Saracia a crescut in doua treimi dintre statele membre UE

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 02.10.2013 19:55 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Potrivit Buletinului trimestrial al Comisiei Europene privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială, deşi începe să se întrevadă o redresare economică fragilă în Uniunea Europeană, persistă divergenţe între ţări, în special în zona euro.
Buletinul subliniază şi faptul că piaţa forţei de muncă şi condiţiile sociale rămân critice, iar creşterea favorabilă incluziunii va necesita noi investiţii strategice şi reforme structurale.

Deşi există semnale care indică o redresare timidă, buletinul trimestrial evidenţiază faptul că piaţa forţei de muncă şi condiţiile sociale rămân foarte problematice:
Rata şomajului în rândul tinerilor a atins niveluri fără precedent — 23 %, în medie, pentru întreaga UE şi 63 % în Grecia.
Şomajul de lungă durată a crescut în majoritatea statelor membre, atingând un nivel record în UE în ansamblul său. Şomajul structural şi neconcordanţele dintre ofertă şi cerere în ceea ce priveşte atât calitatea, cât şi cantitatea forţei de muncă sunt în creştere.
Pierderea netă de locuri de muncă a coincis cu o creştere a numărului locurilor de muncă precare — numărul locurilor de muncă cu jumătate de normă, în special involuntare, a crescut chiar dacă ponderea contractelor de muncă temporare a scăzut în UE, întrucât acestea au fost cel mai grav afectate de restructurări.
Sărăcia a crescut în UE începând din 2007. Veniturile gospodăriilor sunt în declin şi, în prezent, 24,2 % din populaţia UE este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune. Copiii sunt afectaţi în mod deosebit, deoarece atât şomajul şi numărul gospodăriilor fără venituri din muncă, cât şi numărul lucrătorilor săraci au crescut.    
Alte investiţii sociale şi reforme necesare
Politicile active privind piaţa forţei de muncă, cum ar fi subvenţiile pentru angajări, reducerea impozitelor pentru lucrătorii slab remuneraţi, sprijinul personalizat pentru căutarea unui loc de muncă şi formarea profesională, sunt esenţiale în acest stadiu al redresării incipiente, putând să faciliteze accesul la locuri de muncă, să prevină şomajul de lungă durată şi să împiedice absolvenţii instituţiilor de învăţământ să renunţe la căutarea unui loc de muncă. Creşterea numărului de persoane care lucrează contribuie la creşterea echilibrului bugetar şi a puterii de cumpărare a gospodăriilor, permiţând o redresare continuă a producţiei economice.
Trebuie depuse eforturi deosebite pentru a implementa„Garanţia pentru tineret”, adoptată de Consiliul de Miniştri al UE în aprilie 2013 şi aprobată de Consiliul European din 27/28 iunie . Pentru multe ţări, acest lucru va necesita reforme structurale, cum ar fi consolidarea serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă, crearea de parteneriate solide între autorităţile publice responsabile cu ocuparea forţei de muncă şi cu educaţia, precum şi creşterea investiţiilor în programe de formare profesională şi de ucenicie. În lunile următoare, statele membre trebuie să îşi prezinte planurile naţionale de implementare a „Garanţiei pentru tineret”.
În plus, statele membre ar trebui să continue să îşi modernizeze sistemele naţionale de protecţie socială pentru a spori eficienţa resurselor disponibile şi pentru a obţine un impact maxim în ceea ce priveşte incluziunea socială şi economică. Sistemele de protecţie socială ar trebui să răspundă nevoilor cetăţenilor în momentele critice din viaţa lor. Comisia a oferit îndrumări privind ameliorarea investiţiilor sociale în Pachetul privind investiţiile sociale din februarie 2013, care cuprinde recomandări specifice pentru soluţionarea problemei copiilor săraci şi a persoanelor fără adăpost.    
Divergenţele din zona euro subminează UEM
Ultimul raport trimestrial subliniază divergenţele persistente dintre ţări, în special în cadrul zonei euro:
În sudul şi la periferia zonei euro, rata şomajului a atins o medie de 17,3 % în 2012, faţă de 7,1 % în nordul şi în centrul zonei euro.
În medie, proporţia tinerilor care nu sunt nici încadraţi profesional, nici într-un program educaţional sau de formare profesională a ajuns la 22,4 % în sud şi la periferie, faţă de 11,4 % în nord şi în centru.
Sărăcia a crescut în două treimi dintre statele membre, dar nu şi în cealaltă treime.
Divergenţele economice şi sociale reprezintă provocări majore pentru UEM. Performanţele slabe la nivelul pieţei muncii şi la nivel social nu prejudiciază numai statele membre afectate în mod direct, ci efectele acestora se extind şi asupra ţărilor cu performanţe mai bune, prin reducerea cererii globale, scăderea productivităţii şi creşterea ratelor dobânzilor, legate de instabilitatea politică şi de scăderea încrederii în moneda euro şi în UE.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.