55 de ani de la crima de uneltire contra ordinei sociale

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 31.10.2011 20:42 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timisoara - Acum 55 de ani şi câteva zile, nişte studenţi din Timişoara, la Facultatea de Mecanică, visau să-şi schimbe viaţa. Exact acum 55 de ani, viaţa lor se schimbase complet. Unii fuseseră duşi la Becicherecu Mic, alţii erau arestaţi prin beciurile Securităţii.La 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din 1956, câţiva dintre cei care au fost atunci în primele rânduri şi-au adus aminte de motivele care i-au determinat să pornească revolta.

Studenţii timişoreni arestaţi şi condamnaţi: Primul lot - Caius Eugen Vladimir Mutiu şi Aurel Baghiu, Frederich Barth, Popp Gheorghe, Nicolae Balaci, Aurelian Păuna, Ladislau Nagy; Al doilea lot - Teodor Stanca, Valentin Rusu, Henrich Drobny, Octavian Vulpe, Iulian Stanciu, Gheorghe Păcurariu, Victor Daiciuc, Axente Treba, Ioan Ilca, Dumitru Alexandru Dalban, Mircea Moraru, Cristian Matei, Dezideriu Ernest Lazăr, Ioan Petca, Cormos-Cornel Sălişteanu, Romulus Tasca, Valentin Radu, Victor Boldea, Ilie Haiduc (profesor).
De cealaltă parte, oficiali veniti de la Bucuresti, ca Emil Bodnaras, Alexandru Draghici, Ilie Verdet (acelaşi "erou" implicat şi în evenimentele din 1989), Alexandru Moghioros si generalii Leontin Salajan, Marcu Stan si Marin Dragnea.
Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din Timiş a organizat o întâlnire care să marcheze momentul, discutându-se, pe larg, despre contextul social, politic de atunci, la 55 de ani de la mişcările studenţeşti anticomuniste din 1956 de la Timişoara.
Şirul cronologic al evenimentelor din 1956, contextul istoric, socio-politic, obiectivele mişcării, momentele principale, revendicările studenţilor, urmările şi represaliile – toate se regăsesc, expuse şi povestite de Teodor Stanca, în broşura-ediţie specială „Remember 1956”, editată de Cercul de Studii Vestul.
Revendicările studenţeşti solicitau lichidarea definitivă a cultului personalităţii, ridicarea salariilor şi în special a salariului minim în concordanţă cu preţurile existente, libertatea presei şi a cuvântului, desfiinţarea cotelor şi a impozitelor care ruinează ţăranii, retragerea imediată a trupelor sovietice staţionate pe teritoriul României, scoaterea limbii ruse din învăţământ ca limbă obligatorie, reducerea orelor de marxism şi economie politică, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale studenţilor şi altele.
Procesele intentate principalilor organizatori ai mişcărilor studenţeşti s-au desfăşurat la Tibunalul militar Timişoara. În primul lot au fost condamnaţi opt arestaţi: studenţii Caius Muţiu, Teodor Stanca şi Aurel Baghiu la câte 8 ani, Friedrich Barth la 6, profesorul Gheorghe Pop la 5, Ladislau Nagy la 4, Nicolae Balaci şi Aurelian Păuna la câte 3. Procesul acestui lot a avut loc în 15-16 noiembrie, iar sentinţa nr. 462 a fost dată la 22 noiembrie 1956. Cea mai gravă acuzaţie era „crima de uneltire contra ordinei sociale”, prevăzută în art. 1, lit. c din decretul nr. 199/1950, care prevedea pedepse între 15 ani şi condamnarea la moarte. Cu ocazia pronunţării sentinţei, încadrarea a fost totuşi schimbată în „delictul de agitaţie publică”, care prevedea pedepse de maximum 10 ani.
Al doilea lot cuprindea 21 de studenţi. Sentinţa nr. 492 a fost dată la 13 decembrie 1956. Ei au fost condamnaţi astfel: Valentin Rusu la 7 ani, Heinrich Drobny la 6, Octavian Vulpe şi Iulian Stanciu la câte 3, Gheorghe Păcuraru şi Victor Diaciuc la câte 2, Ioan Petca, Axente Ţerbea şi Ioan Ilca la câte 1 an, Cornel Cormoş la 6 luni, Alexandru Dărăban, Dezideriu Lazăr, Romulus Taşcă, Mircea Moraru şi Cristian Matei la 1 an, Valentin Radu la 6 luni, Nicolae Boldea şi Gheorghe Tămaş la câte 3 luni, iar Marius Paul, Teodor Ciomocoş şi Ioan Mihalca au fost achitaţi. Judecarea recursurilor a avut loc la Tribunalul militar Cluj la 11 februarie 1957, fiind reduse unele pedepse, dar nu cele ale conducătorilor mişcării. Într-un al treilea proces, în septembrie 1957, profesorul Ilie Haiduc a fost condamnat şi el la 7 ani.
Un număr de 29 de conducători ai mişcărilor studenţeşti au fost condamnaţi la un total de 79 ani închisoare, 81 au fost exmatriculaţi şi 126 au primit diverse alte sancţiuni. Cei condamnaţi şi-au petrecut următorii şapte ani la închisoarea din Gherla şi în coloniile de muncă din Balta Brăilei şi din Delta Dunării.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.