Prezenta femeilor in consiliile de administratie: 40%

Scris de Vlad Turburan | Publicat in 14.11.2012 19:01 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Comisia Europeană a adoptat pe 14 noiembrie măsuri pentru a sparge plafonul de sticlă care continuă să împiedice femeile talentate să ocupe funcţii de conducere în cele mai mari companii din Europa.Comisia a propus acte legislative vizând atingerea obiectivului ca 40% dintre membrii sexului subreprezentat să ocupe funcţii neexecutive în consiliile de administraţie în cadrul societăţilor comerciale cotate la bursă, cu excepţia întreprinderilor mici şi mijlocii. În prezent, consiliile de administraţie sunt dominate de un singur sex: 85% dintre membrii neexecutivi ai consiliilor de administraţie şi 91,1% dintre membrii executivi ai acestora sunt bărbaţi, în timp ce femeile reprezintă 15% şi, respectiv, 8,9%. În ciuda unei dezbateri publice intense şi a unor iniţiative voluntare la nivel naţional şi european, situaţia nu s-a schimbat în mod semnificativ în ultimii ani: din 2003, s-a înregistrat o creştere incrementală medie a numărului femeilor în consiliile de administraţie de numai 0,6 puncte procentuale pe an.

Directiva propusă prevede obiectivul ca 40 % din funcţiile de director neexecutivdin cadrul societăţilor cotate la burse să fie ocupate de membri ai sexului subreprezentat. Societăţile în care membrii sexului subreprezentat ocupă un procentaj mai mic de funcţii de director neexecutiv (mai puţin de 40 %) vor fi obligate să numească persoane în aceste funcţii pe baza unei analize comparative a competenţelor fiecărui candidat, aplicând criterii clare, neutre din perspectiva genului şi lipsite de ambiguitate. În condiţiile unor competenţe egale, se va da prioritate sexului subreprezentat. Aşadar, obiectivul de a numi în funcţiile neexecutive cel puţin 40 % dintre membrii sexului subreprezentat va trebui realizat până în 2020, în timp ce întreprinderile publice – asupra cărora autorităţile publice exercită o influenţă dominantă - vor avea la dispoziţie cu doi ani mai puţin, până în 2018. Se preconizează că propunerea se va aplica în cazul a aproximativ 5 000 de societăţi cotate la bursă din Uniunea Europeană. Propunerea nu se aplică întreprinderilor mici şi mijlocii (societăţi cu mai puţin de 250 de angajaţi şi a căror cifră de afaceri anuală la nivel mondial nu depăşeşte 50 de milioane EUR) şi nici societăţilor necotate la bursă.
Progrese lente au dus la acţiuni fragmentate în 11 state membre
În consiliile de administraţie ale celor mai mari întreprinderi din Europa, doar 1 membru din 7 este o femeie (13,7 %). Aceasta reprezintă doar o uşoară îmbunătăţire faţă de 2010, când ponderea femeilor era de 11,8 %. În acest ritm lent de progres, ar mai fi nevoie de aproximativ 40 de ani pentru a ne apropia măcar de realizarea echilibrului de gen în consiliile de administraţie (cel puţin 40 % din fiecare sex).
Prin urmare, mai multe state membre ale UE au început să introducă diferite tipuri de legi pentru consiliile de administraţie ale întreprinderilor. 11 state membre (Belgia, Franţa, Italia, Ţările de Jos, Spania, Portugalia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Austria şi Slovenia) au introdus instrumente juridice pentru a promova egalitatea de gen în consiliile de administraţie ale întreprinderilor. În opt dintre aceste ţări, actele legislative se referă la întreprinderile publice (a se vedea fişa informativă conţinând o privire de ansamblu pentru fiecare ţară). În schimb, alte 11 ţări ale UE nu dispun nici de măsuri de autoreglementare şi nici nu au adoptat acte legislative în acest sens. Această abordare fragmentată din punct de vedere juridic riscă să pună în pericol funcţionarea pieţei unice europene, deoarece diferenţa de norme şi sancţiuni în materie de drept al societăţilor comerciale pentru nerespectarea legislaţiei privind echilibrul de gen poate duce la complicaţii pentru întreprinderi şi poate avea un efect de descurajare asupra investiţiilor transfrontaliere ale întreprinderilor. Acesta este motivul pentru care propunerea Comisiei încearcă să creeze un cadru la nivel european pentru astfel de norme de acţiune pozitivă.
Principalele elemente ale propunerii
Directiva stabileşte un obiectiv minim care trebuie atins până în 2020 sau până în 2018, în cazul întreprinderilor publice cotate la bursă, şi anume ca, dintre membrii neexecutivi ai consiliilor de administraţie ale societăţilor cotate la bursă din Europa, 40 % să fie membri ai sexului subreprezentat.
De asemenea, propunerea cuprinde, ca măsură complementară, o „cotă flexibilă”: o obligaţie ca societăţile cotate la bursă să îşi fixeze ţinte individuale de autoreglementare în ceea ce priveşte reprezentarea ambelor sexe în rândul directorilor executivi, care să fie atinse până în 2020 (sau 2018, în cazul întreprinderilor publice). Societăţile vor trebui să raporteze anual cu privire la progresele înregistrate.
Calificările şi meritul rămân principalele criterii pentru obţinerea unei funcţii în cadrul consiliilor de administraţie. Directiva impune o armonizare minimă a cerinţelor în materie de guvernanţă corporativă, întrucât deciziile de numire vor trebui să se bazeze pe criterii obiective în privinţa calificărilor. Prin garanţii intrinseci se va asigura faptul că sexul subreprezentat nu va fi promovat în mod necondiţionat şi automat. În conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene privind acţiunea pozitivă, se va acorda prioritate candidatului cu aceleaşi calificări din sexul subreprezentat, mai puţin dacă, în urma unei evaluări obiective, care ţine seama de toate criteriile specifice fiecărui candidat, balanţa înclină în favoarea candidatului de sex opus. Statele membre care au instituit deja un sistem în acest sens îl pot păstra, cu condiţia ca sistemul respectiv să fie la fel de eficient ca sistemul din propunere în ceea ce priveşte atingerea, până în 2020, a obiectivului ca 40 % din funcţiile de director neexecutiv să fie ocupate de membri ai sexului subreprezentat. Totodată, statele membre au posibilitatea de a introduce măsuri care depăşesc sfera sistemului propus.
Statele membre vor trebui să instituie sancţiuni corespunzătoare şi disuasive pentru societăţile care încalcă directiva.
Subsidiaritatea şi proporţionalitatea propunerii: obiectivul de 40 % se aplică societăţilor cotate la bursă, având în vedere importanţa economică a acestora şi marea lor vizibilitate. Propunerea nu se aplică întreprinderilor mici şi mijlocii. Obiectivul de 40 % se referă la posturile de director neexecutiv. În conformitate cu principiile unei mai bune legiferări, directiva reprezintă o măsură temporară, iar data sa de expirare este prevăzută pentru anul 2028.
Context
Competenţa UE de a legifera cu privire la chestiunea egalităţii de gen datează din 1957. Recomandările Consiliului privind promovarea participării echilibrate a bărbaţilor şi a femeilor la procesul de luare a deciziilor datează din 1984 şi 1996. În plus, Parlamentul European a solicitat, în mai multe rezoluţii, impunerea, la nivelul UE, a unor cote obligatorii din punct de vedere juridic.
Un raport al Comisiei din luna martie 2012 a arătat că, în întreaga Uniune Europeană, consiliile de administraţie ale întreprinderilor sunt în prezent dominate de un singur sex. Există, de asemenea, mari diferenţe între ţări: numărul femeilor care fac parte din consiliile de administraţie ale celor mai mari întreprinderi este de 27 % în Finlanda şi de 26 % în Letonia, în timp ce în Malta această cifră este de doar 3 %, iar în Cipru de 4 %.
În ultimul an s-au înregistrat cele mai mari progrese din ultima perioadă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea echilibrului de gen în consiliile de administraţie ale întreprinderilor din Europa (o creştere de 1,9 puncte procentuale din octombrie 2010 până în ianuarie 2012, în comparaţie cu o creştere medie pe termen lung, în ultimul deceniu, de 0,6 puncte procentuale pe an). Această creştere poate fi atribuită solicitărilor Comisiei şi ale Parlamentului European (MEMO/11/487) şi unei serii de iniţiative legislative naţionale lansate de statele membre. Dar, în ansamblu, lucrurile se schimbă extrem de greu. De fapt, numărul femeilor care se află la conducerea unor consilii de administraţie importante chiar a scăzut de la 3,4 % în 2010 la 3,2 % în ianuarie 2012.
Progresele tangibile reprezintă mai degrabă excepţia decât regula.

Progresele sunt vizibile doar în ţările care au introdus legi obligatorii pentru consiliile de administraţie ale întreprinderilor. Peste 40 % din totalul schimbărilor înregistrate la nivelul UE între octombrie 2010 şi ianuarie 2012 se datorează Franţei, care a introdus o cotă legală în ianuarie 2011.
Din ce în ce mai multe studii arată că o reprezentare echilibrată a genurilor în consiliile de administraţie are potenţialul de a îmbunătăţi performanţa financiară a întreprinderilor. Creşterea numărului de femei cu funcţii de conducere poate contribui la crearea unui mediu de lucru mai productiv şi mai inovator şi la îmbunătăţirea performanţelor generale ale întreprinderii. Aceasta se datorează în principal unor mentalităţi mai diversificate şi colective, care cuprind o gamă mai largă de perspective şi care permit luarea unor decizii mai echilibrate. În plus, femeile reprezintă 60 % din proaspeţii absolvenţi de facultate, însă puţine dintre acestea ocupă poziţii de conducere în cadrul întreprinderilor. Existenţa mai multor posibilităţi de a ocupa funcţii de conducere va stimula femeile să intre şi să rămână în câmpul muncii, ceea ce va mări ratele de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor. Prezenţa mai multor femei în câmpul muncii va contribui la atingerea obiectivului stabilit în Strategia Europa 2020 – strategia de creştere economică a UE – de a ajunge, până în 2020, la o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % pentru femeile şi bărbaţii cu vârsta între 20 şi 64 de ani.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.