Aurul si argintul antic al Romaniei poate fi vazut si la Timisoara. Ce-a mai ramas!

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 19.05.2014 13:33 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timişoara - Muzeul Banatului Timisoara - Bastionul Theresia va gazdui, in perioada 21 mai - 29 iunie 2014, expozitia „Aurul si argintul antic al Romaniei”, care reuneste piese de o valoare aparte aflate in patrimoniul a 32 de muzee din tara. 
Cu ajutorul a peste 1000 de piese, fiecare cu semnificatii si istorie proprie, se incearca prezentarea unei perioade desfasurate de-a lungul mai multor milenii, acoperind o perioada de peste 6000 de ani. 
Structura expozitiei puncteaza prin obiecte de o deosebita valoare istorica, estetica si simbolica, principalele epoci incepand din neo-eneolitic si pana in antichitatea tarzie.

Dr. Daniela Tanase, Muzeul Banatului Timisoara:
Expozitia va fi gazduita in Bastionul Therezia-Mansarda, oferind astfel publicului timisorean posibilitatea de a vedea cele mai impresionante piese din aur si argint produse de mesteri orfevrari pe teritoriul actual al Romaniei sau in alte colturi ale Europei si ajunse pe aceste meleaguri datorita relatiilor pe care membrii elitei din perioadele istorice ilustrate (din mileniul VI a. Chr. si pana in sec. VII p. Chr.) le aveau la mare distanta.
Din patrimoniul institutiei noastre au fost selectate cele mai relevante obiecte realizate din aur si argint, descoperite in Banatul romanesc. Cele mai vechi piese din aur din colectiile muzeului nostru sunt inele de bucla, descoperite la Alios (jud. Timis), provenite din epoca bronzului, fiind rodul indemanarii mesterilor de acum trei milenii si jumatate. Purtarea in par a acestor inele de bucla avea rolul de a sublinia statutul social inalt al celui care le detinea.
Amintim aici si colierul cu pandantive din aur, decorat cu email, provenit dintr-un mormant princiar descoperit la Sannicolau Mare in anul 2005, datat in secolul I p. Chr. Lucratura acestor podoabe nu este una complicata, ci dimpotriva impresioneaza prin simplitate si rafinament, dovedind iscusinta bijutierilor din bazinul carpatic, aflati sub directa influenta a maestrilor orfevrari din regiunea nordpontica.
Din Dacia romana, de la Tibiscum (azi Jupa, jud. Caras-Severin) provine un inel din aur masiv pe care este reprezentat un medalion oval in interiorul caruia se afla doua maini incrucisate, reprezentare alegorica a Concordiei. Inelul se dateaza in secolele II-III p. Chr., fiind executat intr-un atelier roman.
Piesele de port din argint, dintr-un mormant descoperit in necropola de la Foeni-Cimitirul Ortodox (jud. Timis), datat in secolele II-III p. Chr., sunt mai rudimentare ca realizare, fiind sigur produse de un mester din lumea barbara. Deosebita prin simbolistica ei este catarama cu placa dreptunghiulara, piesa unicat, decorata cu o masca umana si o scena de vanatoare, redata stilizat, relevanta pentru spiritualitatea lumii careia ii apartinea purtatorul.
Din epoca migratiilor (a doua treime a secolului al V-lea p. Chr.), provin piesele din argint descoperite intr-un mormant din necropola de la Timisoara-Freidorf: o pereche de cercei poliedrici, un ac de par si o oglinda. Asemenea obiecte se gasesc in morminte care apartineau paturii instarite din perioada de apogeu a imperiului hunic.
La aceste piese din metal pretios se adauga un coif din bronz cu aplicatii din argint, care se dateaza in epoca fierului (prima jumatate a sec. VI - sec. IV a. Chr.), descoperit la Gavojdia (jud. Timis), una dintre putinele piese de echipament militar de acest tip descoperite pe teritoriul Romaniei, produs al maiestriei mesterilor turnatori in bronz si argintari din Peninsula Balcanica.
Piesele de port si de podoaba din aur si argint nu aveau doar o valoare artistica sau estetica. Rolul lor nu era numai acela de a infrumuseta purtatorul/purtatoarea in epocile respective, ci si unul emblematic. Purtarea unor obiecte fastuoase era un mod de etalare in fata membrilor comunitatii a bogatiei, dar mai ales a puterii, a rangului inalt, de catre cei care au stapanit aceste teritorii de-a lungul a sase milenii, din preistorie si pana in zorii evului mediu.

Foto: Tezaurul de la Pietroasa, com. Pietroasele, jud. Buzau. Epoca migratiilor; secolul al V-lea p. Chr. (MNIR)

Galerie Foto:
1.Tezaurul de la Persinari, com. Vacaresti, jud. Dambovita. Perioada mijlocie a epocii bronzului; secolul al XVII-lea a. Chr. (MNIR)
2.Tezaurul de la Cucuteni-Baiceni, com. Cucuteni, jud. Iasi. Latène; Cultura traco-getica; secolul al IV-lea a. Chr. (MNIR)
3.Tezaurul de la Craiova, jud. Dolj. Latène; Cultura traco-getica; sfarsitul secolului al IV-lea a. Chr. (MNIR)
4.Tezaurul de la Agighiol, jud. Tulcea. Latène; Cultura traco-getica; a doua jumatatea secolului al IV-lea a. Chr. (cca. 340-330 a. Chr.) (MNIR)
5.Tezaurul de la Peretu, jud. Teleorman. Latène; Cultura traco-getica; Sfarsitul secolul al IV-lea si inceputul secolului al III-lea a. Chr. (MNIR)
6.Diadema, com. Bunesti-Averesti, jud.Vaslui. Latène; Cultura traco-getica cu influente grecesti; secolele IV-III a. Chr. (MNIR)
7.Tezaurul de la Sarmizegethusa Regia – 1999, jud. Hunedoara. Cea de a doua epoca a fierului (Latène); Cultura dacica clasica; Atelier local de la Sarmizegetusa Regia; secolele II-I a. Chr. (MNIR)
8.Tezaurul de la Sancraieni, com. Sancraieni, jud. Harghita. Cultura dacica clasica; Cea de a doua jumatate a secolului I a. Chr. – prima jumatate a secolului I p. Chr. (MNIR)

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.