Strategia privind Uniunea energetica europeana

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 25.02.2015 21:09 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Cetaţenii şi companiile din Romania şi Uniunea Europeana au nevoie de o gama variata de opţiuni in domeniul energetic şi de preţuri accesibile. Energia ar trebui sa fie sigura şi durabila, sa respecte mediul inconjurator, iar intreg sectorul energetic ar trebui sa fie caracterizat de un nivel mai ridicat de concurenţa şi libertate de alegere pentru consumatori.

Energia este utilizata la incalzirea şi la racirea locuinţelor, la transportul marfurilor şi ca motor al economiei. Insa din cauza infrastructurii invechite, a pieţelor slab integrate şi a politicilor necoordonate, consumatorii, gospodariile şi intreprinderile noastre nu beneficiaza de o gama mai variata de opţiuni sau de preţuri mai scazute la energia electrica. Este momentul sa se finalizeze piaţa unica a energiei in Europa. Acţionand in temeiul acestei prioritaţi prevazute in orientarile politice formulate de preşedintele Juncker, Comisia Europeana stabileşte astazi strategia sa privind realizarea unei Uniuni energetice robuste, dublata de o politica in materie de schimbari climatice orientata spre viitor.
Concret, Uniunea energetica inseamna:
Clauza de solidaritate: reducerea dependenţei de furnizori unici şi sprijinirea deplina pe vecinii lor, in special atunci cand se confrunta cu intreruperi ale aprovizionarii cu energie; creşterea transparenţei in ceea ce priveşte acordurile incheiate de ţarile UE in vederea achiziţionarii de energie electrica sau de gaze naturale din ţarile terţe;
Fluxurile de energie echivalente unei a cincea libertaţi: trecerea libera a fluxului energetic peste frontiere - aplicand cu stricteţe normele actuale in domenii precum disocierea activitaţilor in sectorul energetic şi independenţa autoritaţilor de reglementare, daca este necesar prin introducerea unor acţiuni in justiţie. redefinirea pieţei energiei electrice, astfel incat aceasta sa devina mai interconectata, mai regenerabila şi mai reactiva; revizuirea dramatica a intervenţiilor statului pe piaţa interna şi eliminarea treptata a subvenţiilor daunatoare mediului.
Eficienţa energetica pe primul loc: redefinirea fundamentala a eficienţei energetice şi considerarea acesteia ca sursa de energie in sine, astfel incat sa poata concura in condiţii de egalitate cu capacitatea de producţie;
Tranziţia catre o societate cu emisii scazute de carbon care este facuta sa dureze: asigurarea faptului ca energia produsa pe plan local - inclusiv din surse regenerabile - poate fi absorbita cu uşurinţa şi cu eficacitate in reţea; promovarea supremaţiei tehnologice a UE, prin dezvoltarea urmatoarei generaţii de tehnologii regenerabile şi transformarea UE intr-un lider in domeniul electromobilitaţii, in timp ce intreprinderile europene cresc nivelul exporturilor şi dau dovada de competitivitate la nivel mondial.
Cetaţenii reprezinta nucleul unei Uniuni energetice. Preţurile pe care aceştia le platesc ar trebui sa fie accesibile şi competitive. Energia ar trebui sa fie sigura şi durabila, caracterizata de un nivel mai ridicat de concurenţa şi libertate de alegere pentru fiecare consumator.
Aceste angajamente, precum şi altele, fac parte dintr-un plan de acţiune menit sa indeplineasca aceste obiective ambiţioase ale politicii noastre in materie de energie şi clima.

Cifre principale

UE este cel mai mare importator de energie din lume. Ea importa 53 % din energia sa, la un cost anual de aproximativ 400 de miliarde de euro.
12 state membre ale UE[1] nu indeplinesc obiectivul minim de interconectare al UE, şi anume ca cel puţin 10 % din capacitatea de producţie de energie electrica instalata sa poata „depaşi frontierele”. UE a identificat 137 proiecte privind energia electrica, dintre care 35 sunt legate de interconectarea electrica: impreuna, aceste proiecte ar putea reduce numarul statelor membre in cauza de la 12 la 2.
O reţea energetica europeana interconectata in mod adecvat ar putea aduce consumatorilor economii de pana la 40 de miliarde de euro pe an.
6 state membre ale UE[2] sunt dependente de un furnizor extern unic pentru toate importurile lor de gaze.
75 % din locuinţe sunt ineficiente din punct de vedere energetic; 94 % din transporturi se bazeaza pe produse petroliere, dintre care 90 % sunt importate.
Pana in 2020, peste 1 miliard de euro trebuie investit numai in sectorul energetic al UE.
In Europa, preţurile angro pentru energia electrica sunt cu 30 %, iar cele pentru gaze, cu peste 100 % mai mari decat in SUA.
Intreprinderile europene din sectorul energiei regenerabile au impreuna o cifra de afaceri anuala de 129 miliarde de euro şi peste un milion de angajaţi. Provocarea o reprezinta menţinerea rolului de lider al Europei in investiţiile globale in domeniul energiei din surse regenerabile.
Emisiile de gaze cu efect de sera din UE au scazut cu 18 % in perioada 1990-2011.
Pana in 2030, UE intenţioneaza sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu cel puţin 40 %, sa impulsioneze generarea de energie din surse regenerabile cu cel puţin 27 %, precum şi sa imbunataţeasca eficienţa energetica cu cel puţin 27 %.

Masurile adoptate

O strategie-cadru pentru o Uniune energetica robusta, dublata de o politica in materie de schimbari climatice orientata spre viitor.

Aceasta stabileşte, in cinci dimensiuni de politica interconectate, obiectivele unei Uniuni energetice, precum şi etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va intreprinde pentru a atinge acest obiectiv, inclusiv adoptarea unei noi legislaţii menite sa redefineasca şi sa reformeze piaţa energiei electrice, asigurarea unei mai mari transparenţe in ceea ce priveşte contractele pentru gaze, dezvoltarea substanţiala a cooperarii regionale ca un pas important in vederea crearii unei pieţe integrate, cu un cadru mai strict reglementat, adoptarea de noi acte legislative pentru a asigura furnizarea de energie electrica şi gaze naturale, majorarea finanţarii din partea UE pentru eficienţa energetica sau stabilirea unui nou pachet privind energia din surse regenerabile, orientarea strategiei europene de cercetare şi inovare in domeniul energiei, raportarea anuala privind „starea Uniunii energetice”, pentru a da doar cateva exemple.

O Comunicare privind interconectarea, care stabileşte masurile necesare pentru a atinge obiectivul de 10 % privind interconexiunile de energie electrica pana in 2020, adica minimul necesar pentru ca energia electrica sa poata circula şi sa poata fi comercializata intre statele membre. Aceasta desemneaza statele membre care indeplinesc in prezent obiectivul, precum şi proiectele necesare pentru a reduce decalajul pana in 2020.

O comunicare care stabileşte o viziune pentru un acord global privind clima care va avea loc la Paris in luna decembrie. Viziunea este cea a unui acord transparent, dinamic şi obligatoriu din punct de vedere juridic, cu angajamente ambiţioase şi echitabile din partea tuturor parţilor. Comunicarea traduce, de asemenea, deciziile luate cu ocazia summitului european din octombrie 2014 in obiectivul propus al UE de reducere a emisiilor (aşa-numita contribuţie preconizata stabilita la nivel naţional sau INDC) pentru noul acord.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.