Proiect UE care ar putea revolutiona sistemele de securitate biometrica

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 24.10.2013 19:44 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

In ultimii ani, am asistat cu toţii la transpunerea tehnologiilor de identificare faciala, a vocii sau a amprentelor digitale din filmele science-fiction in viaţa reala, prin dispozitive accesibile, cum sunt smartphone-urile sau tabletele. Consorţiul TABULA RASA, sprijinit prin investiţiile in cercetare şi inovare ale UE, işi propune sa evalueze cu exactitate eficienţa unui nou software, in special in ceea ce priveşte combaterea fenomenului tot mai comun de „spoofing” – de exemplu, utilizarea materialelor uzuale cum ar fi machiajul, fotografiile sau inregistrarile de voce pentru a combate sau ataca direct sistemele biometrice.
    
Sistemele biometrice sunt recunoscute ca fiind unele dintre cele mai eficiente soluţii de securitate disponibile in prezent. Cu toate acestea, senzorii biometrici inca prezinta vulnerabilitaţi, iar unele dintre acestea au fost prezentate pe larg in presa internaţionala. Consorţiul TABULA RASA include 12 organizaţii din şapte ţari care au colaborat pe o perioada de trei ani pentru a cerceta cat mai multe vulnerabilitaţi, cu scopul de a dezvolta soluţii potrivite şi, in final, o noua generaţie de sisteme biometrice mai sigure.

Pe parcursul procesului de cercetare, TABULA RASA a gazduit o „Provocare spoofing”, prin care cercetatori din intreaga lume erau invitaţi sa pregateasca planuri de atac şi sa incerce sa inşele diverse sisteme biometrice. Participanţii au demonstrat ca exista numeroase moduri creative de a ataca sistemele. Cel mai inventiv atac propus a utilizat machiajul pentru a „inşela” un sistem de recunoaştere faciala 2D, subiectul reuşind sa fie identificat drept victima de catre sistem. Alţi participanţi au utilizat metode consacrate de atac, cum ar fi fotografii, maşti sau amprente digitale false („degete cauciucate”) şi au reuşit sa inşele sistemele.    

Uniunea Europeana a investit 4,4 milioane de euro in proiectul TABULA RASA, fonduri utilizate alaturi de cele 1,6 milioane de euro investite de consorţiu pentru desfaşurarea operaţiunilor de cercetare şi testare extinse.

Proiectul de cercetare TABULA RASA a realizat o lista exhaustiva de posibile atacuri spoofing, a evaluat vulnerabilitatea sistemelor biometrice faţa de astfel de atacuri şi a dezvoltat soluţii care, de exemplu, identifica semne vitale (precum clipitul sau transpiraţia), imbunataţind gradul de securitate al sistemelor biometrice. TABULA RASA a transmis deja cinci dintre aceste soluţii catre companii. Aceste cunoştinţe detaliate despre atacurile spoofing permit industriilor europene sa işi menţina poziţiile de lider, prin facilitarea dezvoltarii viitoare de senzori biometrici rezistenţi la spoofing, deschizand astfel drumul pentru tehnologiile biometrice cu un enorm potenţial.    
    
Proiectul promite sa creeze locuri de munca in sectorul IMM-urilor europene, pe masura ce rezultatele sunt transpuse in soluţii ce pot fi comercializate. De exemplu, KeyLemon, un start-up elveţian, a integrat una dintre soluţiile dezvoltate de TABULA RASA pentru software de recunoaştere faciala in realizarea unui produs final. Cunoştinţele dobandite prin proiectul TABULA RASA au ajutat KeyLemon sa obţina o investiţie seria A de 1,5 milioane de dolari, ceea ce a dus la crearea de locuri de munca in companie. Morpho (Safran), liderul mondial in soluţii biometrice, s-a implicat, de asemenea, in proiect, contribuind la succesul consorţiului prin cunoştinţele sale exhaustive şi viziunea asupra pieţei.

Despre consorţiul TABULA RASA

Proiectul TABULA RASA reuneşte 12 parteneri din industrie şi cercetare, din cinci state membre UE, Elveţia şi China. Consorţiul este condus de Institutul de Cercetare Idiap (Elveţia) şi include Universitatea  din Southampton (Marea Britanie), Universitatea din Cagliari (Italia), Universitatea din Oulu (Finlanda), Universidad Autonoma de Madrid (Spania), EURECOM (Franţa), instituţie de invaţamant post-universitar şi centru de cercetare a sistemelor de comunicare, Morpho (Safran) (Franţa), liderul mondial in soluţii biometrice, Starlab Barcelona (Spania), companie care transorma ştiinţa in tehnologie, Academia Chineza de Ştiinţe (China), KeyLemon (Elveţia), companie ce ofera soluţii accesibile şi sigure de acces, bazate pe recunoaşterea faciala şi a vorbitorului, BIOMETRY (Elveţia), companie furnizoare de soluţii biometrice multi-modale simultane cu raspuns aleatoriu la provocari şi Centrul pentru Ştiinţa, Societate şi Cetaţenie (Italia).   

Despre proiectele de cercetare in acest domeniu finanţate de UE

In prezent, Comisia Europeana sprijina cercetarea in domeniul securitaţii cibernetice şi al protecţiei datelor personale online prin Programele Framework (in prezent FP7) şi Programul pentru Competitivitate şi Inovaţie – Politica de Sprijin ICT. In perioada 2007-2013, in acest domeniu au fost investite 350 milioane de euro şi este de aşteptat ca o investiţie de cel puţin 500 milioane de euro sa devina disponibila prin programul Horizon 2020.
Prin aceste activitaţi de cercetare, Comisia Europeana işi propune sa dezvolte soluţii ICT de incredere, asigurand astfel siguranţa mediului digital european. Programul de cercetare abordeaza in mod coerent securitatea, increderea şi intimitatea, din mai multe perspective: economica, legala, sociala. Acesta promoveaza astfel inovaţia şi dezvoltarea economica in Uniunea Europeana, protejand in acelaşi timp societatea, economia, activele şi drepturile fundamentale europene. Consiliul şi Parlamentul European discuta in prezent Strategia de Securitate Cibernetica pentru UE şi o Directiva pentru Securitatea Reţelelor şi Informaţiei, prezentata de Comisia Europeana in februarie 2013, pentru a transforma mediul online din UE in cel mai sigur de la nivel mondial.   

Despre finanţarea proiectelor de cercetare şi inovare din fonduri europene              

In anul 2014, Uniunea Europeana va lansa un nou program de finanţare dedicat proiectelor de cercetare şi inovare, denumit Horizon 2020, cu o durata de şapte ani. Din anul 2007, Uniunea Europeana a investit aproape 50 de miliarde de euro in proiecte de cercetare şi inovare pentru a susţine competitivitatea economica a Europei şi pentru a extinde graniţele cunoaşterii. Bugetul Uniunii Europene pentru proiecte de cercetare reprezinta aproximativ 12% din totalul cheltuielilor publice pentru cercetare al celor 28 de state membre UE şi are in vedere in special domenii precum sanatatea, mediul inconjurator, transporturile, industria alimentara şi energia. De asemenea, au fost derulate parteneriate in domeniul cercetarii cu firme din industria farmaceutica, aerospaţiala, auto şi electronica, pentru a incuraja investiţiile şi dezvoltarea sectorului privat şi crearea de noi locuri de munca pentru persoanele cu studii superioare. Horizon 2020 se va concentra mai departe pe transformarea ideilor extraordinare in produse, procese şi servicii comercializate pe piaţa. 

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.