UE va suspenda, reduce sau restrictiona accesul la finantare UE statelor cu deficiente care afecteaza statul de drept...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 02.05.2018 16:31 | Publicat in EXTERN | Tipareste pagina

Comisia Europeana a propus miercuri, 2 mai, un buget pe termen lung pragmatic şi modern pentru perioada 2021-2027. Acesta este un raspuns onest la realitatea actuala, in care se aşteapta ca Europa sa joace un rol mai important in asigurarea securitaţii şi a stabilitaţii intr-o lume instabila, intr-un moment in care Brexit va lasa un gol considerabil in bugetul nostru. Propunerea Comisiei raspunde acestei duble provocari prin reduceri de cheltuieli şi prin noi resurse in egala masura.

Finanţarea noilor şi principalelor prioritaţi ale Uniunii va fi menţinuta sau consolidata, ceea ce inseamna, in mod inevitabil, reduceri in alte domenii.
Propunerea Comisiei aliniaza bugetul Uniunii la prioritaţile noastre politice – astfel cum se reflecta in agenda pozitiva stabilita de preşedintele Jean-Claude Juncker in discursul sau privind Starea Uniunii din 14 septembrie 2016 şi aprobata de liderii UE27 la Bratislava la 16 septembrie 2016 şi in Declaraţia de la Roma din 25 martie 2017. Concentrandu-se pe domeniile in care Uniunea este cea mai in masura sa furnizeze rezultate, acest buget este conceput pentru o Europa care protejeaza, capaciteaza şi apara.

1. Un buget axat pe rezultate: resurse pe masura ambiţiilor

Uniunea Europeana cu 27 de membri şi-a stabilit prioritaţile politice şi are acum nevoie de resursele necesare pentru a raspunde acestora.

In ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro in credite de angajament (exprimate in preţurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul naţional brut al UE27 (VNB). Acest nivel al angajamentelor se traduce in 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) in credite de plata (in preţurile din 2018). Aceasta include integrarea in bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanţare a cooperarii pentru dezvoltare cu ţari din Africa, zona Caraibilor şi Pacific şi care in prezent este un acord interguvernamental. Daca se ia in considerare inflaţia, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014-2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare).

Pentru a finanţa prioritaţile noi şi urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanţare. Investiţiile actuale in domenii precum cercetarea şi inovarea, tineretul, economia digitala, gestionarea frontierelor, securitatea şi apararea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate şi securitate in viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ şi al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

In acelaşi timp, Comisia a examinat in mod critic domeniile in care se pot face economii şi in care se poate imbunataţi eficienţa. Comisia propune o reducere moderata a finanţarii pentru politica agricola comuna şi politica de coeziune – cu aproximativ 5 % in cazul fiecareia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura ca ele pot produce in continuare rezultate, consumand mai puţine resurse, şi ca pot inclusiv sprijini noi prioritaţi. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce in ce mai important de jucat in sprijinirea reformelor structurale şi in integrarea pe termen lung a migranţilor.

Rezultatul acestor schimbari va fi o reechilibrare a bugetului şi acordarea unei prioritaţi mai mari domeniilor in care bugetul UE poate avea un impact maxim.

2. Un buget modern, simplu şi flexibil

Bugetul UE este modest prin comparaţie cu dimensiunea economiei europene şi cu bugetele naţionale. Cu toate acestea, bugetul UE poate avea un impact semnificativ in vieţile cetaţenilor şi ale intreprinderilor – cu condiţia de a se investi in domeniile in care Uniunea poate avea un impact mai mare decat au cheltuielile publice la nivel naţional, domenii in care poate aduce o reala valoare adaugata europeana. Printre exemple se pot cita proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetatori din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergura menite sa asigure reuşita transformarii digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-şi proteja şi apara cetaţenii. Acest lucru este indispensabil in lumea actuala aflata in schimbare rapida, in care Europa se confrunta cu provocari demografice, cu instabilitatea in vecinatatea sa şi cu multe alte chestiuni presante care transcend graniţele naţionale.

Prin urmare, Comisia propune un buget modern, simplu şi flexibil:

Modern: O noua Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou şi modern, care sa arate ca Europa a integrat invaţamintele din trecut. Aceasta inseamna reducerea in continuare a birocraţiei atat pentru beneficiari, cat şi pentru autoritaţile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodata, inseamna şi stabilirea unor obiective mai clare şi punerea unui accent mai mare pe performanţa. Astfel va fi mai uşor atat sa se monitorizeze şi sa se masoare rezultatele, cat şi sa se efectueze modificari, daca este necesar.

Simplu: Structura bugetului va fi mai clara şi mai bine adaptata prioritaţilor Uniunii. In prezent, fondurile sunt imparţite la un numar mult prea mare de programe şi instrumente, atat in interiorul, cat şi in afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numarului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 in prezent la 37 in viitor), de exemplu, prin regruparea in noi programe integrate a surselor de finanţare fragmentate şi prin simplificarea radicala a utilizarii instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU.

Flexibil: Provocarile recente – in special criza migraţiei şi a refugiaţilor din 2015 – au aratat in mod clar limitele flexibilitaţii bugetului actual al UE pentru a reacţiona suficient de rapid şi de eficace. Propunerea Comisiei include, aşadar, o flexibilitate sporita atat in cadrul programelor, cat şi intre acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor şi crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care sa ne permita sa facem faţa evenimentelor neprevazute şi sa raspundem situaţiilor de urgenţa in domenii cum ar fi securitatea şi migraţia.

3. Bugetul UE şi statul de drept: buna gestiune financiara

O inovaţie majora in cadrul bugetului propus este consolidarea legaturii dintre finanţarea UE şi statul de drept. Respectarea statului de drept reprezinta o condiţie prealabila esenţiala pentru buna gestiune financiara şi pentru eficacitatea finanţarii din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care sa protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficienţele generalizate care afecteaza statul de drept in statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea sa suspende, sa reduca sau sa restricţioneze accesul la finanţarea din partea UE in mod proporţional cu natura, gravitatea şi amploarea deficienţelor care afecteaza statul de drept. O astfel de decizie ar urma sa fie propusa de Comisie şi adoptata de Consiliu prin vot cu majoritate calificata inversa.

4. Un buget al UE pentru o uniune economica şi monetara puternica şi stabila

O zona euro stabila este o condiţie prealabila pentru crearea de locuri de munca, creştere economica, investiţii şi echitate sociala in intreaga Uniune Europeana. In decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice şi monetare a Europei, Comisia a stabilit modul in care pot fi elaborate noi instrumente bugetare in cadrul finanţelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro şi convergenţa catre zona euro. In noul cadru financiar multianual, sunt propuse doua noi instrument:

- Un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 de miliarde de euro – va oferi sprijin financiar şi tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, in special in contextul semestrului european. In plus, un mecanism de convergenţa va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro in contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comuna.

- O Funcţie europeana de stabilizare a investiţiilor, care va contribui la menţinerea nivelului investiţiilor in cazul şocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub forma de imprumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE in valoare de pana la 30 de miliarde de euro, la care se va adauga o asistenţa financiara acordata statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobanzii. Imprumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar in momentele in care finanţele publice vor fi limitate, insa investiţiile prioritare vor trebui menţinute.

5. Surse moderne de finanţare pentru bugetul UE

Noile prioritaţi necesita noi investiţii. Din acest motiv, Comisia propune sa le finanţeze printr-o combinaţie de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocari şi economii (aproximativ 20 %).

Pe baza recomandarilor Grupului la nivel inalt privind „Viitoarea finanţare a UE”, Comisia propune modernizarea şi simplificarea sistemului general de finanţare actual – „resurse proprii” – şi diversificarea surselor de venituri la buget.

Noi surse pentru finanţarea bugetului pe termen lung

Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adaugata (TVA) şi introducerea unui „coş” cuprinzand noi resurse proprii care sa fie asociat prioritaţilor noastre politice.

Coşul de noi resurse proprii propus cuprinde:

- 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;

- o cota de prelevare de 3 % aplicata noii baze fiscale consolidate comune a societaţilor (care va fi introdusa treptat dupa adoptarea legislaţiei necesare);

- o contribuţie naţionala, calculata pe baza cantitaţii de deşeuri de ambalaje din plastic care nu se recicleaza in fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).

Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE şi ar putea contribui cu pana la 22 de miliarde de euro pe an la finanţarea noilor prioritaţi.

Corecţii

- Ieşirea Regatului Unit din UE reprezinta o buna ocazie sa ne ocupam de complicatul sistem de corecţii – şi chiar de „corecţii la corecţii”. Comisia propune sa se elimine toate corecţiile şi sa se reduca de la 20 % la 10 % suma pe care o pastreaza statele membre atunci cand colecteaza veniturile vamale (acestea fiind una dintre „resursele proprii”) pentru bugetul UE. Datorita celor doua masuri, bugetul UE va deveni mai simplu şi mai echitabil.

- Pentru a se evita orice creştere brusca şi drastica a contribuţiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptata a corecţiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

Etape urmatoare

Pe baza propunerilor din 2 mai 2018, Comisia va prezenta, in saptamanile urmatoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotari in unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Timpul constituie factorul esenţial. Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost intarziate şi proiecte cu un real potenţial de redresare economica au fost amanate.

Prin urmare, este necesar sa se acorde maxima prioritate negocierilor, fiind de dorit sa se ajunga la un acord inainte de alegerile pentru Parlamentul European şi de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce ii sta in putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.