Pe scurt: Parlamentul european si alegerile 2014

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 09.01.2014 12:32 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Alegerile europene din 2014: acum este diferit

Alegerile europene din mai 2014 vor oferi alegatorilor şansa de a influenţa viitoarea orientare politica a Uniunii Europene atunci cand ii vor vota pe cei 751 de deputaţi in Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele in urmatorii cinci ani.

Cand au loc alegerile?
 
Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide data la care cetaţenii sai se vor prezenta la vot, in timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor, respectiv 22 - 25 mai 2014. Alegatorii romani se vor prezenta la urne la data de 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de deputaţi romani in Parlamentul European. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate in seara zilei de duminica, 25 mai.

Caţi deputaţi vor fi aleşi?

De la aderarea Croaţiei la Uniunea Europeana, in iulie 2013, Parlamentul European numara 766 de deputaţi. Cu toate acestea, numarul deputaţilor a fost redus la 751 pentru alegerile din 2014 şi va ramane constant in viitor. Aceşti deputaţi vor reprezenta peste 500 de milioane de cetaţeni din 28 de state membre. Locurile in Parlament sunt repartizate intre diferitele state, in temeiul tratatelor UE, pe baza principiului „proporţionalitaţii degresive”. Cu alte cuvinte, statele cu o populaţie mai numeroasa au mai multe locuri decat statele mai mici, dar statelor mai mici le revin mai multe locuri decat ar rezulta dintr-un calcul strict proporţional.
 
De ce sunt diferite aceste alegeri?

Uniunea Europeana face eforturi pentru a depaşi criza economica, iar liderii UE reflecteaza asupra direcţiei care ar trebui urmate in viitor. Prin urmare, acestea sunt cele mai importante alegeri europene de pana acum.

Ele le vor permite alegatorilor sa evalueze eforturile depuse de liderii UE pentru a face faţa crizei din zona euro şi sa işi exprime opiniile in ceea ce priveşte planurile care vizeaza o mai stransa integrare economica şi politica. Mai mult decat atat, acestea vor fi primele alegeri desfaşurate dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in 2009, care a conferit o serie de noi competenţe Parlamentului European.

O noutate majora introdusa de tratat este ca, pentru prima data, nominalizarea de catre statele membre a preşedintelui Comisiei Europene care ii va succeda in funcţie lui José Manuel Barroso, in toamna anului 2014, va trebui sa ţina seama de rezultatul alegerilor europene. Candidatul la aceasta funcţie va trebui aprobat de noul Parlament: in conformitate cu tratatul, Parlamentul „alege” preşedintele Comisiei. Prin urmare, alegatorii au acum un cuvant greu de spus in privinţa candidatului care va prelua carma Uniunii Europene.

De asemenea, noua majoritate politica rezultata in urma alegerilor va elabora legislaţia europeana in urmatorii cinci ani in domenii cum ar fi piaţa unica sau libertaţile cetaţeneşti. Parlamentul, singura instituţie a Uniunii ai carei membri sunt aleşi prin vot direct, reprezinta un pivot al sistemului decizional al Uniunii şi se afla pe picior de egalitate cu guvernele naţionale in ceea ce priveşte aproape toata legislaţia UE.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.