Revolutia industriala readuce industria in Europa

Scris de Vlad Turburan | Publicat in 11.10.2012 15:15 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Europa trebuie să inverseze, în secolul al 21-lea, tendinţa de scădere a rolului industriei, cu scopul de a asigura o creştere sustenabilă, de a crea locuri de muncă cu valoare ridicată şi de a rezolva problemele societale actuale.Prin măsuri imediate, se poate obţine o inversare a tendinţei actuale de scădere, astfel încât, până în 2020, să se ajungă de la nivelul de 15,6%, cât este în prezent, la 20% din PIB-ul UE. Prin urmare, Comisia propune o serie de acţiuni prioritare menite să stimuleze investiţiile în noi tehnologii, să îmbunătăţească mediul de afaceri, accesul la pieţe şi la finanţare, în special pentru IMM-uri, şi să pună în concordanţă competenţele cu necesităţile sectorului industrial.

Industria Europei are toate atuurile pentru a-şi asuma acest rol: Europa este lider mondial în multe sectoare strategice precum sectorul autovehiculelor, sectorul aeronautic, ingineria, sectorul spaţial, sectorul produselor chimice şi cel al produselor farmaceutice. Industria încă reprezintă patru cincimi din exporturile europene, iar 80% din exporturile europene şi din investiţiile sectorului privat în cercetare şi dezvoltare provin din industria manufacturieră. Dacă încrederea revine şi, împreună cu aceasta, apar şi noi investiţii, industria Europei poate fi mai performantă şi îşi poate relua creşterea.
Comisia a adoptat de asemenea două rapoarte privind competitivitatea: noul tablou de bord privind performanţele industriale în statele membre, care examinează cinci domenii cheie: productivitatea industriei manufacturiere; rezultatele la export; inovarea şi sustenabilitatea; mediul de afaceri şi infrastructura; finanţele şi investiţiile (MEMO/12/760); şi raportul pe 2012 privind competitivitatea în Europa (MEMO/12/761), care examinează principalele tendinţe ale globalizării din ultimii 15 ani, costurile şi beneficiile pe care le aduce aceasta, precum şi provocările viitoare pentru întreprinderile din UE.
Lipsa de încredere conduce la lipsa de investiţii
Incertitudinea de pe pieţe, problemele de finanţare, lipsa cererii şi deficitul de competenţe au condus la o lipsă de încredere care, la rândul său, a condus la o lipsă de investiţii şi la pierderea de locuri de muncă în sectorul industrial.
Pilonii politicii industriale consolidate sunt:
Investiţiile în inovare - crearea unor condiţii-cadru propice investiţiilor, pentru a permite o revenire rapidă la nivelurile de dinainte de criză, punând accentul pe şase domenii prioritare care oferă un potenţial enorm de creştere şi de creare de locuri de muncă în Europa: tehnologii de fabricaţie avansate pentru o producţie ecologică, tehnologii generice esenţiale, pieţe pentru bioproduse, o politică sustenabilă în domeniul industriei şi al construcţiilor şi materii prime sustenabile, vehicule şi nave ecologice, precum şi reţele inteligente. Statele membre ar trebui să-şi aducă propria contribuţie şi să acorde prioritate investiţiilor în aceste şase domenii.
Îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă – ameliorarea funcţionării pieţei interne şi deschiderea pieţelor internaţionale. Comisia se va concentra pe anumite teme în legătură cu care se pot realiza progrese rapide: îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne a bunurilor, încurajarea spiritului antreprenorial în ceea ce priveşte piaţa unică digitală (care se estimează că va creşte cu 10% pe an până în 2016), protejarea drepturilor de proprietate intelectuală şi continuarea acţiunilor de încurajare a extinderii prezenţei în lume a IMM-urilor din UE, pentru a atinge pe termen mediu 25% (faţă de 13% în prezent).
Accesul la finanţare şi capitaluri – îmbunătăţirea activităţii de creditare a economiei reale printr-o mobilizare şi direcţionare mai eficientă a resurselor publice, inclusiv a celor ale BEI (care ar trebui să aloce între 10 şi 15 miliarde EUR pentru împrumuturi suplimentare dedicate IMM-urilor) şi ale Fondurilor structurale, şi prin deblocarea fondurilor private prin eliminarea dificultăţilor cu care se confruntă fondurile de capital de risc şi prin facilitarea operaţiunilor transfrontaliere ale societăţile de dimensiuni mai mici.
Capitalul uman şi competenţele – punerea la dispoziţia forţei de muncă a mijloacelor necesare pentru a face faţă transformărilor industriale, în special printr-o mai bună anticipare a nevoilor şi a neconcordanţelor în materie de competenţe. În acest domeniu, Comisia va promova în special cooperarea dintre angajatori, lucrători şi autorităţile relevante prin crearea de consilii sectoriale europene pentru competenţe şi de alianţe sectoriale pentru competenţe.
Pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acestor măsuri, Comisia va monitoriza îndeaproape un număr de variabile-cheie.
1. Investiţii
Formarea brută de capital fix ca pondere din PIB a fost de 18,6% în 2011. Înainte de criză, acesta a atins 21,25% din PIB în 2007. Efortul investiţional necesar pentru a ne îmbunătăţi productivitatea ar presupune atingerea în 2015 a nivelurilor de investiţii de dinainte de criză şi niveluri medii de peste 23% până în 2020. Investiţiile în echipamente sunt în prezent de 6 - 7% din PIB. În vederea îmbunătăţirii productivităţii şi a introducerii de tehnologii noi, este necesară atingerea nivelurilor de dinainte de criză şi o creştere sustenabilă într-un ritm de peste 9% din PIB până în 2020.
2. Comerţul pe piaţa internă
Comerţul de bunuri pe piaţa internă reprezintă în prezent puţin sub 21% din PIB. Într-o piaţă internă revitalizată, acest nivel ar trebui să fie de 25% până în 2020.
3. IMM-uri
Conform aspiraţiilor Comisiei legate de iniţiativa emblematică Agenda digitală, numărul întreprinderilor mici care desfăşoară activităţi de comerţ electronic ar trebui să crească, pentru a atinge 33% până în 2015. Proporţia IMM-urilor care exportă pe piaţa internă a fost de 25%, conform studiului din 2009. Obiectivul pe termen mediu este ca IMM-urile să fie în mod egal angajate pe piaţa internă şi pe pieţe din afara UE.
Context
Comunicarea constituie un răspuns la provocările importante cărora trebuie să le facă faţă industria europeană ca urmare a crizei economice actuale şi prezintă o serie de acţiuni prioritare menite să sprijine redresarea pe termen scurt şi mediu şi să asigure competitivitatea şi sustenabilitatea pe termen lung a industriei europene. De asemenea, aceasta analizează situaţia industriei din UE de la adoptarea, în octombrie 2010, a iniţiativei emblematice a Comisiei „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării” în contextul Strategiei Europa 2020.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.