Ce trebuie sa faca Timisoara pentru a ajunge Capitala Culturala Europeana?(7)

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 12.07.2013 16:59 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

VII. Evaluarea evenimentului
Este de preferat ca oraşul să prevadă de la bun început un mecanism de evaluare a punerii înaplicare a evenimentului. În special, oraşul trebuie să fie capabil să evalueze modul în care şi-a îndeplinit obiectivele stabilite pentru anul în cauză şi care a fost impactul acestora asupra dezvoltării lui. Reflecţia şi rigoarea intelectuală impuse de procesul de evaluare pot avea, de asemenea, avantajul de a ajuta oraşul să îmbunătăţească punerea în practică a evenimentului.
Unele Capitale precedente au efectuat evaluări (de exemplu, Brugge 2002, Graz 2003, Lille 2004, Cork 2005, Luxemburg 2007, Stavanger 2008, Liverpool 2008). Acestea pot fi consultate pe internet.
În cadrul evenimentului Liverpool 2008, Consiliul local al oraşului Liverpool a lansat „Impacts 08 – The Liverpool Model”. Este vorba de o iniţiativă de cercetare a Universităţii din Liverpool şi a Universităţii John Moores din Liverpool, care evaluează efectele sociale, culturale, economice şi asupra mediului de pe urma organizării de către Liverpool a evenimentului Capitala culturală europeană 2008. Programul de cercetare examinează progresele şi impactul acestei experienţe asupra oraşului şi locuitorilor lui. Obiectivul este elaborarea unui model de cercetare în vederea evaluării impacturilor multiple ale programelor de regenerare axate pe cultură, care să poată fi aplicat unor astfel de evenimente în Europa.
Informaţii suplimentare sunt disponibile pe următorul site internet: http://www.liv.ac.uk/impacts08/
Comisia Europeană are, de asemenea, sarcina de a asigura evaluarea externă şi independentă a rezultatelor evenimentului Capitala culturală europeană din anul precedent, în conformitate cu obiectivele şi criteriile acţiunii (cf. articolul 12 din Decizia de stabilire a Capitalelor), pe baza datelor şi studiilor de evaluare disponibile în oraşe.
Scopul acestei evaluări este sublinierea modului în care oraşul a pus în aplicare evenimentul pe baza obiectivelor lui şi a criteriilor evenimentului, precum şi măsura în care şi-a îndeplinit angajamentele luate în etapa de selecţionare, acordând o atenţie specială valorii adăugate europene. Evaluarea, efectuată de un contractant independent, la cererea Comisiei, va oferi o descriere de sinteză a punerii în aplicare a evenimentului, inclusiv o analiză statistică şi concluzii generale. Ea analizează eficacitatea, eficienţa şi viabilitatea evenimentului.
Totodată, evaluarea ia în considerare strategia de comunicare şi promovare, precum şi posibilul impact al evenimentului asupra dezvoltării culturale, sociale şi urbane pe termen lung a oraşului.
Pe baza acestui studiu independent, Comisia pune la dispoziţia celorlalte instituţii europene un raport care este ulterior publicat pe internet.
VIII. Schimbul de bune practici
Experienţa acumulată de precedentele Capitale culturale europene este o sursă valoroasă de informaţii pentru oraşele candidate la titlu. În consecinţă, pentru ca titlul să continue să evolueze, este esenţial ca bunele practici să fie făcute cunoscute şi să se atragă atenţia asupra dificultăţilor întâlnite de precedentele Capitale culturale.
Prin urmare, oraşele interesate de eveniment ar trebui să:
- obţină o copie a „Raportului Palmer”, ale cărui referinţe exacte sunt furnizate în secţiunea „Surse de informaţii” de mai jos,
- participe la sesiunile de informare privind Capitalele, organizate de Comisie la Bruxelles,
- contacteze persoanele responsabile din precedentele Capitale culturale,
- intre în contact cu reţelele de Capitale culturale,
- consulte documentaţia precedentelor Capitale culturale, care este disponibilă la Direcţia Generală Cultură şi Educaţie a Comisiei Europene la Bruxelles (1, place Madou, Bruxelles).
O cerere prealabilă trebuie trimisă la adresa următoare: Eac-Culture@ec.europa.eu.
IX. Surse de informaţii
1. Site-ul internet al Direcţiei generale educaţie şi Cultură a Comisiei Europene, la adresa următoare: http://ec.europa.eu/culture/eac/index_en.html. (site în construcţie).
2. Decizia 1622/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acţiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019 (JO L 304, 3.11.2006, p. 1).
3. Decizia 1419/1999/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 de stabilire a unei acţiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2005-2019 (JO L 166, 1.7.1999, p. 1). Decizie modificată prin Decizia 649/2005/CE (JO L 117, 4.5.2005, p. 20).
4. „Raportul Palmer”: Study on the European Cities and Capitals of Culture and the European Cultural Months (1995-2004) (Studiu privind oraşele şi capitalele culturale europene şi lunile culturale europene), realizat de Palmer/RAE Associates. El este disponibil pe site-ul internet al Direcţiei Generale Educaţie şi Cultură a Comisiei Europene, la adresa următoare: http://ec.europa.eu/culture/eac/index_en.html, precum şi pe suport de hârtie, la cerere. Cererea trebuie adresată Comisiei Europene (adresă e-mail: Eac-Culture@ec.europa.eu).
Anexa A: Dimensiunea europeană reflectată în temele promovate
Temele în cauză pun accentul pe contribuţia oraşului la patrimoniul cultural european comun şi subliniază participarea actuală a oraşului la viaţa culturală europeană. Oraşul foloseşte aceste teme pentru a demonstra existenţa faţetelor lui europene.
Pe această temă, putem cita următoarele exemple:
a) Mişcări şi stiluri artistice/culturale larg răspândite şi cunoscute la nivel european, inspirate de oraş sau la care oraşul a contribuit în mod semnificativ.
Titlul proiectului: European Baroque Dialogues (Dialoguri baroce europene)
Capitala culturală: Vilnius 2009
Datele proiectului: Data lansării 16 februarie 2009
Conceptul de la baza proiectului: Un program special de artă barocă (arhitectură, muzică, teatru, pictură, literatură şi dans), cu implicarea mass-media şi care are loc de-a lungul anului 2009 în diferite locuri publice. Proiectul încearcă să ofere o interpretare actualizată şi modernă a patrimoniului artistic baroc european care a format oraşul Vilnius. Vilnius s-a dezvoltat ca oraş baroc în termeni de identitate culturală, pe de o parte inspirându-se din exterior, din formele baroce ale Italiei şi Europei Centrale, iar pe de altă parte orientându-se către „stilul Vilnius” de expresii baroce, un aşa zis dialect baroc european. Acest dialog între barocul Europei Occidentale şi barocul nordic al oraşului Vilnius creează o platformă unică şi construieşte noi punţi către un viitor încă neconturat. Proiectul va stimula un dialog intens şi animat între ţări şi naţiuni europene ale secolului XX, prin intermediul a numeroase evenimente culturale. Creatori de spectacole baroce, istorici ai culturii şi alţi artişti din 27 de ţări europene vor participa la programul Dialoguri baroce europene(Pagina 9 Vilnius CV, Creativity and Vitality).
b) Evoluţii recente în mişcările şi stilurile artistice şi culturale.
Evenimentul Capitala culturală europeană este o platformă propice pentru promovarea noilor tendinţe şi mişcări artistice şi culturale care nu sunt deocamdată cunoscute pe scară largă şi care merită o atenţie sporită la nivel european.
Organizatorii se vor putea concentra asupra aspectelor europene ale acestor tendinţe, pentru a garanta că aceste expoziţii se încadrează în dimensiunea europeană necesară.
Titlul proiectului: „The phantom of Lust” (Fantoma plăcerii).
Capitala culturală: Graz 2003
Datele proiectului: 2003
Conceptul de la baza proiectului: Unul dintre factorii cheie care au stat la baza succesului oraşului Graz în calitate de Capitală culturală europeană în 2003 a fost acordarea priorităţii mişcărilor artistice noi, contemporane, care au abordat uneori subiecte inspirate din trecut.
Expoziţia „Fantoma plăcerii” a arătat modul în care arta contemporană reflectă influenţa lucrărilor lui Leopold von Sacher-Masoch (care şi-a petrecut o mare parte a vieţii în Graz) asupra artelor.
În acest context, poate fi interesant de subliniat caracterul inovator al artiştilor deschişi spre noi tehnologii şi spre experimente şi evoluţii tehnice şi sociale.
Titlurile proiectelor : „Les Cinémas du Futur” (Cinematografele viitorului) şi „Microfolies” (Micronebunii)
Capitala culturală: Lille 2004
Datele proiectelor: 2004
Conceptul de la baza proiectului: Evenimentele incluse în prima temă s-au remarcat prin apelul făcut la artiştii care lucrează cu „noi imagini”. Evenimentul legat de a doua temă s-a bazat pe mici instalaţii realizate de designeri şi distribuite peste tot în oraş şi în zone destinate expoziţiilor. Acest eveniment a stârnit interesul de necontestat al publicului.
c) Figuri artistice/culturale de seamă ale oraşului care au devenit artişti „europeni” prin celebritatea şi/sau mobilitatea lor şi rolul lor la scară europeană.
Titlul proiectului: Expoziţie Rubens
Capitala culturală: Lille 2004
Datele proiectului: 2004
Conceptul de la baza proiectului: Lille 2004 a organizat o expoziţie Rubens de amploare pentru a sărbători activitatea pictorului, care este profund ancorată în istoria Flandrei. Acest artist a realizat multe picturi pentru biserici, precum şi pentru familiile regale europene, având totodată şi funcţii diplomatice pe teritoriul Europei. Şi-a făcut ucenicia cu maeştri flamanzi, la Anvers, înainte de a se stabili în Italia pentru opt ani. De aceea, arta lui Rubens are o identitate
paneuropeană. Această iniţiativă a fost simbolică, reprezentând dorinţa de a oferi excelenţă şi universalism. Expoziţia din Lille a pus accentul atât pe stilul său de pictură, cât şi pe dimensiunea sa umanistă. Legăturile cu oraşul Anvers (prin intermediul expoziţiei „Rubens collectionneur”), oraşul Arras (expoziţia „Rubens contre Poussin”, care a explorat ampla dezbatere din Europa secolului XVII, dintre desen şi culoare) şi arta contemporană (expoziţia On a choisi Rubens prezintă lucrările a 28 de artişti care au abordat 12 teme inspirate de maestrul flamand şi propune o paralelă fascinantă între perioada lui Rubens şi lucrări contemporane) ilustrează influenţele artistului în spaţiu şi în timp. Expoziţia a servit, în acelaşi timp, ca bază pentru dezvoltarea turismului.
**********
d) Figuri care au fost/sunt europene, dar nu au devenit la fel de celebre ca şi confraţii lor.
Titlul proiectului: Joze Plecnik and Ljubljana
Capitala culturală: Graz 2003
Datele proiectului: 2003
Conceptul de la baza proiectului: Graz 2003 a organizat o expoziţie a lucrărilor lui Joze Plecnik, un arhitect sloven din Ljubljana, de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, care a avut un impact considerabil asupra lucrărilor mai multor arhitecţi din diferite ţări europene, fără a atinge însă celebritatea unor arhitecţi precum Le Corbusier sau Walter Gropius.
e) Identificarea şi sărbătorirea aspectelor istoriei, identităţii şi patrimoniului european care sunt deja prezente în oraşul desemnat/promovarea cunoaşterii de către publicul european a figurilor şi evenimentelor care au marcat istoria şi cultura oraşului.
Scopul acestor teme este sublinierea implicaţiilor actuale ale evenimentelor istorice sau ale factorilor care au avut loc la nivel european.
Titlul proiectului: Great European Personalities (Mari personalităţi europene)
Capitala culturală: Luxemburg 2007
Datele proiectului: De-a lungul anului 2007
Conceptul de la baza proiectului: Acest proiect are ca temă prezentarea adresată publicului Uniunii Europene, precum şi Luxemburgului şi Marii Regiuni a personalităţilor care au influenţat trecutul sau, în istoria recentă, au încurajat ideea construcţiei Europei. Robert Schuman, de exemplu, este unul dintre părinţii fondatori ai Europei. El a jucat un rol esenţial în formarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, primul pas spre crearea Uniunii Europene. S-a născut la Clausen, Luxemburg, tatăl lui fiind francez, iar mama luxemburgheză, şi a dobândit cetăţenia germană ca urmare a anexării regiunii Alsacia-Lorena de către Prusia în 1871 (tatăl lui fiind de origine din această regiune). În cadrul acestui proiect, Robert Schuman este omagiat prin intermediul corului Robert Schuman şi al premiului pentru artă Robert Schuman. În casa Robert Schuman (Pagina 46 Luxemburg şi Marea Regiune, Capitală culturală europeană 2007) vor fi organizate importante evenimente.
**********
f) Sublinierea istoriei şi tradiţiilor culturale ale Europei, expresii specifice ale Uniunii Europene.
Titlul proiectului: Boundaries (Frontiere)
Capitala culturală: Cork 2005
Datele proiectului: De-a lungul anului 2005
Conceptul de la baza proiectului: Artista Mara McGrath a creat o expoziţie documentară bazată pe o serie de fotografii făcute la punctele de control la frontierele interne ale Uniunii Europene. Proiectul a fost elaborat de-a lungul unei perioade de trei ani, iar imaginile sunt interogative cu privire la frontierele geografice, la identitate şi naţionalitate în contextul european. Proiectul a fost prezentat sub forma unei expoziţii de afişe publice la Cork(Pagina 39 Cork, Capitala culturală europeană 2005).
**********
g) Elaborarea unor teme şi problematici europene, provocări cu care se confrunta Europa la momentul respectiv.
Titlul proiectului: Open Port – of Peace, Human Rights and Conflict Resolution (Port liber - despre pace, drepturile omului şi aplanarea conflictelor)
Capitala culturală: Stavanger 2008
Datele proiectului: 2004-2008
Conceptul de la baza proiectului: Organizaţia Worldview Rights şi Fundaţia laureaţilor Premiului Nobel pentru Pace, ambele cu sediul la Stavanger, transformă conferinţa Point of Peace într-un prilej de întâlnire permanentă a laureaţilor Premiilor Nobel pentru Pace şi a altor militanţi care depun eforturi pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. Point of Peace va avea loc o dată la doi ani şi va include următoarele evenimente: o conferinţă internaţională pentru pace, un program cultural internaţional, ateliere literare şi proiecte artistice, o expoziţie internaţională cu participarea celor mai proeminente personalităţi având activităţi legate de pace, precum şi mai multe iniţiative şi activităţi de comunicare destinate ţărilor oprimate şi un concert televizat difuzat pe scară mondială. În cadrul programului artistic, se inaugurează şi colaborarea dintre Point of Peace, care este susţinută de o serie de artişti internaţionali, şi artişti tineri, promiţători din ţările de origine ale laureaţilor premiilor pentru pace. Obiectivul este folosirea artei ca instrument de comunicare a diversităţii şi înţelegerii între popoare, precum şi promovarea schimburilor artistice dintre Europa şi restul lumii(Pagina 25 Open Port, Candidatură partea 2, Stavanger 2008).
**********
h) Evenimente care pun accentul pe talentele artiştilor europeni.
Titlul proiectului: Monde Parallèle Pologne (Lume paralelă Polonia)
Capitala culturală: Lille 2004
Datele proiectului: mai 2004
Conceptul de la baza proiectului: Lille 2004 a organizat o serie de evenimente consacrate unei teme specifice sau unei ţări, în cadrul proiectului „Mondes Parallèles”. De exemplu, Lille a invitat artişti polonezi specializaţi în teatru, dans, muzică etc. să pună în scenă spectacole în unele din Maisons Folies (vechi clădiri industriale renovate şi transformate în structuri culturale) şi să prezinte activităţi creative ale tinerilor polonezi.
**********
i) Locul şi rolul culturilor imigrante în oraş.
Titlul proiectului: The Immigrants – Towards a Common Future (Imigranţii – spre un viitor comun)
Capitala culturală: Istanbul 2010
Datele proiectului: De-a lungul anului 2010
Conceptul de la baza proiectului: Acest proiect urmăreşte crearea unei platforme comune de comunicare cu ajutorul limbajului universal al cinematografului şi analizarea diferitelor aspecte ale imigraţiei, aşa cum sunt ele trăite în diferite ţări şi culturi. Chiar dacă problemele şi chestiunile imigraţiei sunt, în principiu, specifice fiecărei ţări, consecinţele sunt aceleaşi. Se speră ca diferitele abordări ale acestor spirite creative să aducă în prim plan o nouă viziune umană asupra acestei probleme comune. Oraşul Istanbul este simbolic pentru că a atras mulţi imigranţi de-a lungul istoriei. Trei scurtmetraje privind imigraţia în Europa vor fi produse în urma unei competiţii care va fi accesibilă tuturor membrilor UE şi ţărilor candidate(Proiectul numărul 67 în Istanbul CCE 2010).
Anexa B: Dimensiunea europeană reflectată de implementarea proiectelor
Acest aspect poate fi împărţit în secţiuni, care includ, de exemplu:
j) Colaborarea, coproducţia, schimburile şi alte mijloace de stimulare a cooperării între artişti, organizaţii culturale şi grupuri din diferite ţări europene, producţii/expoziţii itinerante în alte ţări.
Titlul proiectului: Theatres of Europe (Teatre ale Europei)
Capitala culturală: Genova 2004
Datele proiectului: octombrie - noiembrie 2004
Conceptul de la baza proiectului: Teatro Stabile din Genova a inclus un proiect special intitulat „Theatres of Europe” în stagiunea „A voyage to Europe” („O călătorie în Europa”) din 2004. Pe parcursul anului 2004, programul stagiunii a purtat spectatorii într-o lungă călătorie în timp şi spaţiu în cadrul teatrului european, prin intermediul a 30 de spectacole pe care le-a produs şi găzduit, de la Euripide la Molière, de la Shakespeare la Kleist, de la Cervantes la Kafka, de la Pinter la Pirandello, de la Dario Fo la Botho Strauss şi aşa mai departe. „Theatres of Europe” a preconizat organizarea unui ciclu de diferite piese de teatru european, jucate în limba lor originală de patru companii teatrale din diferite ţări europene (Italia, Franţa, Germania şi Lituania) invitate la Genova(http://www.genova-2004.it/default.asp?id=376&lingua=ENG).
**********
k) Parteneriate foarte specifice între două sau mai multe oraşe sau în cadrul unei regiuni.
Titlul proiectului: Squatters Project (Proiectul Locatari ilegali)
Capitala culturală: Porto and Rotterdam 2001
Datele proiectului: 2001
Conceptul de la baza proiectului: Acest proiect a explorat funcţiile oraşului, spaţiului urban şi spaţiului carosabil şi pietonal în condiţiile locale specifice din Rotterdam şi Porto. Au fost invitaţi artişti internaţionali pentru a explora aceste două oraşe. Diferenţele locale au fost subliniate printr-o paralelă materializată prin două filme bazate pe acelaşi scenariu, dar filmate în cele două oraşe respective. În Rotterdam a fost organizat un proiect de colectare de fonduri pentru plantarea de arbori în Porto. Francis Alÿs (Belgia, Mexic) şi-a expus arhiva, inclusiv câteva proiecte itinerante celebre. Natura unică a fiecărui proiect şi locul în care a fost elaborat a conferit „Squatters” o structură celulară. Fiecare creaţie a reprezentat o miniexpoziţie care s-a identificat cu o zonă specifică din oraş, conferindu-i acesteia un nou sens(www.absolutearts.com).
Anexa C: Câteva exemple de dimensiune europeană relevante pentru conceptul de Capitală culturală europeană
În anumite cazuri, cele două aspecte menţionate mai sus, şi anume temele şi modul de organizare a evenimentelor, pot fi analizate împreună. Luate împreună, conţinutul şi organizarea evenimentelor care alcătuiesc programul pot prezenta o dimensiune europeană care depăşeşte simpla cofinanţare.
La acest nivel, accentul ar trebui pus pe importanţa schimburilor interculturale pentru promovarea diversităţii şi a dialogului cu ţări terţe. Acest lucru este legat de atenţia acordată artiştilor născuţi în afara Europei şi care trăiesc în Capitala culturală sau de importanţa acordată, în program, ţărilor ori comunităţilor care au jucat un rol în istoria oraşului. S-ar putea preconiza şi invitarea unor artişti în oraş şi, de manieră generală, introducerea măsurilor destinate să încurajeze schimburile culturale. Aceasta nu este o listă exhaustivă. Experţii au subliniat că, în practică, aspectul european al unora dintre temele propuse reiese deseori din
parteneriatele încheiate.
Titlul proiectului: The “Balkan Consulate” („Consulatul balcanic”)
Capitala culturală: Graz 2003
Datele proiectului: 2003
Conceptul de la baza proiectului: „Consulatul balcanic”, creat în Graz şi funcţional pentru o perioadă de un an în acelaşi oraş, a oferit nu numai şansa de a prezenta la Graz expoziţii ale artiştilor din ţările balcanice, ci a şi favorizat o dezbatere privind dimensiunea transnaţională, europeană a „Balcanilor”, invitând artiştii să pregătească expoziţiile chiar în Graz, pe baza originii şi experienţei lor respective şi pe baza modului în care ei îşi percep activitatea.
**********
Titlul proiectului: Partnership with Romania, especially Sibiu (Parteneriat cu România şi în special cu Sibiu)
Capitala culturală: Luxemburg 2007
Datele proiectului: În curs de desfăşurare
Conceptul de la baza proiectului: În secolul XII, regiunea Sibiului a fost destinaţia multor migranţi din Luxemburg şi din Germania de astăzi. Moşteniri ale acelor migranţi saxoni s-au păstrat până în prezent, întrucât o variantă a limbii francice, foarte apropiată de luxemburgheza actuală, este vorbită în continuare de o parte din populaţia autohtonă.
Programul include o inaugurare a „Maison du Luxembourg” în centrul Sibiului. Va fi îmbunătăţit un traseu cultural existent în Sibiu. Se vor efectua schimburi cu artişti din sânul populaţiei rome a Sibiului(Luxemburg şi Marea Regiune, Capitală culturală europeană 2007.).
**********
Titlul proiectului: Access All Beckett (Contact cu întreaga operă a lui Beckett)
Capitala culturală: Cork 2005
Datele proiectului: 2005
Conceptul de la baza proiectului: Gare St. Lazare Players, o companie teatrală din Paris, a devenit sinonimă cu opera lui Samuel Beckett. Cork 2005 a invitat Gare St. Lazare să locuiască pentru un timp la Cork pentru a mări vizibilitatea creaţiilor lor şi, în special, pentru a explora oraşul prin prisma esteticii lui Beckett. Gare St. Lazare Players a prezentat o serie unică din proza lui Beckett, inclusiv „Texts for Nothing”, „III Seen III Said” şi „Enough”, în locuri din oraş care în mod normal nu sunt accesibile publicului(Cork, Capitala culturală europeană 2005.).
**********
Titlul proiectului: Enlargement (Extindere)
Capitala culturală: Cork 2005
Datele proiectului: 2005
Conceptul de la baza proiectului: Fiind conştienţi de acest moment istoric, şi pentru a puncta extinderea frontierelor UE în vederea includerii altor naţiuni, organizatorii Cork 2005 au sărbătorit reintegrarea Europei de Est.
Obiectivul a fost stimularea, angajarea, provocarea şi educarea fiecărui cetăţean al urbei şi fiecărui vizitator al oraşului Cork prin găzduirea unei serii de expoziţii din noua Europă. Cele zece noi state membre şi-au prezentat cultura, în termenii şi stilul proprii, fiecare din ele timp de o lună. Cork a avut onoarea de a găzdui aceste ambasade creative, care au consolidat semnificaţia interacţiunii culturale locale şi globale, au îmbogăţit schimburile culturale internaţionale şi au creat noi reţele artistice (Cork, Capitala culturală europeană 2005.).
Titlul proiectului: Photo-Bridge (Punte de fotografii)
Capitala culturală: Istanbul 2010
Datele proiectului: De-a lungul anului 2010
Conceptul de la baza proiectului: Scopul lui este de a permite artiştilor din Capitalele culturale europene de a se întâlni între ei şi, în special în cazul fotografilor, care folosesc cele mai influente mijloace artistice contemporane, de a promova Istanbulul în străinătate. Prin urmare, pentru un an, Istanbulul va deveni capitala întâlnirilor culturale ale fotografilor de diferite origini. Prin intermediul proiectului, locuitorii Istanbulului vor avea o nouă perspectivă asupra celor 37 de Capitale culturale europene, iar tineri fotografi turci vor fi selecţionaţi pentru a fotografia aspecte din diferite capitale. În acelaşi timp, tineri fotografi din cele 37 de Capitale culturale vor fi găzduiţi la Istanbul o săptămână, pentru a fotografia aspecte ale oraşului(Proiectul numărul 41 în Istanbul CCE 2010.).
**********
Titlul proiectului: Cities on the Edge (Oraşe la frontiere maritime)
Capitala culturală: Liverpool
Datele proiectului: 2008
Conceptul de la baza proiectului: Oraşul Liverpool prezintă un proiect intitulat „Cities on the edge”, care include cinci oraşe porturi (Liverpool, Marsilia, Napoli, Istanbul şi Gdansk).
Aceste oraşe au multe asemănări, cum ar fi patrimoniul portuar, populaţiile migrante, problemele sociale şi economice, precum şi identitatea lor unică în cadrul ţării respective.
Liverpool are şi un solid proiect de înfrăţire cu oraşul Shanghai şi cu New York – astfel de proiecte se bucură de succes pentru că înfrăţirea acestor oraşe creează avantaje reciproce.
Titlul proiectului: Relocation (Transfer)
Capitala culturală: Cork 2005
Datele proiectului: mai - iulie 2005
Conceptul de la baza proiectului: Ciclu de spectacole teatrale în afara sălilor de teatru.
Compania din Cork a creat o alianţă cu alte trei companii europene (din Franţa, Polonia şi Regatul Unit), în scopul producerii unei stagiuni de spectacole în afara sălii de teatru, în locuri neobişnuite şi istorice din centrul oraşului Cork.
l) Organizarea unor activităţi specifice destinate să sprijine şi să dezvolte activitatea creativă, să încurajeze inovaţia artistică şi să genereze noi forme de acţiune culturală şi de dialog.
Titlul proiectului: Age of Simulation Conference and Exhibition (Vârsta simulării – conferinţă şi expoziţie)
Capitala culturală: Linz 2009
Datele proiectului: conferinţa: ianuarie 2009, expoziţia: ianuarie – august 2009
Conceptul de la baza proiectului: Un proiect bazat pe subiectul „Age of Simulation”. Bill Buxton, Moses Boudourides (Regatul Unit), Ken Perlin (Statele Unite), Vladimir Batagelj (Slovenia), Eric Klopfer (Statele Unite) şi mulţi alţi experţi internaţionali din domeniile educaţiei, ştiinţei şi cercetării colaborează la acest proiect interdisciplinar. Programul se încheie cu spectacole de seară.
m) Organizarea unor proiecte culturale specifice care să favorizeze accesul tinerilor la cultură.
Titlul proiectului: New Europeans (Noi europeni)
Capitala culturală: Cork 2005
Datele proiectului: Expoziţie găzduită începând cu aprilie 2004 şi apoi itinerantă
Conceptul de la baza proiectului: „New Europeans” a fost un proiect fotografic şi literar care a pus în evidenţă visele şi aspiraţiile tinerilor din Europa de astăzi, indiferent de originile lor. A implicat zece tineri în fiecare oraş, din care jumătate s-au născut în acel oraş, cealaltă jumătate fiind alcătuită din imigranţi. Proiectul a permis atât solicitanţilor de azil, cât şi tinerilor localnici să-şi expună într-un loc public propriile imagini, aspiraţii şi temeri. El a implicat dezbateri, discuţii şi expoziţii, toate aceste aspecte abordând conceptul de noi identităţi europene şi concentrându-se asupra diferenţelor culturale, integrării şi conceptelor de cetăţenie. Proiectul a fost creat de Cork 2005 în parteneriat cu NASC, Ógra Chorcaí şi British Council(Cork, Capitala culturală europeană 2005.).
N) Organizarea unor proiecte culturale specifice, menite să consolideze coeziunea socială.
Titlul proiectului: The Culture Ants March Towards 2010 (Marşul furnicilor culturale spre 2010)
Capitala culturală: Istanbul 2010
Datele proiectului: 2010, pentru o perioadă de trei ani
Conceptul de la baza proiectului: Obiectivul proiectului este sensibilizarea copiilor în legătură cu viaţa dintr-un oraş cultural european, încurajarea lor în a identifica provocările multiple ale vieţii asupra individualităţii lor, precum şi canalizarea cunoştinţelor şi competenţelor lor către o atitudine pozitivă şi către dezvoltarea personală. Proiectul demarează cu elevi având vârsta de 12 ani(Proiectul numărul 61 în Istanbul CCE 2010.).
**********
o) Dezvoltarea unui turism cultural de înaltă calitate şi inovator, care să acorde atenţia cuvenită importanţei, în acest context, a gestionării patrimoniului cultural pe o bază durabilă.
Titlul proiectului: A sustainable tourism and urban regeneration project (Un proiect de turism durabil şi de regenerare urbană)
Capitala culturală: Istanbul 2010
Datele proiectului: Încontinuu de-a lungul anului 2010
Conceptul de la baza proiectului: Proiectul este conceput exclusiv pentru a aduce Istanbulul în anul 2010 şi include proiectele „Anemas Dungeons”, „Tekfur Palace” şi „City Walls” ale Consiliului metropolitan al Istanbulului într-un mod care va sprijini regenerarea urbană şi turismul durabil. El stabileşte un itinerar permanent complet nou, independent şi alternativ pentru turismul cultural, de-a lungul zidurilor oraşului dintre Edirnekapi şi Ayvansaray.
Proiectul permite turiştilor străini şi turci care doresc să exploreze patrimoniul istoric şi cultural al remarcabilei diversităţi lingvistice, religioase şi culturale întâlnite de-a lungul acestui itinerar să-şi prelungească turul prin vizite de câteva ore în plus efectuate în sanctuare ale credinţelor iudaică, creştină şi musulmană, precum şi la zidurile oraşului, la palatul Tekfur şi la donjonul Anemas. Diversificarea itinerariilor are şi un impact economic, social şi cultural pozitiv asupra comunităţii locale(Proiectul numărul 7 în Istanbul CCE 2010).
p) Folosirea altor limbi europene.
Titlul proiectului: Cork 2005 Translation Series (Cork 2005 serii de traduceri)
Capitala culturală: Cork 2005
Datele proiectului: Încontinuu de-a lungul anului 2005
Conceptul de la baza proiectului: Proiectul a implicat 13 ţări şi 26 de poeţi. Munster Literature Centre a trimis 13 poeţi din Cork să călătorească prin Europa pentru a traduce şi publica 13 poeţi din noua Europă. Câte un poet din Slovenia, Republica Cehă, Polonia, Estonia, România, Letonia, Turcia, Lituania, Ungaria, Cipru, Malta, Slovacia şi Bulgaria a fost pus în contact cu unul dintre cei 13 poeţi din Cork. Translation Series a subliniat angajamentul permanent al Irlandei în favoarea culturii literare a noii Europe(Cork Capitala culturală europeană 2005.).
**********
q) Dezvoltarea de reţele europene.
Titlul proiectului: Istanbul and Sister European Capitals from Past to Future (Istanbulul şi capitalele europene surori din trecut spre viitor)
Capitala culturală: Istanbul 2010
Datele proiectului: De-a lungul anului 2010
Conceptul de la baza proiectului: Proiectul încearcă să atragă atenţia asupra valorilor culturale şi să le păstreze intacte pentru următoarele generaţii prin crearea unei baze de date internaţionale care va servi drept ghid elevilor din şcolile primare şi secundare, studenţilor din universităţi şi familiilor. El preconizează crearea unei reţele informatice internaţionale de iniţiative culturale şi istorice, începând cu Turcia şi avansând spre capitale europene(Proiectul numărul 38 în Istanbul CCE 2010.).
Anexa D: Oraşul şi cetăţenii: o Capitală culturală europeană participativă
Prezenta anexă are drept scop să sublinieze importanţa participării populaţiei, aşa cum se precizează în criteriile „Oraşul şi cetăţenii”. Participarea reprezintă una dintre cheile succesului unei Capitale culturale.
Candidaţii vor preciza cum intenţionează să garanteze participarea populaţiei, care va fi încurajată prin mass-media, precum şi prin implicarea mai directă a publicului, de exemplu prin intermediul evenimentelor de amploare în aer liber, al artiştilor itineranţi, al unei reţele de „ambasadori” voluntari etc. Toate inovaţiile în acest domeniu vor fi binevenite.
Promovarea culturii, a artelor şi a patrimoniului oraşului poate ajuta la îmbunătăţirea imaginii oraşului şi a legăturii locuitorilor lui cu mediul lor urban.
a) Participarea cetăţenilor la viaţa culturală a oraşului.
Titlul proiectului: Volunteer Programme, Liverpool Welcome (Program de voluntariat, Bine aţi venit la Liverpool)
Capitala culturală: Liverpool 2008
Datele proiectului: 2005-2008 şi ulterior
Conceptul de la baza proiectului: Programul de voluntariat urmăreşte să ofere locuitorilor din Merseyside posibilitatea de a se implica activ în evenimentele găzduite de Liverpool Culture Company (organismul responsabil cu organizarea evenimentului Liverpool 2008). Mii de persoane vor avea astfel şansa de a urma cursuri de formare, a întâlni alţi voluntari participanţi la proiect şi a cultiva un sentiment al mândriei stimulat de titlul de Capitală culturală al oraşului lor. Este de aşteptat ca efectele programului de voluntariat să fie de amploare şi de lungă durată, întrucât persoane din diferite medii sociale îşi îmbunătăţesc competenţele prin intermediul unor pachete de formare profesională complete, află noi lucruri despre patrimoniul oraşului lor şi întâmpină turiştii cu o atitudine pozitivă.
**********
Titlul proiectului: Habitants (Locuitori)
Capitala culturală: Lille 2004
Datele proiectului: De-a lungul anului 2004
Conceptul de la baza proiectului: Lille 2004 a fost un proiect de teren, care a inclus întâlniri permanente cu locuitorii din fiecare cartier, începând cu anul 2002. Paticiparea locuitorilor la pregătirea evenimentelor (precum les Fallas, o tradiţie originară din oraşul spaniol Valencia, adoptată imediat de locuitorii din Lille) a reprezentat un factor esenţial pentru succesul evenimentului. „Recrutarea” ambasadorilor a extins proiectul Lille 2004, care a inclus astfel oraşele şi districtele regiunii. Echipa organizatorilor a selecţionat proiecte prezentate de localnici şi de asociaţii. Cele douăsprezece Maisons Folie au creat o reţea unică de noi adrese pentru evenimente, reţele al cărei rol primar a fost să încurajeze localnicii să se întâlnească cu artiştii care îşi desfăşoară activitatea în locurile respective. Maisons Folie nu au fost instalate în centrul oraşelor, ci în clădiri dezafectate situate în zone mai îndepărtate. Ele au fost puse la dispoziţia artiştilor de pretutindeni şi şi-au adus o contribuţie remarcabilă la durabilitatea proiectelor care au implicat simultan artiştii şi locuitorii, de-a lungul anului cultural şi ulterior (www.lille2004.com).
**********
Titlul proiectului: Participation Culture and Practices Among Young People in the Life of the Local Community (Cultura şi practicile participării tinerilor la viaţa comunităţii locale)
Capitala culturală: Genova 2004
Datele proiectului: martie - octombrie 2004
Conceptul de la baza proiectului: Propunerea organizaţiei Arciragazzi Liguria s-a născut din dorinţa de a medita asupra culturii participării şi a responsabilităţii tinerilor, precum şi de a difuza şi promova această cultură participativă şi a responsabilităţii, la nivel naţional în Italia, precum şi la nivel internaţional. Iniţiativele planificate au fost legate de învăţământul la distanţă al tinerilor în cel puţin patru oraşe europene (plus Genova). Aceste oraşe au trebuit să dezvolte propunerea organizaţiei şi să conceptualizeze experienţe referitoare la tema „participării tinerilor la viaţa comunităţii locale”, favorizând contactul şi schimburile permanente între ei. În octombrie 2004, la Genova a avut loc o reuniune a delegaţilor lor (International Kids Forum). Cu această ocazie, prezentatorii au elaborat o Cartă de la Genova pentru participarea tinerilor la viaţa comunităţii(http://www.genova-2004.it).
**********
Titlul proiectului: Neighbourhood Secrets (Secretele din vecinătate)
Capitala culturală: Stavanger 2008
Datele proiectului: 2004-2009(Pagina 10 din candidatura „Open Port” a oraşului Stavanger)
Conceptul de la baza proiectului: Neighbourhood Secrets va fi un forum destinat întâlnirilor dintre artişti internaţionali şi comunitatea locală, implicând cele mai importante clădiri şi locuri ale regiunii. În prezent, locuitorii regiunii Stavanger au peste 100 de naţionalităţi diferite. Proiectul lansează întrebarea: cât de orientat spre latura internaţională este cetăţeanul de rând din Stavanger şi Sandnes? Cum îşi văd cetăţenii din Stavanger propriul oraş? Ce se întâmplă când cetăţenii se confruntă cu o artă relaţională contemporană provocatoare? Cum percep ceea ce se întâmplă atunci când în oraşul lor se instalează persoane din culturi diferite? Neighbourhood Secrets va genera interesul şi entuziasmul publicului faţă de dezvoltarea calităţilor estetice ale oraşului lor ca punct de plecare pentru o dezbatere privind sentimentul lor al identităţii. Sperăm să stimulăm interesul atât al cetăţenilor în mod individual cât şi al publicului. Va fi lansată o competiţie pentru identificarea a între cinci şi opt dintre cele mai semnificative clădiri din Stavanger şi Sandnes. De asemenea, ulterior se va organiza o dezbatere privind arhitectura, estetica şi dezvoltarea urbană. Prin urmare, toţi cetăţenii vor fi participanţi activi chiar de la început.
**********
b) Cetăţenia copiilor şi tinerilor.
Titlul proiectului: Cité Ideale (Oraşul ideal)
Capitala culturală: Lille 2004
Datele proiectului: De-a lungul anului 2004
Conceptul de la baza proiectului: Participarea şcolilor de stat din Lille şi din regiune. Proiectul a inclus un vast program care a asociat sute de şcoli primare, secundare şi tehnice din Académie (autoritatea din învăţământ în Lille) în jurul temei „Cité idéale”. Elevii au fost încurajaţi să participe la numeroase discipline artistice (literatură, arhitectură, gastronomie etc.), gândindu-se la un viitor ideal şi la o nouă artă de a trăi inspirate de Lille 2004. Peste 900 de proiecte au văzut lumina zilei, simultan cu numeroase vizite ale elevilor la evenimentele şi expoziţiile din cadrul Lille 2004. Anumite clase au participat direct la proiecte care au fost incluse în programul artistic oficial(www.lille2004.com).
**********
Titlul proiectului: The Invisible Cities of Childhood (Oraşele invizibile ale copilăriei)
Capitala culturală: Genova 2004
Datele proiectului: 2004
Conceptul de la baza proiectului: Oraşele invizibile ale autorului Italo Calvino au fost alese ca subiect de meditaţie asupra vieţii urbane, precum şi pentru a contura o viziune a diferitelor perspective asupra oraşului şi un punct de vedere care descoperă lumi neobişnuite, întâlniri,percepţii, forme şi posibilităţi de viaţă; altfel spus, o perspectivă revelatoare precum cea a unui copil. Genova 2004 încearcă să exploreze perspectivele copiilor asupra oraşului ca parte a edificării unei lumi noi şi fragmentate a cunoaşterii, imaginaţiei şi relaţiilor, care reflectă transformările vieţii urbane şi prevestesc viaţa comunitară a viitorului. Baza identificării oraşelor invizibile ale copilăriei este formată de numeroasele studii privind modul în care copiii percep, trăiesc, descoperă şi explorează oraşele, efectuate de serviciile educaţionale ale Consiliului oraşului Genova în cooperare cu şcoli şi asociaţii culturale. Fiecare dintre aceste viziuni include elemente fundamentale ale „oraşului educaţional” şi subliniază felul în care copiii favorizează şi experimentează noi forme culturale(http://www.genova-2004.it).
**********
Titlul proiectului: Young Europe, Young Lithuania (Tânăra Europă, tânăra Lituanie)
Capitala culturală: Vilnius 2009
Datele proiectului: iulie-august 2009
Conceptul de la baza proiectului: Proiectul va oferi adolescenţilor şi tinerilor noii Europe şansa de a percepe mai bine identitatea şi valorile lor europene şi de a descoperi noi posibilităţi de cooperare de lungă durată. Lituania a fost primul stat din fosta URSS care şi-a declarat restabilirea independenţei în 1990, lansând astfel istorica luptă pentru libertate din secolul XX. De la 11 martie 1990, circa 30 000 de noi cetăţeni s-au născut în fiecare an în Lituania: prin urmare, în 2009, în jur de jumătate de milion de copii şi tineri se vor fi născut într-o Lituanie independentă(Pagina 23, Vilnius CV, Creativity and Vitality.).
**********
c) Sărbătorirea/promovarea oraşului în afara limitelor lui.
Titlul proiectului: Photo-Bridge (Punte de fotografii)
Capitala culturală: Istanbul 2010
Datele proiectului: 2010
Conceptul de la baza proiectului: Scopul lui este de a permite artiştilor din capitalele culturale europene să se reunească şi, în special în cazul fotografilor, care folosesc cele mai influente mijloace artistice contemporane, să promoveze Istanbulul în străinătate. Prin urmare, pentru un an, Istanbulul va deveni capitala întâlnirilor culturale ale fotografilor şi culturilor acestora.
Fotografii vor demonstra caracterul unic al abordărilor şi impresiilor artiştilor în comparaţie cu cele convenţionale ale broşurilor informative. Prin intermediul proiectului fotografic, locuitorii Istanbulului vor avea o nouă perspectivă asupra celor 37 de Capitale culturale, iar tineri fotografi vor fi selecţionaţi din Turcia pentru a fotografia aspecte din diferite capitale. În acelaşi timp, tineri fotografi din cele 37 de Capitale culturale vor fi găzduiţi la Istanbul o săptămână, pentru a fotografia aspecte ale oraşului(Proiectul numărul 41 în Istanbul CCE 2010).
Anexa E: Oraşul şi cetăţenii: un eveniment catalizator pe termen mediu şi lung
Natura durabilă a evenimentului Capitala culturală europeană reprezintă una dintre marile provocări ale acestei iniţiative: evenimentul nu trebuie considerat un scop în sine; el este o platformă sau un catalizator pentru atingerea unui obiectiv pe termen lung. Oraşele candidate trebuie să fie conştiente de faptul că, având în vedere costul organizării unui astfel de eveniment, el nu poate fi considerat o ocazie punctuală, fără o viziune pe termen lung.
Această viziune trebuie luată în considerare în momentul planificării anului: experienţa arată că pregătirile pentru perioada de după evenimentul Capitala culturală trebuie făcute cu mult înainte de eveniment.
De aceea, natura durabilă a proiectului va fi unul dintre elementele cheie ale candidaturii.
Până în prezent, nu s-a profitat îndeajuns de potenţialul de dezvoltare pe termen lung în multe dintre oraşele care au fost Capitale culturale. Totuşi, acest potenţial poate avea diferite forme, fiecare depinzând de caracteristicile, punctele forte şi punctele sensibile ale oraşului: infrastructura poate fi unul dintre aspectele acestei dezvoltări – bineînţeles, cu condiţia ca aceasta să fie utilizată în continuare în mod corespunzător, după anul în cauză, – dar dezvoltarea trebuie să vizeze şi proiectele, reţelele şi organizaţiile care îşi continuă existenţa după încheierea anului Capitalei culturale, precum şi imaginea oraşului, situaţia lui în privinţa turismului etc. În plus, toate aceste efecte pot fi combinate între ele, de exemplu cu ajutorul unei politici de regenerare urbană pe termen lung prin intermediul culturii.
Perioada ulterioară evenimentului Lille 2004 oferă un bun exemplu de acest tip: unul dintre obiectivele atinse de Lille 2004 a fost transformarea imaginii oraşului, sau mai exact adaptarea lui la realitatea contemporană, prin plasarea oraşului Lille pe harta Europei şi prin creşterea vizibilităţii dezvoltării artistice şi potenţialului cultural în ochii locuitorilor lui. Ca urmare a entuziasmului populaţiei pentru evenimentul din 2004, Lille a decis să programeze un festival, intitulat Lille 3000, cu o durată de mai multe luni, o dată la aproximativ doi ani.
Festivalul include evenimente culturale axate de fiecare dată pe o temă diferită, care să fie legată de deschiderea către lume şi inovare. Maisons Folie joacă un rol important în continuarea activităţii oraşului pentru că îl implică în reţele culturale internaţionale şi în proiecte europene împreună cu alte structuri şi oraşe culturale, garantând astfel dezvoltarea sa ulterioară.
i) Impactul capitalei culturale asupra regenerării oraşului.
Titlul proiectului: City in Transition (Oraşul în tranziţie)
Capitala culturală: Liverpool 2008
Datele proiectului: 30 ianuarie 2006 - 31 decembrie 2006
Conceptul de la baza proiectului: Oraşul suferă schimbări profunde într-un ritm accelerat – prea repede pentru ca ele să fie uşor asimilate de majoritatea cetăţenilor lui. Titlul de Capitală culturală europeană 2008 a stimulat la maximum ritmul care începuse deja să crească în ultimii zece ani. Oraşele şi civilizaţiile sunt întotdeauna distruse şi reconstruite. Prezentarea unui program de activităţi pe această temă are drept scop să ofere locuitorilor din Liverpool şi Merseyside posibilitatea de a medita mai clar şi mai deschis asupra acestor chestiuni cu ajutorul artelor. Programul include discuţii, dezbateri, itinerare, expoziţii şi spectacole locale şi internaţionale – toate fiind legate, într-un fel sau altul, de arhitectură, construcţii şi de modul în care evoluează oraşul(www.liverpool08.com).
j) Infrastructura.
Titlul proiectului: Opening of the Pompidou Centre (Inaugurarea centrului Pompidou)
Capitala culturală: Luxemburg 2007
Datele proiectului: mai 2007
Conceptul de la baza proiectului: Noul centru Pompidou va fi inaugurat în noul cartier Amfiteatru. Este pentru prima oară când o instituţie culturală naţională din Paris este descentralizată. Muzeul descentralizat din Metz va permite publicului accesul la 13 000 de obiecte care nu sunt expuse la Paris. O întreagă gamă de evenimente adiacente din toate disciplinele vor transforma lansarea centrului Pompidou într-unul dintre punctele de atracţie ale oraşului Metz(Pagina 56 din Luxemburg şi Marea Regiune CCE 2007, Propunere de candidatură.).
k) Contribuţii pentru un oraş durabil.
Titlul proiectului: Norwegian Wood (Lemn norvegian)
Capitala culturală: Stavanger 2008
Datele proiectului: 2006-2008
Conceptul de la baza proiectului: Stavanger 2008 intenţionează să invite arhitecţi renumiţi din Europa şi din alte părţi ale lumii în vederea proiectării de clădiri pentru centrul oraşului şi zonele sale destinate transformării; toate proiectele vor fi transpuse în realitate. Lemnul va fi pus în evidenţă în calitate de material natural şi nepoluant, precum şi ca resursă regenerabilă.
Reciclarea lemnului va fi o temă paralelă a proiectului. Vor fi invitaţi arhitecţi din Finlanda, Elveţia, Austria, Germania, Norvegia, Statele Unite, Canada, Rusia şi Japonia, ţări cu tradiţii de lungă durată în folosirea lemnului ca material de construcţii, folosind idei noi şi pasionante.
Anexa F: PREZENTARE GRAFICĂ OFICIALĂ CARE TREBUIE UTILIZATĂ ÎN ORICE MATERIAL DE COMUNICARE (Galerie Foto)
Anexa G: Întrebări frecvente
1. REFERITOARE LA PROCEDURILE DE DEPUNERE A CANDIDATURII
1.1. Cine îşi poate depune candidatura? Există o definiţie a mărimii/entităţii oraşului?
Nu există nicio definiţie, dar CCE sunt proiecte de amploare şi necesită o anumită masă critică (infrastructură culturală şi turistică de anvergură, servicii administrative, capacitatea de a gestiona dimensiunea europeană, buget).
1.2. Selecţia este organizată la nivel naţional sau la nivel european?
Este organizată la nivel naţional, iar invitaţia de depunere a candidaturilor este publicată de guvernul naţional, dar comitetul de selecţie este compus din şase membri numiţi la nivel naţional şi şapte membri desemnaţi de instituţiile europene. Autorităţile naţionale (în general Ministerul Culturii) administrează competiţia, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană.
Ghidul destinat oraşelor şi documentul care trebuie completat de oraşele candidate (aşa numita „propunere de candidatură”) pot fi consultate pe site-ul internet al Comisiei Europene.
1.3. Juriul este acelaşi în etapa de preselecţie şi în etapa de selecţie?
În principiu, este acelaşi. Totuşi, membrii comitetului european sunt înlocuiţi în totalitate la fiecare 3 ani (pe grupuri de 2 sau 3 persoane). De aceea, unii dintre membri pot fi diferiţi între etapa preselecţiei şi cea a selecţiei finale.
Câţiva membri ai comitetului reprezintă întregul comitet în momentul vizitării oraşelor preselecţionate, între etapa de preselecţie şi cea a selecţiei finale.
1.4. Câte oraşe pot fi preselecţionate? Există o limită?
Nu există un număr minim, dar ar trebui să fie un număr rezonabil, bazat pe relevanţa candidaturilor în funcţie de criterii. Scopul urmărit este de a oferi oraşelor care pot câştiga posibilitatea de a continua şi, în acelaşi timp, de a nu lăsa oraşele fără şanse reale de succes să investească fără motiv mai mult timp şi mai multe fonduri.
1.5. Ce aspecte verifică juriul la analizarea candidaturilor?
a) Administrarea: o structură solidă, administrată de persoane competente, independente de autorităţile politice, dar care beneficiază, în acelaşi timp, de sprijinul lor. Acest lucru implică un echilibru foarte fragil, dar esenţial, care trebuie păstrat cu atenţie.
Administrarea solidă se bazează pe implicarea tuturor partenerilor strategici, aplicând o separare clară a sarcinilor şi rolurilor. O candidatură bine structurată ar trebui să ofere detalii suficiente privind: finanţarea, consiliul de administraţie, programul. Oraşele candidate nu au mult timp la dispoziţie pentru prezentarea candidaturilor; de aceea, este esenţial ca participanţii şi vorbitorii să fie bine pregătiţi. Documentele transmise şi prezentările ar trebui să fie coerente.
b) Finanţarea: candidatura ar trebui să includă un buget fiabil, cu angajamente ferme ale diferitelor surse locale, naţionale şi private.
c) Sprijinul cetăţenilor: candidatura ar trebui să demonstreze în mod convingător că proiectul implică toţi cetăţenii; proiectul nu ar trebui să fie destinat doar elitelor.
d) Dimensiunea europeană: această dimensiune nu ar trebui să fie adăugată, ci integrată complet şi în mod creativ în programul oraşului. O sugestie pentru oraşele frontaliere: elaboraţi proiectele dumneavoastră pe baza identităţii oraşului, puneţi în valoare diferitele componente culturale ale lui şi folosiţi cooperarea transnaţională pentru activităţile programului.
e) Programul: la momentul depunerii candidaturii, programul nu trebuie să pară deja închis, însă ar trebui să fie bine conturat. Câteva sugestii utile: evitaţi introducerea prea multor elemente în program şi insistaţi asupra coerenţei lui. Pe de altă parte, asiguraţi-vă că nu organizaţi doar un festival; trebuie să planificaţi un an întreg de proiecte culturale.
f) Comunicarea: marile oraşe îşi doresc probabil să apară foarte des în titlurile ştirilor internaţionale. Oraşele mai mici au tendinţa de a orienta altfel comunicarea, încercând să profite cât mai mult de reţeaua de oraşe şi regiuni partenere.
Pe scurt: pregătiţi o candidatură pasionantă, plină de entuziasm, deschisă tuturor partenerilor relevanţi (locali şi internaţionali), păstrând raportul just între sprijinul autorităţilor politice şi sponsorizarea privată – sprijinul mediului de afaceri, respectând, în acelaşi timp, criteriile acţiunii (dimensiunea europeană, implicarea cetăţenilor)!
2. Despre administrare
2.1. Cine ar trebui să candideze? O agenţie autonomă sau o autoritate locală?
Parteneriatul este necesar?
Candidatura ar trebui pregătită de persoane corespunzătoare, care să se dedice special acestui lucru. Sprijinul autorităţilor locale este esenţial. Capitalele care se bucură de succes au parteneriate solide, accesibile tuturor. Trebuie să mobilizaţi toţi actorii: părţile interesate la nivel naţional, regional, local şi partenerii culturali.
2.2. Care este rolul directorului artistic? Ar trebui el/ea numit(ă) deja în etapa depunerii candidaturii?
Dacă directorul artistic a fost deja numit în etapa depunerii candidaturii, acest lucru ar reprezenta un punct forte, dar această situaţie este foarte rar întâlnită. Totuşi, echipa responsabilă cu pregătirea candidaturii ar trebui să poată explica comitetului procedura pe care o va folosi pentru recrutarea directorului artistic. Viziunea directorului artistic [daca el/ea este numit(ă) după selecţie] trebuie să fie coerentă cu conceptul pregătit în etapa de selecţie.
2.3. Cine ar trebui să facă parte din consiliul de administraţie?
Nu există o regulă specifică. Pentru a vă oferi două exemple, în Turku, Ministrul Culturii face parte din echipă, în timp ce Luxemburgul a considerat că un factor esenţial pentru a se bucura de succes a fost neincluderea politicienilor în consiliu, ci numai a părţilor interesate şi a funcţionarilor publici. Tallinn a împărţit sarcinile între comitetul executiv, consiliul de administraţie şi un consiliu pentru creativitate, care este consultat în privinţa conţinutului proiectelor. Cel mai important lucru este garantarea faptului că consiliul de administraţie poate lua decizii rapid şi în mod coerent. Trebuie să încurajaţi o relaţie bazată pe încredere între comitetul executiv şi consiliul de administraţie.
2.4. Un reprezentant al Comisiei poate face parte din consiliul de administraţie?
Unele state membre noi au deseori sentimentul că sunt lăsate să se descurce cu o administraţie instabilă
Nu, oraşul este singur responsabil cu punerea în aplicare a evenimentului. Cu toate acestea, Comisia urmăreşte foarte îndeaproape pregătirile evenimentului, prin intermediul etapei de monitorizare. Se organizează în mod regulat întâlniri între comitet şi reprezentanţii oraşului, în intervalul dintre desemnare şi debutul evenimentului, pentru a verifica stadiul pregătirilor şi a oferi îndrumare şi consiliere. Delegaţia Comisiei în statele membre în cauză poate monitoriza zilnic pregătirea evenimentului, în calitate de observator.
2.5. Cum trebuie gestionată comunicarea cu partenerii şi părţile interesate privind pregătirea evenimentului?
Gestionaţi cu grijă fluxul de informaţii. În Luxemburg, scrisorile de informare erau expediate la intervale regulate către partenerii de proiect şi responsabilii politici participanţi, pentru a-i ţine la curent şi a-i implica permanent, precum şi pentru a evita răspândirea zvonurilor. A fost nevoie de trei runde pentru selecţionarea proiectelor, iar informaţiile privind proiectele candidate au fost disponibile pe internet. Contractele ferme şi detaliate cu partenerii sunt esenţiale. Diversificaţi strategia de comunicare în funcţie de public. La Essen funcţionează o structură sofisticată, cuprinzând 53 de oraşe din regiune, cu multe reuniuni ordinare destinate facilitării transmiterii informaţiilor.
În această privinţă, recomandările capitalei Liverpool 2008 sunt următoarele:
- Oferiţi din faza incipientă un sistem interactiv de comunicare, universal accesibil, pe un site internet, pentru a face apel la idei de activităţi. Folosiţi-l pentru a permite continuarea dezbaterilor de-a lungul procesului şi pentru a conecta şi lărgi reţeaua de artişti, gânditori, organizatori, producători, instituţii culturale şi organizaţii ale comunităţii care interacţionează.
- Lansaţi idei tematice la reuniunile deschise cu artiştii, consacrate schimbului de idei în etapele iniţiale, şi continuaţi organizarea de reuniuni comune pentru a cultiva şi stimula ideile.
Puteţi organiza o competiţie pentru cele mai bune răspunsuri referitoare la o idee de temă sau proiect sau puteţi contracta curatori sau producători artistici, dar iniţiaţi aceste demersuri în faza iniţială a procesului. Aceste iniţiative ar putea deveni parte integrantă a programelor preliminare anterioare anului CCE.
- Colaboraţi cât mai devreme posibil cu artiştii locali şi organizaţiile de artă pentru a identifica împreună idei interesante de proiecte şi a avea timp pentru testarea ideilor. Această colaborare va fi extrem de utilă în procesul întăririi încrederii şi parteneriatelor pe termen lung, esenţiale pentru un angajament mai amplu.
- Asiguraţi-vă că proiectul (proiectele) dumneavoastră este (sunt) măsurabil(e), realistic(e), livrat(e) la timp, dar şi riscant(e) şi extrem(e), chiar ieşit(e) din comun: activităţile inovatoare vor atrage mult mai mult atenţia publicului, precum şi un angajament mai ferm al artiştilor.
- Asiguraţi-vă că proiectele sunt distribuite uniform de-a lungul anului respectiv, nu comprimate la sfârşit, când ar concura între ele pentru atragerea atenţiei.
- Luaţi măsuri pentru asigurarea marketingului timpuriu al proiectelor dumneavoastră şi coordonaţi-vă iniţiativele cu partenerii locali. O campanie de marketing corespunzătoare este esenţială pentru transmiterea mesajului. Asiguraţi-vă că artiştii locali şi organizaţiile de artă vă pun la dispoziţie cunoştinţele şi contactele locale şi faceţi apel la autorităţile locale pentru facilitarea campaniei şi a sprijinului general (în mod normal, ele au acces la baze de date voluminoase, au un personal mai numeros, multiple contacte cu presa/mass-media, sunt deseori mai bine adaptate pentru a localiza locurile convenabile pentru spectacole şi pentru a negocia tarife mai favorabile).
- Insistaţi asupra reuniunilor ordinare, directe cu partenerii pentru a le întări încrederea, a le gestiona aşteptările, a le oferi sprijin şi a le canaliza atenţia asupra legăturilor cu alte proiecte, artişti, teme şi abordări.
- Insistaţi ca partenerii să angajeze fonduri şi resurse concrete pentru a vă asigura că aceştia sunt pe deplin implicaţi în proces.
- Insistaţi ca partenerii să elaboreze o strategie de încheiere/continuare.
- Concentraţi-vă asupra proiectelor clar susceptibile de a implica un public mai larg şi maximizaţi impactul asupra diferitelor cartiere (nu vă concentraţi activitatea exclusiv în centrul oraşului).
- Evaluaţi cu precauţie timpul iniţial necesar dezvoltării parteneriatelor europene transnaţionale.
- Evitaţi expunerea artiştilor şi producătorilor culturali ai dumneavoastră la riscuri inutile.
Asiguraţi-vă cât mai devreme de existenţa contactelor (şi a resurselor necesare utilizării lor).
- Nu vă aşteptaţi ca proiectele din cadrul parteneriatelor să fie întotdeauna autosuficiente; în mod normal e nevoie de cel puţin un partener pentru ca procesul să avanseze în continuare.
Coordonarea culturală/artistică, în general, este esenţială, la fel ca şi proiectele individuale.
Acesta este un rol diferit faţă de gestionarea proiectului şi este esenţial ca sectorul public să semnaleze situaţiile în care coordonează programe culturale.
- Evitaţi pregătirea unui număr prea mare de proiecte de anvergură (7 – 8).
- Anticipaţi posibilele bariere lingvistice care v-ar putea afecta proiectele. Faceţi eforturi pentru a difuza informaţiile în cel puţin două limbi europene.
2.6. Cum să păstraţi echilibrul dintre fondurile disponibile, calendarul activităţilor şi program?
Parteneriatul este fundamental pentru fiecare dintre următoarele aspecte: pentru sponsorizare, pentru colaborarea cu artiştii şi pentru crearea unui calendar realistic şi atractiv. Când începeţi să pregătiţi evenimentul, fiţi îndrăzneţi, întocmiţi o listă de activităţi, calculaţi costul acestora şi începeţi să colectaţi fonduri (din surse publice şi private) şi să faceţi lobby pe lângă politicieni. În etapa selecţionării, fiţi realişti pentru a fi credibili şi pentru a vă putea îndeplini angajamentele. Garantaţi-vă fondurile disponibile cât mai bine posibil: din experienţa multor capitale reiese că eşecurile financiare nu au fost cauzate de cheltuieli necontrolate, ci de retragerea sponsorizărilor. Centralizaţi bugetul sub controlul consiliului de administraţie.
2.7. Cum să cooptaţi sponsori privaţi?
Cooptaţi-i de la începutul procesului: veţi putea astfel să le oferiţi o amplă publicitate pentru mai mulţi ani (pregătirile plus anul Capitalei). Acest lucru este mai atractiv decât sponsorizarea unui festival sau a unui eveniment de scurtă durată. Evitaţi finanţarea integrală a proiectelor: cooptaţi organizaţii partenere la cofinanţarea lor, astfel încât acestea să se simtă responsabile; dumneavoastră vă diversificaţi astfel resursele. În Lille, agenţia CCE a finanţat proiecte cu până la 30% din cost. Alocaţi o parte din fonduri pentru activităţile ulterioare anului Capitalei şi faceţi publicitate în acest sens pentru a atrage sponsori în anii următori.
În cadrul Stavanger 2008, o treime din buget trebuia să provină de la sponsori privaţi. A fost foarte greu de convins oameni de afaceri să plaseze fonduri în programe artistice, în ceea ce semăna cu nişte vise pentru ei, dar organizatorii au reuşit să o facă. Convingeţi părţile interesate să fie deschise la cooperarea artistică cu parteneri din alte ţări.
2.8. Cum să vă planificaţi bugetul de-a lungul anilor?
Ţineţi cont de faptul că cele mai multe cheltuieli sunt efectuate în anul dinaintea evenimentului şi pregătiţi-vă bugetul în consecinţă. Evitaţi să vă bazaţi prea mult pe veniturile din vânzarea biletelor dacă aveţi intenţia să favorizaţi un acces mai larg şi să oferiţi bilete la un preţ redus sau chiar gratuite. În Linz, un abonament pe tot anul a fost vândut anticipat pe internet. O sursă alternativă de finanţare care se bucură de succes este comercializarea produselor derivate.
3. Despre relaţia dintre oraş şi regiune
Care este relaţia dintre oraş şi regiune?
Titlul este acordat oraşului, chiar dacă regiunea poate fi implicată. Oraşele implicate în program vor trebui să sprijine oraşul coordonator, din punct de vedere al comunicării şi administrării, dincolo de diferenţele dintre partidele politice.
4. Despre contribuţia Comisiei
Care este contribuţia Comisiei la CCE?
Până în 2013, Comisia acordă premiul Melina Mercouri (în principiu, 1,5 milioane EUR pe Capitală), cu condiţia ca oraşul desemnat Capitală să-şi îndeplinească angajamentele şi să ţină cont de recomandările comitetelor de selecţie şi de monitorizare. După titlul din 2013, suma destinată Capitalei nu a fost încă decisă (chiar dacă, pentru moment, este de aşteptat să rămână mai mult sau mai puţin aceeaşi).
5. Despre siglă
Cum şi când ar trebui folosită sigla de-a lungul candidaturii?
Sigla oraşului desemnat Capitală culturală europeană nu ar trebui să fie folosită în mod înşelător: folosiţi sintagma „oraş candidat” până în momentul în care vi se acordă titlul.

Ce trebuie sa faca Timisoara pentru a ajunge Capitala Culturala Europeana?

Ghid pentru oraşele candidate la titlul de Capitală culturală europeană

II. Etapa de monitorizare: de la desemnare la eveniment

III. Obiectivele şi criteriile evenimentului

IV. Cheile succesului

Comunicarea privind Capitala culturală europeană trebuie să aibă un impact puternic şi să fie clară.

VI. Cofinanţarea comunitară a evenimentului

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.