PIB-ul in UE este aproape de nivelul cel mai scazut posibil

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 22.02.2013 20:21 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

În timp ce situaţia pieţelor financiare în UE s-a îmbunătăţit substanţial începând din vara anului trecut, activitatea economică a fost dezamăgitoare în a doua jumătate a anului 2012.
Cu toate acestea, principalii indicatori sugerează că PIB-ul în UE este în prezent aproape de nivelul cel mai scăzut posibil şi se estimează că activitatea economică se va accelera treptat.
Relansarea creşterii economice va fi iniţial determinată de creşterea cererii externe.
Investiţiile interne şi consumul intern ar trebui să crească mai târziu în cursul anului, şi până în 2014 se aşteaptă ca cererea internă să devină principalul motor al consolidării creşterii PIB.    
Activitatea economică slabă de la sfârşitul anului 2012 implică un punct de plecare scăzut pentru anul curent.
Această situaţie, în combinaţie cu o revenire a creşterii economice mai treptată decât se preconiza anterior, duce la o previziune de creştere anuală modestă a PIB-ului în 2013 de 0,1% în UE şi de scădere cu 0,3% în zona euro.
Evoluţiile trimestriale ale PIB-ului sunt oarecum mai dinamice decât sugerează cifrele anuale, prevăzându-se că PIB-ul în al patrulea trimestru al anului 2013 va fi cu 1,0% mai mare decât nivelul atins în ultimul trimestru al anului 2012 în UE, şi cu 0,7% în zona euro.
Contrastul dintre situaţia mai bună a pieţelor financiare şi perspectivele macroeconomice modeste pentru 2013 se datorează în mare măsură procesului de ajustare a bilanţurilor, care continuă să influenţeze negativ creşterea economică pe termen scurt. Pe măsură ce acest proces va avansa, el va consolida, de asemenea, baza pentru creştere economică în 2014, care este estimată la 1,6% în UE şi la 1,4% în zona euro.        
Se preconizează o revenire treptată a consumului şi a investiţiilor
Măsurile strategice importante adoptate începând din vara trecută au schimbat modul în care pieţele percep viabilitatea UEM şi sustenabilitatea fiscală a statelor membre ale acesteia.
Combinaţia dintre o activitate economică scăzută datorată ciclicităţii, incertitudine şi prelungirea ajustării bilanţurilor şi a redistribuirii resurselor în economie – care sunt consecinţele tipice ale unei crize financiare profunde– încetineşte, în prezent, consumul intern şi investiţiile interne. Cu toate acestea, restabilirea încrederii consumatorilor şi întreprinderilor ar trebui să reducă impactul negativ al acestor factori.
Se preconizează că reducerea tensiunilor de pe pieţele financiare va duce la condiţii de împrumut mai avantajoase, iar acest lucru ar trebui să permită revenirea treptată a creşterii consumului şi a investiţiilor în cursul anului 2013.
Se estimează că ritmul scăzut al activităţii economice din prezent va conduce la o creştere a şomajului în acest an până la nivelul de 11,1% în UE şi de 12,2% în zona euro.
Dat fiind că se aşteaptă o diminuare a impactului creşterii preţurilor la energie asupra inflaţiei, se estimează că inflaţia preţurilor de consum în UE va scădea treptat în cursul anului 2013 şi că se va stabiliza anul viitor la aproximativ 1,7% în UE şi la 1,5% în zona euro.        
Progresul consolidării fiscale
Măsurile fiscale considerabile pe care le pun în aplicare statele membre ar trebui să conducă la o altă reducere a deficitelor fiscale globale, până la nivelul de 3,4% în UE şi de 2,8% în zona euro în 2013.
Se preconizează că reducerea soldului bugetar structural va avansa într-un ritm puţin mai lent în acest an decât în 2012. Consolidarea fiscală în curs de desfăşurare limitează creşterea raportului datorie/PIB, care ar trebui să înregistreze o uşoară creştere în 2013, creşterea PIB rămânând modestă.
În timp ce perspectivele activităţii economice sunt încă, în principal, afectate de tendinţe negative, distribuţia riscurilor a devenit mult mai echilibrată.
Punerea efectivă în aplicare a unor politici de consolidare a uniunii economice şi monetare şi de favorizare a ajustărilor necesare este esenţială pentru a îndepărta riscul unei noi agravări a crizei datoriilor suverane.
Există şi alte riscuri privind înregistrarea unor tendinţe negative, legate de deficienţele pieţei muncii care au un impact asupra cererii interne şi de încetinirea ritmului reformelor, precum şi de faptul că SUA şi Japonia se confruntă cu provocări bugetare pe termen mediu care rămân deocamdată importante.
Şansele de creştere a PIB-ului s-ar putea materializa dacă progresele realizate în ceea ce priveşte soluţionarea crizei şi reformele structurale sunt mai rapide şi/sau dacă restabilirea încrederii va fi mai importantă decât s-a anticipat. Riscurile legate de evoluţia inflaţiei par a fi echilibrate.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.