Ce trebuie sa faca Timisoara pentru a ajunge Capitala Culturala Europeana?(4)

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 12.07.2013 16:50 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Ghid pentru oraşele candidate la titlul de Capitală culturală europeană

IV. Cheile succesului

Pe lângă sprijinul pentru respectarea criteriilor, experienţa Capitalelor culturale din trecut poate fi folosită pentru a sublinia anumiţi factori care se dovedesc a fi importanţi pentru succesul evenimentului.
Chiar dacă nu există o cheie a succesului ca atare în cazul unui eveniment precum Capitalele culturale europene, experţii care au organizat capitalele culturale, comitetele care au evaluat candidaturile, precum şi rezultatele unui raport de sinteză întocmit la solicitarea Comisiei (raportul „Palmer”) subliniază următoarele elemente:
1. Este esenţială pregătirea exhaustivă a conceptului, cu mult timp înainte, pe baza obiectivelor şi criteriilor evenimentului, precum şi conturarea unor idei clare asupra acţiunilor preconizate. În primul rând, candidatura trebuie să prezinte o viziune clară, coerentă a anului în cauză, stabilită pe baza „filozofiei” titlului şi a criteriilor stabilite de Decizie. Un simplu amalgam de diverse evenimente sau proiecte nu poate constitui programul de un an al unei Capitale culturale europene.
2. Angajamentul public pentru program şi bugetul trebuie să fie ferme şi constante de-a lungul etapei de pregătire pentru Capitala culturală europeană.
3. Structura creată pentru planificarea şi derularea evenimentului trebuie să aibă o capacitate financiară şi administrativă suficient de mare. În această privinţă, calitatea contactelor şi reţelelor pe care structura le va stabili cu societatea civilă este esenţială.
4. Selecţionarea partenerilor şi proiectelor pentru program este unul dintre aspectele vitale ale pregătirii, în special în contextul „Dimensiunii europene” a evenimentului.
Prin urmare, următoarele aspecte sunt importante:
• selecţionarea atentă a partenerilor la nivel european: demararea acesteia prin folosirea legăturilor şi contactelor deja existente şi iniţierea timpurie a procesului, astfel încât contactele şi planurile să poată fi stabilite cu mult în avans.
• acordarea priorităţii calităţii şi caracteristicilor proiectelor, nu dimensiunii politice a contactelor. Este important să se ia în considerare dimensiunea europeană a evenimentului dintr-un punct de vedere obiectiv;
• luarea în calcul a faptului că, deseori, cel mai mare impact îl au proiectele europene ambiţioase şi inovatoare. Prin urmare, este importantă păstrarea fermităţii în cazul confruntării cu dificultăţi.
5. Unul dintre factorii care au favorizat succesul Capitalelor culturale în trecut a fost capacitatea oraşului de a implica atât părţile interesate din domeniile cultural şi socioeconomic, cât şi populaţia locală. Evenimentul va trebui să reconcilieze standardele artistice cu entuziasmul populaţiei.
6. În vederea reunirii părţilor interesate din domeniile cultural şi socioeconomic într-un proiect comun, este importantă, în primul rând, consultarea operatorilor culturali pe teren, cu alte cuvinte conceperea proiectului prin folosirea unei abordării de la bază spre vârf.
În ceea ce priveşte parteneriatul cu părţile interesate din domeniul socioeconomic, putem cita exemplul oraşului Lille, care a reuşit să mobilizeze partenerii socioeconomici cu participarea activă a sponsorilor. Trebuie ţinut cont de faptul că sponsorii contribuie, în medie, cu 13% la resursele incluse în bugetul Capitalei culturale (sursa: raportul Palmer). Această cooperare este esenţială, în special în sectorul transporturilor. În 2004, SNCF a pus la dispoziţie legături
între Lille şi marile oraşe, atât din Franţa, cât şi din străinătate, la preţuri extrem de abordabile, în special cu ocazia evenimentului Lille 2004.
7. Organizatorii evenimentului vor avea numai de câştigat din punerea în evidenţă a caracteristicilor speciale ale oraşului. Capitalele culturale anterioare subliniază faptul că este utilă iniţierea evenimentelor cu activităţi legate de cultura locală şi includerea ulterioară a evenimentelor legate de alte culturi: altfel spus, ei recomandă construirea evenimentului începând cu rădăcinile oraşului.
8. Este important ca evenimentul să fie orientat spre viitor, fără a neglija aspectele istorice ale oraşului, care îi simbolizează identitatea. Acest lucru înseamnă că natura inovatoare a evenimentului şi, în acest context, accentul pus pe formele culturale contemporane şi pe capacitatea de a stimula creativitatea prin implicarea artiştilor locali şi europeni, au o importanţă vitală. Programul va fi sprijinit de un dinamism cultural care depăşeşte atuurile istorice ale oraşului, în special bogăţia patrimoniului său.
9. Natura durabilă a evenimentului este un parametru care trebuie integrat în proiect la momentul conceperii acestuia: evenimentele de continuare a anului Capitalei culturale trebuie preconizate încă dinaintea anului în cauză.
Provocarea principală a criteriilor „Dimensiunea europeană” şi „Oraşul şi cetăţenii” este, aşadar, elaborarea unui proiect bine echilibrat, care să promoveze caracteristicile speciale ale oraşului ca parte a diversităţii culturale europene, creând, în acelaşi timp, o imagine atractivă la nivel internaţional şi stimulând interesul şi entuziasmul populaţiei locale, precum şi ale locuitorilor din alte regiuni.
10. Campania de comunicare care vizează oraşul şi regiunea lui, precum şi alte regiuni este un factor cheie al programului unei Capitale culturale şi este planificată cu mult timp în avans.
11. Independenţa faţă de autorităţile politice a directorului artistic şi a structurii responsabile cu punerea în aplicare a programului se poate dovedi esenţială în pregătirile unei Capitale culturale. Unele Capitale culturale precedente au avut mult de suferit de pe urma implicării directe şi omniprezente a autorităţilor politice în cadrul structurii responsabile cu punerea în aplicare a programului. Trebuie amintit faptul că pregătirile unui oraş pentru titlu durează cel puţin şase ani şi că pot fi aleşi noi responsabili politici de-a lungul acestei perioade.
„Raportul Palmer”, un studiu comandat de Comisie privind oraşele care au fost CCE între 1995 şi 2004, oferă unele informaţii asupra factorilor care favorizează succesul unei Capitale culturale. Studiul arată că persoanele chestionate care au fost implicate în organizarea unei CCE subliniază importanţa contextului evenimentului, implicarea pe plan local, parteneriatele, necesitatea unor obiective clare, cantitatea suficientă de resurse şi o structură decizională puternică cuplată cu motivaţia politică. Studiul recomandă ca structura operaţională să fie independentă politic şi autonomă pe plan artistic.
Toate comentariile pe această temă se găsesc la paginile 152 - 157 ale studiului respectiv.
Studiul abordează, de asemenea, importanţa monitorizării şi evaluării sistemelor existente pentru organizarea Capitalei culturale (pe această temă, cf. p. 129 -131 din raportul Palmer).

Ce trebuie sa faca Timisoara pentru a ajunge Capitala Culturala Europeana?

Ghid pentru oraşele candidate la titlul de Capitală culturală europeană

II. Etapa de monitorizare: de la desemnare la eveniment

III. Obiectivele şi criteriile evenimentului

Comunicarea privind Capitala culturală europeană trebuie să aibă un impact puternic şi să fie clară.

VI. Cofinanţarea comunitară a evenimentului

VII. Evaluarea evenimentului

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.