Romania, statul cu cea mai mare reducere a investitiilor in educatie

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 15.01.2015 19:50 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a crescut in Romania cu mai mult de 10% din 2007 pana in prezent, o excepţie pozitiva la nivel european, conform celui mai recent raport publicat de Comisia Europeana.
Totodata, spre deosebire de alte state membre, Romania a avut o politica de ridicare sau protecţie a plafonului minim de salarizare, ce a condus la reducerea discrepanţelor salariale.

In ceea ce priveşte combaterea efectelor recesiunii prin formare profesionala şi invaţamant, Romania inregistreaza o rata peste media UE a tinerilor care nu sunt implicaţi in niciun fel de activitate (16% dintre tinerii cu varste cuprinse intre 18 şi 24 de ani, faţa de 13% media UE28 in 2013).
In perioada 2007 - 2012, Romania este statul membru cu cea mai mare reducere a investiţiilor in educaţie (cu 40%), urmata de Ungaria (30%), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia şi Portugalia (cu aproximativ 20%).

Studiul Comisiei Europene prezinta comparativ cei mai recenţi indicatori din sfera sociala, concentrandu-se pe crearea locurilor de munca, creşterea productivitaţii şi combaterea şomajului şi a saraciei.
De asemenea, raportul dedica un capitol consecinţelor crizei economice asupra nivelului de convergenţa dintre statele membre ale Uniunii, in ceea ce priveşte gradul de ocupare, productivitatea muncii şi nivelul produsului intern brut.
Potrivit studiului, statele membre care ofera locuri de munca de calitate, investesc in capitalul uman şi iau masuri eficiente de protecţie sociala sunt mai rezistente in faţa crizei economice.

Analiza anuala privind ocuparea forţei de munca şi situaţia sociala subliniaza factorii-cheie care stau la baza rezilienţei in faţa crizei

Ţarile care ofera locuri de munca de calitate şi masuri eficiente de protecţie sociala şi care investesc in capitalul uman s-au dovedit a fi mai reziliente in faţa crizei economice. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale Analizei privind ocuparea forţei de munca şi situaţia sociala in Europa, ediţia 2014, care a analizat consecinţele recesiunii. Documentul subliniaza, de asemenea, necesitatea de a investi in dobandirea şi menţinerea de catre lucratori a unor competenţe adecvate care sa le sporeasca productivitatea, precum şi dificultatea de a restabili convergenţa intre statele membre.
Analiza a examinat invaţamintele desprinse in urma recesiunii şi a constatat ca impactul negativ al acesteia asupra ocuparii forţei de munca şi asupra veniturilor a fost mai mic in ţarile cu pieţe ale muncii mai deschise şi mai puţin fragmentate şi care au investit mai mult in invaţarea pe tot parcursul vieţii. In aceste ţari, indemnizaţiile de şomaj sunt oferite unui numar mare de şomeri, sunt insoţite de masuri de activare şi ţin cont de ciclurile economice.

Analiza constata ca o serie de state membre se indreapta in mod treptat catre un model de investiţii sociale care promoveaza potenţialul cetaţenilor de-a lungul intregii lor vieţi şi care sprijina o participare mai larga pe piaţa muncii. Reformele din trecut care au vizat sporirea ocuparii forţei de munca in randul femeilor şi al lucratorilor mai in varsta au permis menţinerea ratelor de activitate in Europa. Acest lucru confirma necesitatea de a continua reformele pieţei muncii şi modernizarea sistemului de protecţie sociala.

Imbunataţirea competenţelor in vederea obţinerii unor locuri de munca mai bune

Avand in vedere scaderea şi imbatranirea populaţiei din UE, investiţiile in capitalul uman sunt esenţiale pentru a sprijini productivitatea şi pentru a asigura o creştere generatoare de locuri de munca şi favorabila incluziunii in viitor. Analiza subliniaza faptul ca investiţiile eficiente in capitalul uman presupun nu numai cursuri de educaţie şi de formare pentru obţinerea competenţelor necesare, ci şi cadre adecvate pentru a permite cetaţenilor sa işi menţina, sa işi actualizeze şi sa foloseasca competenţele respective de-a lungul intregii lor vieţi profesionale. In acest sens, sunt necesare politici adecvate pentru a evita risipirea capitalului uman prin inactivitate sau prin utilizarea insuficienta a potenţialului de munca al cetaţenilor.
Pe de alta parte, creşterea ofertei de capital uman cu inalta calificare trebuie sa fie insoţita de o creştere a ofertei de locuri de munca de calitate, pentru a spori productivitatea forţei de munca. In ceea ce priveşte provocarile şi oportunitaţile viitoare, analiza observa faptul ca, in contextul actual al schimbarilor legate de progresele tehnologice, globalizare, evoluţia demografica şi trecerea la o economie mai ecologica, pot aparea oportunitaţi de creare a unor locuri de munca de calitate. Pe de alta parte, unele competenţe şi locuri de munca pot sa nu mai fie de actualitate şi pot aparea polarizari in ceea ce priveşte salariile. Prin urmare, sunt necesare politici proactive pentru a sprijini formarea pe tot parcursul vieţii, imbunataţirea asistenţei pentru cautarea unui loc de munca şi a dialogului social, in vederea conceperii şi punerii in aplicare a inovaţiilor.

Restabilirea convergenţei

In fine, analiza subliniaza, de asemenea, faptul ca restabilirea convergenţei socioeconomice reprezinta o alta sarcina importanta dupa perioada de criza, in special in statele membre din sudul şi de la periferia UE-15. Divergenţa cauzata de criza s-a datorat nu numai şocului economic considerabil, ci şi dezechilibrelor structurale care erau deja prezente inaintea crizei in statele cele mai afectate, cum ar fi productivitatea slaba, lipsa investiţiilor in capitalul uman, deficienţe in sectorul bancar şi in sistemele de asigurari sociale şi apariţia de bule imobiliare. Analiza contribuie la dezbaterea care are loc in prezent privind cele mai potrivite metode de a restabili convergenţa, de a consolida uniunea economica şi monetara şi de a intari dimensiunea sa sociala.

Analiza privind ocuparea forţei de munca şi situaţia sociala in Europa

Aceasta este cea de-a patra ediţie a Analizei anuale privind ocuparea forţei de munca şi situaţia sociala in Europa, document prin care Comisia ofera un raport privind cele mai recente tendinţe legate de ocuparea forţei de munca şi situaţia sociala şi analizeaza viitoarele provocari şi posibilele raspunsuri in ceea ce priveşte politicile. Aceasta analiza permite, de asemenea, Comisiei sa işi indeplineasca obligaţia inscrisa in tratat de a prezenta rapoarte privind situaţia sociala in UE.
Analiza anuala privind ocuparea forţei de munca şi situaţia sociala in Europa este rezultatul unui studiu analitic pertinent al serviciilor Comisiei, bazat pe cele mai recente date şi lucrari de specialitate disponibile. Principalele sale concluzii stau la baza iniţiativelor Comisiei in domeniul ocuparii forţei de munca şi al politicii sociale.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.