Ce sunt Grupurile de Actiune locala?

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 23.07.2012 18:16 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timişoara - În acest moment există 81 de grupuri de acţiune locală la nivel naţional, dintre care 10 din Regiunea Vest (Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara), respectiv 3 din judeţul Timiş. La nivelul Regiunii Vest, aprox. 60% din populaţia din mediul rural se află în microregiuni acoperite de GAL-uri.
În perioada 1 martie – 2 mai 2012 a fost derulată o a doua sesiune de primire de Planuri de Dezvoltare Locală. Cu această ocazie, reprezentanţi ai zonelor rurale din România neacoperite de cele 81 de GAL-uri existente au putut depune cereri de formare de noi GAL-uri.
Pentru constituirea unui GAL a fost necesară asocierea actorilor din mediul rural doritori în a se implica în dezvoltarea microregiunii lor: firme, PFA-uri, întreprinderi individuale, ONG-uri, primării de comune, asociaţii de producători, organizaţii ale minorităţilor, persoane fizice, etc. Iniţiativa a putut aparţine oricărei persoane / organizaţii interesate, GAL-ul urmând a funcţiona ca o asociaţie. Fiecare asociaţie constituită în aceste condiţii a elaborat un Plan de Dezvoltare Locală pentru microregiunea vizată. Planurile au fost elaborate prin consultarea membrilor comunităţii. Spre exemplu, în judeţul Timiş, Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală a fost implicată în organizarea de consultări cu locuitorii comunelor care au fost incluse în microregiunile GAL-urilor ce au solicitat recunoaşterea în sesiunea a doua (1 martie – 2 mai 2012). În acest sens, au fost organizate la nivel de comune întâlniri cu reprezentanţii mediului public şi privat interesaţi. Participanţii şi-au prezentat opinia în legătură cu direcţiile în care comunitatea ar trebui să evolueze în perioada următoare, dar şi disponibilitatea de a realiza investiţii cu sprijin financiar nerambursabil. Pentru fircare GAL solicitant, ideile au fost centralizate şi transpuse într-un Plan de Dezvoltare Locală.
Fondurile disponibile vor permite formarea a aprox. 70 de GAL-uri suplimentare la nivel naţional (fiecare cu un buget de aprox. 2.850.000 euro).

Câteva avantaje ale formării Grupurilor de Acţiune Locală:

1) GAL-urile reprezintă o verigă cheie a aplicării abordării de ”jos în sus”, abordare agreată tot mai mult la nivelul UE. Planul de dezvoltare implementat de GAL este bazat pe cunoaşterea reală a caracteristicilor microregiunii (resursele disponibile, punctele tari, punctele slabe), dar şi pe dorinţa locuitorilor microregiunii cu privire la evoluţia viitoare. Este vorba despre o alternativă la politicile elaborate centralizat la nivel naţional, care nu se pliază întotdeauna pe specificul fiecărei zone. Prin GAL, fondurile atrase sunt alocate către rezolvarea problemelor specifice comunităţii locale (microregiunile sunt în general formate din 10 – 15 comune, uneori incluzând mici oraşe).
2) Personalul GAL va fi mai aproape de solicitanţii de fonduri nerambursabile. Orice locuitor al microregiunii unui GAL poate vizita biroul GAL-ului şi poate găsi soluţii de dezvoltare a propriei afaceri împreună cu personalul GAL-ului;
3) Cu toate că membrii fondatori ai unui GAL pot proveni atât din mediul public, cât şi din cel privat, o condiţie a fost aceea a majorităţii reprezentanţilor mediului privat. Scopul a fost acela de a lăsa puterea de decizie asupra dezvoltării comunităţii în mâinilereprezentanţilor mediului privat.
4) GAL-urile existente au fost constituite din iniţiativa comunităţilor locale. În acest proces, la nivelul fiecărui GAL s-au ridicat persoane cu calităţi de lider, capabile să mobilizeze energii în vederea implementării planurilor de dezvoltare asumate.
5) Durată inferioară a procesului de selecţie. Numărul de proiecte depuse la nivel de GAL în cadrul unei sesiuni va fi unul redus (10 – 20 de proiecte). Evaluarea va putea fi realizată mult mai rapid, urmând ca proiectele selectate să fie transmise către APDRP pentru aprobare.
6) Cum planul de dezvoltare locală va fi specific fiecărei microregiuni, şansele de aprobare a proiectelor sporesc. Astfel solicitanţii de fonduri nerambursabile pot în continuare să depună cereri de finanţare la unităţile teritoriale ale APDRP, intrând în competiţie cu toţi solicitanţii din ţară. Criteriile de selecţie folosite la nivel naţional ar putea încuraja însă alte investiţii decât cele care se potrivesc perfect microregiunii. În aceste condiţii, solicitanţii dispun şi de varianta depunerii proiectelor la nivel de GAL. Criteriile de selecţie şi modul de punctare utilizate de GAL vor fi în concordanţă cu specificul microregiunii.

Spre exemplu, o microregiune ar putea găzdui un număr mare de specialişti în mecanica auto. În acelaşi timp, ar putea avea mulţi deţinători de utilaje agricole (utilaje ce necesită servicii de reparaţii şi întreţinere). O investiţie în dezvoltarea unui atelier de reparaţii poate fi realizată prin măsura 312 din cadrul PNDR, ultima sesiune urmând a fi deschisă la nivel naţional în perioada 1 – 31 august. La nivel naţional sunt încurajate însă investiţiile în domeniul productiv, pentru care se acordă astfel punctaj superior. În domeniul serviciilor sunt considerate prioritare serviciile sanitar-veterinare. În aceste condiţii, un eventual solicitant de fonduri nerambursabile din microregiunea exemplificată care ar dori realizarea unui atelier auto ar avea şanse inferioare de a obţine finanţarea la nivel naţional, în comparaţie cu un solicitant care ar dori să producă mobilier. În schimb, atelierele de reparaţii auto ar putea fi văzute ca prioritare de către GAL-ul care îşi cunoaşte microregiunea. Investiţia realizată astfel prin GAL ar crea locuri de muncă într-un domeniu în care forţa de muncă există, respectiv ar permite prestarea de servicii într-un domeniu deficitar, cu efecte pozitive în întreaga comunitate. 

7) Creşterea ratei de succes a proiectelor realizate cu finanţare nerambursabilă. Succesul uui proiect este legat de performanţele obţinute în exploatarea investiţiei realizate. Relizarea de construcţii, achiziţionarea de utilaje şi mijloace de transport sau software nu reprezintă un scop în sine. Scopul este crearea de valoare adăugată în exploatarea investiţiei. Valoarea adăugată obţinută la nivelul unei firme (spre exemplu) se distribuie sub formă de:
- salarii pentru angajaţi;
- impozite şi taxe pentru autorităţile publice (centrale şi locale), pe seama cărora vor putea fi oferite bunuri şi servicii publice;
- dobânzi pentru eventualele bănci care au contribuit la finanţarea investiţiei;
- profit care poate fi repartizat ca dividende pentru antreprenori sau poate fi folosit ca sursă de finanţare pentru noi investiţii.
Acordarea fondurilor nerambursabile pentru investiţii este realizată pe bază de proiect. În cadrul fiecărui proiect, efectele exploatării investiţiilor sunt estimate, fără însă a exista o garanţie absolută a obţinerii lor. Autorităţile care gestionează fondurile nerambursabile au sarcina de a evalua performanţa viitoare a proiectelor. Riscurile nu pot fi complet eliminate, un exemplu edificator în acest sens fiind băncile comerciale. Băncile comerciale efectuează analize de acest tip de sute de ani. Cu toată această experienţă, rata creditelor neperformante este actualmente în România de peste 13% pentru sectorul bancar (şi chiar mai mare pentru IFN- uri). Cunoscând foarte bine microregiunea, având contact direct cu beneficiarul, GAL-ul poate evalua mult mai corect şansele de succes ale unui proiect, creându-se astfel prin intermediul GAL-urilor premisele unei rate de succes mult mai ridicate a proiectelor finanţate prin fonduri nerambursabile.

În perioada 2007 – 2013, România a alocat prin PNDR fonduri nerambursabile în valoare de aprox. 10 miliarde euro (aprox. 8 miliarde euro proveniţi din bugetul UE, respectiv 2 miliarde din bugetul naţional).
În cadrul PNDR, fondurile au fost distribuite pe 4 axe:
AXA 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier
AXA 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
AXA 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale
AXA 4: Axa LEADER
Termenul ”LEADER” provine de la expresia franceză "Liaisons entre Acteurs du Développement Economique Rural" . Acesta implică formarea de parteneriate între reprezentanţi locali ai mediului public şi reprezentanţii mediului privat care prezintă potenţial în sprijinirea dezvoltării rurale. Unitatea administrativă propusă de abordarea LEADER la nivel de microregiune este GAL-ul, o organizaţie non-profit în care orice actor al dezvoltării rurale locale poate participa.
Abordarea LEADER a apărut ca răspuns la criticile cu privre la lipsa de coordonare a proiectelor realizate prin fonduri structurale. Ea se constituie într-o formă importantă de descentralizare, lăsând în mâna grupurilor de acţiune locală atât elaborarea strategiei de dezvoltare rurală, cât şi capitalul necesar pentru implementarea acesteia.
De la lansarea sa în 1991 (în Franţa), LEADER a avut rolul de a implica actorii locali în coordonarea dezvoltării locale. Abordările anterioare anilor 90 în dezvoltarea rurală erau în general de tip sectorial, focalizate cu precădere pe fermieri. Implicau iniţiative de sus în jos, adică decizii de sprijinire a actorilor locali luate la nivel naţional sau regional.
În acest context, o abordare de jos în sus, capabilă să implice actorii locali în planificarea dezvoltării locale s-a conturat ca fiind din ce în ce mai necesară.
Abordarea LEADER a fost aplicată experimental în perioada 1991 – 1993, asupra unor zone defavorizate, prin 217 GAL-uri. Anterior aderării României la UE au existat 3 generaţii LEADER: 1991 – 1993, 1994 – 1999, 2000 – 2006. La nivelul acestor perioade, finanţarea LEADER a fost realizată prin programe distincte. Începând cu 2007, LEADER a fost integrat în Planurile naţionale de dezvoltare rurală.
Conceptul fundamental din spatele abordării Leader este că, dată fiind diversitatea zonelor rurale europene, strategiile de dezvoltare sunt mai productive şi mai eficiente, dacă sunt decise şi implementate la nivel local, de către actorii locali.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.