Ce trebuie sa faca Timisoara pentru a ajunge Capitala Culturala Europeana?(3)

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 12.07.2013 16:47 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Ghid pentru oraşele candidate la titlul de Capitală culturală europeană

III. Obiectivele şi criteriile evenimentului

Obiectivele şi criteriile corespunzătoare evenimentului „Capitala culturală europeană” sunt stabilite în textul legislativ care stă la baza desemnării oraşelor ca şi Capitale culturale (Decizia 1622/2006/CE). De asemenea, experienţa acumulată cu ocazia desemnărilor anterioare evidenţiază anumite elemente care contribuie la succesul evenimentului.
Această secţiune are drept scop îndrumarea oraşelor care doresc să candideze, prin:
• explicarea acestor criterii,
• stabilirea legăturii, care este evidenţiată în desemnările anterioare, dintre aceste criterii şi derularea evenimentului.
Trebuie ţinut cont de faptul că programul transmis de oraşele candidate trebuie să îndeplinească cerinţe stricte de calitate artistică şi culturală. Candidaturile sunt evaluate de un comitet pe baza obiectivelor şi criteriilor specifice necesare pentru obţinerea titlului; prin urmare, acestea trebuie comparate în funcţie de punctele menţionate la articolele 3 şi 4 din Decizia 1622/2006/CE. Din motive de vizibilitate, aceste criterii sunt împărţite în două categorii: „Dimensiunea europeană” şi „Oraşul şi cetăţenii”. Acestea sunt explicate în secţiunile 3.2 şi 3.3 de mai jos.
Exemplele prezentate în anexe pentru a ilustra aceste criterii oferă interpretări destinate orientării în sensul bun a discuţiilor privind candidaturile şi ar trebui folosite ca surse de inspiraţie. În loc să limiteze programele la cadre rigide, ele trebuie să prezinte, pur şi simplu, bune practici care vor încuraja creativitatea organizatorilor. Organizatorilor li se lasă libertatea de a folosi, în funcţie de situaţie, ideile menţionate, conform culturii proprii. În plus, nu poate fi ignorată natura progresivă a formelor şi conţinutului artistic pe care participanţii le pot inventa sau adopta de-a lungul anilor. Toate exemplele prezentate sunt extrase din
programele oraşelor care şi-au depus candidatura pentru titlu. Cu toate acestea, ele pot fi uşor diferite faţă de proiectele care au fost/vor fi practic puse în aplicare în anul în care aceste oraşe au fost/vor fi Capitale culturale.
Calitatea unei candidaturi depinde, în primul rând, de o înţelegere corectă a conceptului de Capitală culturală europeană şi a criteriilor de selecţie. Prin urmare, ar trebui subliniate următoarele elemente esenţiale:
3.1) Conceptul de la baza evenimentului „Capitala culturală europeană”
Titlul este acordat unui oraş pentru un an specific. Oraşele care candidează la titlu pot alege să asocieze la programul lor un teritoriu al unei regiuni - sau chiar al unei euroregiuni, în cazul oraşelor frontaliere. De exemplu, Luxemburg a asociat Marea regiune la programul său din2007, iar Essen a inclus regiunea Ruhr pentru 2010.
Un oraş nu este desemnat drept Capitală culturală europeană exclusiv pentru ceea ce reprezintă sau ceea ce face. Acestuia i se acordă titlul în principal pe baza solidităţii programului de evenimente culturale specifice pe care se propune să le organizeze pe parcursul anului în cauză, an care trebuie să fie excepţional. În această privinţă, conceptul de Capitală culturală europeană este complet diferit de cel al patrimoniului mondial UNESCO, de exemplu. Acest titlu este mai mult decât o etichetă – el reprezintă încoronarea unui an prolific pentru oraş în termeni culturali. Prin urmare, orice candidaturi care ar avea forma unei broşuri turistice a oraşului ar fi inadecvate.
Oraşul este stimulat să se inspire din caracteristicile specifice şi să demonstreze creativitate.
Drept consecinţă, chiar dacă patrimoniul şi tradiţia de lungă durată din domeniul vieţii culturale pot fi de mare ajutor, ele pot reprezenta doar o bază pentru organizarea evenimentului.
Programul pentru anul Capitalei culturale europene trebuie să fie excepţional: el va fi special conceput pentru titlu.
Anumite oraşe candidate au fost, poate, tentate să reunească sub egida Capitalei culturale europene diferitele evenimente culturale pe care le propun în mod obişnuit sau să sublinieze „exclusiv” patrimoniul lor arhitectonic. Aceste candidaturi nu au fost reţinute.
● Evenimentul oferă posibilitatea întăririi cooperării în domeniul cultural şi promovării dialogului permanent la nivel european. El trebuie să sublinieze caracteristicile comune şi diversitatea culturilor europene. Această diversitate se referă, de asemenea, la aportul cultural al tuturor populaţiilor conlocuitoare de migranţi sau al noilor sosiţi din ţări europene sau ţări terţe. Unul dintre obiectivele cheie ale evenimentului este încurajarea cunoaşterii reciproce dintre cetăţenii europeni şi, în acelaşi timp, crearea unui sentiment de apartenenţă la aceeaşi comunitate. În acest sens, viziunea globală a evenimentului trebuie să fie europeană, iar programul trebuie să creeze un interes la nivel european.
● Legăturile stabilite între programele celor două oraşe deţinătoare ale titlului de Capitală culturală europeană sunt binevenite.
● Experienţa câştigată în urma selecţiilor anterioare arată că oraşele care şi-au pregătit în mod conştiincios candidaturile pot profita de pe urma activităţii depuse, chiar dacă la selecţia finală candidatura lor nu a fost reţinută. Implicarea părţilor interesate din domeniu, discuţiile privind politica culturală şi parteneriatele preconizate pot fi folosite pentru a stimula viaţa culturală a oraşului.
3.2) „Dimensiunea europeană” a evenimentului
În ceea ce priveşte „dimensiunea europeană”, articolul 4 din Decizia 1622/2006/CE precizează că programul:
a) întăreşte cooperarea între operatorii culturali, artiştii şi oraşele din statele membre în cauză şi din alte state membre, în întregul sector cultural;
b) scoate în evidenţă bogăţia diversităţii culturale în Europa;
c) pune în evidenţă aspectele comune ale culturilor europene;
Anexele (cf. anexele A, B şi C) oferă explicaţii şi exemple pentru ilustrarea acestei noţiuni de „dimensiune europeană” în funcţie de criteriile fixate.
Altfel spus, oraşele candidate trebuie să prezinte rolul pe care l-au jucat în cultura europeană, legăturile lor cu Europa, locul lor pe continent şi sentimentul lor de apartenenţă. Trebuie să pună în evidenţă, de asemenea, participarea lor actuală la viaţa artistică şi culturală europeană, precum şi caracteristicile lor specifice. Această dimensiune europeană poate fi, de asemenea, conturată şi percepută de oraşe prin intermediul dialogului şi schimburilor pe care le efectuează cu alte culturi şi artişti de pe alte continente, dezvoltând astfel dialogul intercultural.
Conceptul de dimensiune europeană are două aspecte:
1) teme: natura temelor folosite (anexa A);
2) modul în care evenimentele sunt organizate în cadrul programului (anexa B);
În anexa C sunt oferite exemple care, cu toate că nu corespund în mod exact niciunui aspect dintre cele de mai sus, sunt relevante pentru dimensiunea europeană a Capitalei culturale.
Mai mult, dimensiunea europeană a evenimentului este subliniată de integrarea lui, în ansamblu, în acţiunea culturală europeană şi de implicarea corespunzătoare a instituţiilor europene şi a politicilor lor. De exemplu, este încurajată orice acţiune specifică, desfăşurată într-o capitală culturală, care corespunde celor trei priorităţi ale programului-cadru Cultura.
Aceste trei priorităţi sunt:
• promovarea mobilităţii transnaţionale a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cultural;
• sprijinirea circulaţiei transnaţionale a creaţiilor şi produselor artistice şi culturale;
• sprijinirea dialogului intercultural.
Pe lângă aceste aspecte, promovarea programului, organizarea decernării premiilor europene şi conferinţele la nivel european, precum şi sprijinirea întâlnirilor între artişti şi operatori culturali susceptibile să consolideze tipul de cooperare promovată de programul Cultura pot contribui la plasarea evenimentului „Capitalele culturale” în contextul general al acţiunii culturale europene.
Măsurile menţionate mai sus vor fi coordonate astfel încât să garanteze o mare vizibilitate şi un real interes ale evenimentului la nivel european.
În scopul structurării informaţiilor din anexe, fiecare temă prezentată este însoţită de diferite interpretări, ilustrate de un grup de exemple.
3.3) Criterii legate de „Oraş şi cetăţeni”
Al doilea ansamblu de criterii care trebuie respectate de un candidat la titlul de Capitală culturală europeană este intitulat „Oraşul şi cetăţenii”. În acest context, cuvântul „cetăţeni” reprezintă un mod concis de a face referinţă la cetăţenii europeni şi la toţi cei care trăiesc în Uniunea Europeană în mod temporar sau permanent.
Această secţiune precizează că programul (cf. articolul 4 din Decizia 1622/2006/CE):
a) încurajează participarea cetăţenilor care locuiesc în oraş şi în împrejurimi şi suscită interesul acestora, precum şi cel al cetăţenilor care locuiesc în străinătate;
b) are un caracter durabil şi face parte integrantă din dezvoltarea culturală şi socială pe termen lung a oraşului.
Anexele (cf. anexele D şi E) oferă explicaţii şi exemple pentru ilustrarea acestor concepte.
În criteriile „Oraşul şi cetăţenii” se remarcă două principii:
1) participarea publică: obiectivul este crearea unei Capitale culturale europene atractive şi participative. Acest principiu face obiectul anexei D.
Atractivitatea, atât la nivel local, cât şi european, este unul dintre principalele obiective ale unei Capitale culturale: cum poate aceasta să atragă nu doar populaţia locală şi europeană, ci şi turişti străini? În cazul unui oraş din ţările baltice, de exemplu, întrebarea poate fi formulată astfel: cum poate evenimentul să stimuleze interesul turistului spaniol, grec sau suedez?
Aceasta problematica pe care o vor întâlni oraşele. Prin urmare, orice tip de eveniment strict local ar trebui evitat. Promovarea turismului la nivel european reprezintă, de asemenea, una din provocările evenimentului.
Pe lângă îmbunătăţirea vizibilităţii evenimentului, scopul este stimularea participării efective la eveniment a locuitorilor oraşului, regiunii şi a celor din alte regiuni. În acest context, atât publicul, cât şi reţeaua culturală locală ar trebui să se simtă implicaţi.
Oraşul are responsabilitatea de a elabora un proiect bine echilibrat, prin promovarea caracteristicilor specifice ale oraşului ca elemente ale diversităţii culturale europene, creând, în acelaşi timp, o imagine atractivă la nivel internaţional şi stimulând interesul şi entuziasmul populaţiei locale.
2) natura durabilă a evenimentului, care trebuie să corespundă strategiei de dezvoltare pe termen lung a oraşului: obiectivul este conceperea unui eveniment care să acţioneze ca şi catalizator pe termen mediu şi lung. Acest principiu face obiectul anexei E.
Acest criteriu are drept scop încurajarea oraşelor de a pune la punct un program cu efecte durabile, un program care să aibă un impact pe termen lung asupra dezvoltării oraşului, care să se facă simţit mult timp după prezentarea unei scurte serii de evenimente culturale. Prin urmare, oraşele sunt invitate să elaboreze, pe baza acestui eveniment, proiecte şi cooperări pe termen lung. În consecinţă, evenimentul va reprezenta o şansă care poate oferi posibilitatea schimbării sau consolidării şi dezvoltării practicilor culturale ale oraşului.

Ce trebuie sa faca Timisoara pentru a ajunge Capitala Culturala Europeana?

Ghid pentru oraşele candidate la titlul de Capitală culturală europeană

II. Etapa de monitorizare: de la desemnare la eveniment

IV. Cheile succesului

Comunicarea privind Capitala culturală europeană trebuie să aibă un impact puternic şi să fie clară.

VI. Cofinanţarea comunitară a evenimentului

VII. Evaluarea evenimentului

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.