea locala. Juriul a fost foarte impresionat de calitatea documentaţiei detaliate referitoare la aceste construcţii agricole, rare şi in acelaşi timp superbe. Restaurarea acestor case construite din lemn şi piatra uscata a fost realizata in condiţii excelente, utilizandu-se tehnici meşteşugareşti tradiţionale. Datorita introducerii unor servicii pentru vizitatori, acest ansamblu inedit de cladiri poate fi folosit şi in scopuri educaţionale, contribuind astfel la perpetuarea tradiţiei construcţiei etnice.

Programul pentru cooperativele vinicole, Catalonia, SPANIA

Aceste structuri au fost construite pe vremea cand micii viticultori au format cooperative la inceputul secolului XX. Cele opt crame, numite iniţial „catedrale ale vinului”, ilustreaza in mod remarcabil modernismul catalan. Juriul a admirat acest proiect important, considerandu-l un exemplu de conservare a „patrimoniului muncitoresc”. Aceste construcţii de excepţie sunt inca utilizate pentru destinaţia lor iniţiala. Proiectul este, in acelaşi timp, un exemplu impresionant de bune practici in domeniul parteneriatului public-privat, ilustrand cooperarea dintre autoritaţile catalane şi Fundaţia Caixa.    
    
Categoria 2 — Cercetare

Construcţia romana cu arce de bolta, Peloponez, GRECIA

Timp de zece ani, arhitectul italian Paolo Vitti, specialist in domeniul conservarii, s-a dedicat unui studiu minuţios şi fructuos al metodelor de construcţie utilizate in Peloponez din 100 i.H. pana in 300 d.H.. Pana in prezent, cercetarea a avut la baza ideea transferului tehnicilor de construcţie romane in diverse zone ale imperiului, precum Peloponez. Studiul realizat de arhitectul italian arata insa ca practicile locale de construcţie nu numai ca s-au dezvoltat independent de obiceiurile romane, ci, in plus, au influenţat raspandirea bolţii din caramida şi in alte regiuni.    
    
Categoria 3 — Contribuţii exemplare

Asociaţia peisagistica Kempens, Putte, BELGIA

Asociaţia peisagistica Kempens, creata in 1997, gestioneaza aproximativ 800 de hectare de terenuri valoroase din punct de vedere istoric in provincia Anvers. Asociaţia aplica un demers unic in domeniul conservarii şi gestionarii unei game vaste de situri ale patrimoniului natural şi arhitectural, situate in cea mai mare parte in cele 70 de comune din Anvers. Este vorba despre un program cu multiple exigenţe, gestionat in mod inspirat de o echipa tanara, care beneficiaza de sprijin considerabil şi constituie un model din ce in ce mai influent. Juriul nu ar fi putut gasi un exemplu mai convingator de punere in aplicare a Convenţiei europene a peisajului, la finalul primului sau deceniu de existenţa.    
    
Categoria 4 — Educaţie, formare şi sensibilizare

Tranziţie: De la un oraş in declin la un nou Miskolc, UNGARIA

Miskolc este un oraş mare din nordul Ungariei, care se mandreşte cu o remarcabila istorie medievala. In perioada 1930-1980, oraşul s-a bucurat de o deosebita prosperitate, datorita dezvoltarii industriei grele. Dupa aceasta perioada, insa, a cunoscut o decadere semnificativa. Proiectul „Tranziţie” se concentreaza pe conservarea patrimoniului cultural şi industrial din Miskolc şi pe sensibilizarea publicului in aceasta privinţa. Juriul a fost pe deplin convins de inalta valoare sociala a acestui proiect. Efectele devastatoare ale recentei tranziţii economice şi sociale, care s-au tradus prin depopulare, recesiune şi pierderea vitalitaţii, sunt contracarate de vigoarea şi spiritul intreprinzator de care a dat dovada echipa energica responsabila de proiect.    
    
Context

Cei 27 de caştigatori ai Premiului Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiile Europa Nostra 2014 au fost selectaţi din 160 de proiecte nominalizate provenind din 30 de ţari. Juriile de specialitate alcatuite din experţi independenţi evalueaza proiectele nominalizate şi selecteaza caştigatorii in cadrul a patru categorii: conservare, cercetare, contribuţii exemplare şi educaţie, formare şi sensibilizare. Cei 27 de caştigatori primesc o placheta sau un trofeu. Fiecare dintre cei şase caştigatori ai marelui premiu primeşte, in plus, cate 10 000 EUR.
Ceremonia de decernare a premiilor se inscrie in cadrul Congresului patrimoniului european organizat anual de Europa Nostra, in perioada 2-6 mai.

Comisia Europeana şi Europa Nostra au lansat Premiul UE pentru conservarea patrimoniului cultural/Premiile Europa Nostra in anul 2002. Premiile promoveaza excelenţa, inspira prin „puterea exemplului” şi stimuleaza schimbul de bune practici in domeniul patrimoniului. In acelaşi timp, scopul lor este sa scoata in evidenţa frumuseţea şi valoarea socioeconomica a patrimoniului cultural al Europei. In ultimii 12 ani, Comisia Europeana şi Europa Nostra au premiat aproximativ 400 de realizari remarcabile in domeniul conservarii patrimoniului.    
    
Premiile au fost sprijinite prin intermediul Programului UE „Cultura”, care a investit aproape 40 de milioane EUR pentru finanţarea proiectelor de conservare a patrimoniului in perioada 2007 - 2013. Exista şi alte programe ale UE care ofera finanţare pentru cultura şi patrimoniu, in special Fondul european de dezvoltare regionala, care, in aceeaşi perioada, a alocat 6 miliarde EUR pentru conservarea patrimoniului cultural, dezvoltarea infrastructurilor culturale şi sprijinirea serviciilor culturale, precum şi pentru formarea profesionala şi educaţia in domeniul artelor şi al patrimoniului. Programele UE pentru cercetare şi dezvoltare tehnologica au furnizat, la randul lor, in ultimii 15 ani, 150 de milioane EUR pentru proiecte de conservare a patrimoniului.

Noul program Europa creativa, cu un buget de aproape 1,5 miliarde EUR pentru urmatorii şapte ani (cu 9% mai mare decat in anii precedenţi) va continua sa sprijine acest Premiu şi proiectele de cooperare transnaţionala in domeniul patrimoniului.

Pe langa valoarea sa intrinseca, patrimoniul cultural aduce şi o contribuţie semnificativa la crearea de locuri de munca şi la creşterea economica. De asemenea, patrimoniul cultural este o resursa-cheie pentru dezvoltarea durabila şi coeziunea sociala. Se estimeaza ca investiţiile in conservarea patrimoniului cultural realizate de organismele publice şi private se ridica la 5 miliarde EUR pe an. Cifrele publicate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica (OCDE) arata ca 40% din turismul mondial are o dimensiune culturala.

Europa Nostra - Vocea patrimoniului cultural din Europa - este o mişcare cetaţeneasca din ce in ce mai importanta, care promoveaza pastrarea patrimoniului cultural şi natural european. Cu vasta sa reţea paneuropeana de membri (organizaţii şi persoane fizice), asociaţi şi parteneri, Europa Nostra reprezinta un lobby foarte puternic pentru patrimoniul cultural. De asemenea, ea organizeaza campanii de salvare a monumentelor, a siturilor şi a peisajelor valoroase aflate in pericol. In 2013, Europa Nostra şi-a celebrat cea de-a 50-a aniversare.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.