Ce trebuie sa faca Timisoara pentru a ajunge Capitala Culturala Europeana?

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 12.07.2013 16:35 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Ghid pentru oraşele candidate la titlul de Capitală culturală europeană

Titlul de „Capitală culturală europeană” a fost conceput pentru a sprijini apropierea între popoarele Europei. Aceasta a fost ideea care a stat la baza lansării lui, în iunie 1985, de către Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene, la iniţiativa doamnei Melina Mercouri. Datorită numărului mare de vizitatori pe care i-a atras, titlul a câştigat din ce în ce mai multă notorietate în Europa şi are un impact cultural şi socioeconomic remarcabil.
Începând cu 1985, peste 35 de oraşe au fost desemnate Capitale culturale europene, de la Stockholm la Genova, de la Atena la Glasgow şi de la Cracovia la Porto. De-a lungul anilor, acest eveniment a evoluat fără a pierde din vedere principalul său obiectiv: acela de a pune în evidenţă bogăţia şi diversitatea culturilor europene şi a caracteristicilor lor comune, de a promova o mai bună cunoaştere reciprocă între cetăţenii europeni şi de a încuraja un sentiment al apartenenţei la aceeaşi comunitate „europeană”.
În paginile următoare puteţi găsi toate informaţiile privind diferitele etape ale procedurii de selecţionare a Capitalelor culturale europene. De asemenea, prezentul ghid are drept scop explicarea şi ilustrarea criteriilor şi obiectivelor evenimentului. Majoritatea acestor informaţii au drept sursă experienţa acumulată în cadrul procedurii de selecţionare a oraşelor candidate la titlul de Capitală culturală europeană (CCE).

CUPRINS
I. Etapele desemnării Capitalei culturale europene
1.1) Mizele evenimentului: beneficii şi riscuri
1.2) Procedura de desemnare
1.3) Depunerea candidaturilor
II. Etapa de monitorizare: de la desemnare la eveniment
III. Obiectivele şi criteriile evenimentului
3.1) Conceptul de la baza evenimentului „Capitala culturală europeană”
3.2) „Dimensiunea europeană” a evenimentului
3.3) Criterii legate de „Oraş şi cetăţeni”
IV. Cheile succesului
V. Comunicare privind titlul: Carta vizibilităţii
VI. Cofinanţarea comunitară a evenimentului
VII. Evaluarea evenimentului
VIII. Schimbul de bune practici
IX. Surse de informaţii
ANEXE
● Anexa A Dimensiunea europeană reflectată în temele promovate
● Anexa B Dimensiunea europeană reflectată de implementarea proiectelor
● Anexa C Câteva exemple de dimensiune europeană relevante pentru conceptul de Capitală culturală europeană
● Anexa D Oraşul şi cetăţenii: o Capitală culturală europeană participativă
● Anexa E Oraşul şi cetăţenii: un eveniment catalizator pe termen mediu şi lung
● Anexa F Prezentare grafică oficială care trebuie utilizată în orice material de comunicare
● Anexa G Întrebări frecvente

I. Etapele desemnării Capitalei culturale europene

Iniţiativa „Capitala culturală europeană” este unul dintre cele mai prestigioase şi vizibile evenimente culturale europene. Ea are o mare amploare în termeni de dimensiuni şi domenii; prin urmare, condiţiile de natură artistică şi culturală pentru obţinerea titlului sunt stricte.
Succesul evenimentului depinde de calitatea programului (bazată pe criteriile stabilite pentru eveniment, a se vedea titlul III de mai jos), de angajamentul autorităţilor publice, în special în privinţa finanţării, precum şi de implicarea părţilor interesate din domeniile economic şi social
ale oraşului.

1.1) Beneficii şi riscuri

Capitala culturală europeană poate genera avantaje substanţiale pentru un oraş în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât şi ulterior. Este vorba de o ocazie unică de a regenera oraşele, de a le schimba imaginea şi de a le face publicitate la nivel european şi internaţional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului. Un studiu efectuat de un birou de experţi independent privind capitalele culturale europene dintre 1995 şi 2004 arată că 80% din persoanele responsabile cu evenimentul şi care au răspuns la chestionare cred că este vorba de cea mai benefică manifestare culturală pentru oraşe şi că aceasta stimulează dezvoltarea lor („European Cities and Capitals of Culture”, Robert Palmer/RAE Associates, august 2004.).
Anumite capitale din trecut care s-au bucurat de succes au estimat că fiecare euro investit în eveniment poate genera între 8 şi 10 euro suplimentari. În consecinţă, evenimentul poate contribui la creştere şi la crearea de locuri de muncă.
În acest context, este utilă menţionarea faptului că sectorul cultural şi al creaţiei artistice joacă un important rol economic şi social în Europa: în 2003, sectorul a contribuit cu 2,6% la PIB-ul UE (30)(The Economy of Culture in Europe, KEA European Affairs, 2006.).
De asemenea, Capitalele culturale europene pot contribui semnificativ la incluziunea socială şi la dialogul intercultural. De exemplu, unele dintre capitalele care s-au bucurat de succes au inclus programe imaginative de informare directă a comunităţii şi au utilizat în mod eficient activităţile de voluntariat.
Cu toate acestea, avantajele nu sunt automate. După acordarea titlului, oraşul trebuie să pună în aplicare evenimentul în mod eficace pentru a garanta obţinerea avantajelor maxime de pe urma anului respectiv. Din aceste motive, este esenţial ca angajamentele luate în etapa de selecţie de către toţi actorii la nivel naţional să fie îndeplinite în etapa de pregătire şi pe parcursul evenimentului.
În pofida avantajelor potenţiale, este importantă abordarea realistă a evenimentului; oraşele se pot confrunta cu probleme legate de eveniment, inclusiv cu critici, dezamăgiri, riscuri politice şi dificultăţi financiare.
Deseori, eşecurile se datorează slăbiciunilor în gestionarea proiectului sau în finanţarea evenimentului de către autorităţile publice. De exemplu, o situaţie instabilă a personalului (directorii administrativi şi artistici) din structura responsabilă cu implementarea evenimentului poate cauza probleme în punerea în aplicare în mod eficace a acestuia. Pot apărea probleme şi în cazul în care noi responsabilii politici sunt aleşi în intervalul dintre desemnare şi anul respectiv, iar noua configuraţie politică nu este de acord cu angajamentul anterior. Prin urmare, este important să se încerce obţinerea prealabilă a unui consens politic şi protejarea împotriva oricăror schimbări potenţial destabilizatoare, legate de personal şi de finanţare, care ar putea apărea în urma schimbărilor politice fie la nivel naţional, fie la nivel local.
Totalul finanţării publice destinate practic evenimentului reprezintă, bineînţeles, un risc şi necesită un angajament ferm care să fie transpus în realitate.

1.2) Procedura de desemnare

Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene este singura instituţie care poate acorda titlul de Capitală culturală europeană. În prezent, acest titlu este strict rezervat oraşelor din statele membre ale Uniunii Europene şi este acordat pentru o perioadă de un an.
Comisia Europeană, mai precis Direcţia Generală Educaţie şi Cultură, monitorizează selecţia oraşelor candidate la titlu. Procedura de selecţie se stabileşte printr-un text legislativ numit „Decizie”. De la 1 ianuarie 2007, decizia în vigoare privind Capitalele culturale este Decizia 1622/2006/CE.
În prezentul ghid, referinţa la „Capitala culturală europeană” include toate acţiunile cuprinse în programul oraşului care deţine titlul pentru un an specific.
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt invitate să găzduiască, prin rotaţie, Capitala culturală europeană între 2005 şi 2019. Ordinea cronologică este anexată la Decizia 1622/2006/CE şi a fost decisă de comun acord cu statele membre. În fiecare an, evenimentul poate fi găzduit de două din cele 27 de state membre. Prin urmare, începând cu 2011, două oraşe pot fi desemnate Capitale culturale europene într-un acelaşi an.
Capitalele culturale europene au fost deja desemnate până în 2012. Începând cu titlul care se va acorda în 2013, se va aplica o nouă procedură de desemnare.
Procedura de desemnare a oraşelor candidate în 2013 şi în anii următori poate fi defalcată după cum urmează:
● Selecţia este organizată în două etape:
-> Etapa de preselecţie:
- Cu şase ani înainte de eveniment, fiecare stat membru în cauză publică o invitaţie de depunere a candidaturilor destinat oraşelor care ar putea fi interesate să obţină titlul. Oraşele au la dispoziţie zece luni pentru a răspunde cu o prezentare a proiectului programului general pentru anul în cauză (cf. 1.3. Pregătirea candidaturilor).
Oraşele interesate să obţină titlul pot obţine informaţii la reuniunea de informare organizată în această etapă de statul lor membru.
- Ulterior, un comitet se reuneşte în fiecare dintre statele în cauză. Din acest comitet – numit comitet de selecţie – fac parte treisprezece persoane: şase experţi numiţi de ţara în cauză şi şapte experţi numiţi de instituţiile europene. Aceşti şapte experţi „europeni” sunt numiţi pentru o perioadă de trei ani şi sunt schimbaţi în treimi anuale, după formula (2+2+3). Ei însoţesc experţii „naţionali” în ambele state membre în cauză pentru a evalua candidaturile pe baza obiectivelor şi criteriilor impuse pentru obţinerea titlului. Aceste criterii sunt prezentate şi exemplificate în Partea III a prezentului ghid, care poartă titlul „Obiectivele şi criteriile evenimentului”, precum şi în anexe. Experţii numiţi la nivel naţional nu trebuie să fie neapărat cetăţeni ai statului membru respectiv.
- Comitetul de selecţie întocmeşte o listă a oraşelor care urmează să fie luate în considerare în etapa următoare şi emite recomandări privind progresele şi evoluţia situaţiei. Regulile concursului, inclusiv cele aplicabile procedurii de votare şi nominalizărilor transmise comitetului, vor fi stabilite într-o invitaţie de depunere a candidaturilor sau într-un document oficial publicat de statul membru în cauză.
-> Etapa de selecţie:
- Ulterior, oraşele preselecţionate au la dispoziţie câteva luni pentru a îşi elabora mai în detaliu programul. Anumite informaţii trebuie incluse în acest fişier detaliat (cf. partea 1.3 de mai jos), care este prezentat cu ocazia celei de-a doua reuniuni a comitetului de selecţie din statul membru în cauză. Reuniunea respectivă are loc la nouă luni de la reuniunea de preselecţie. Comitetul recomandă un oraş pentru fiecare ţară vizată şi oferă consiliere în privinţa următoarei etape a pregătirilor.
● Desemnare:
Pe baza rapoartelor primite de la comitetul de selecţie în cauză, fiecare dintre cele două state membre transmite instituţiilor europene o nominalizare. Ulterior, Consiliul de Miniştri al UE, hotărând la recomandarea Comisiei pregătită pe baza raportului comitetului, desemnează oficial cele două oraşe care urmează să deţină titlul patru ani mai târziu.
După desemnare, pregătirile celor două oraşe selecţionate sunt încadrate de un comitet restrâns, de şapte persoane, numit de instituţiile europene, denumit comitetul de monitorizare şi de consiliere. Această etapă este detaliată în partea III a prezentului ghid.
În tabelul de mai jos este prezentat un rezumat cronologic al etapelor privind desemnarea:

Planificare (pe ani, n fiind anul evenimentului care începe la 1 ianuarie) / Stadiul procedurii / Organismul responsabil
n-6 (de exemplu, sfârşitul lui 2006 pentru titlul din 2013) / Invitaţia de depunere a candidaturilor / Stat membru (SM)
n-6+10 luni / Termen de trimitere a răspunsurilor privind invitaţia de depunere a candidaturilor / Oraşe candidate
n-5 (de exemplu, sfârşitul lui 2007 pentru titlul din 2013) / Reuniune a comitetului pentru o preselecţie în statul în cauză => listă de oraşe preselecţionate (13 experţi) / SM
n-5 + 9 luni / Reuniune a comitetului pentru selecţia finală în SM în cauză (13 experţi) / SM
n-4 (de exemplu, sfârşitul lui 2008 pentru titlul din 2013) / Notificare a candidaturii unui oraş transmisă instituţiilor europene / SM
n-4 + 3 luni / Aviz al Parlamentului European privind candidatura respectivă / Parlamentul European
Desemnarea Capitalei culturale europene / Consiliul de Miniştri al UE

1.3) Depunerea candidaturilor

Pentru a putea oferi asistenţă în privinţa modalităţilor de prezentare a candidaturilor şi pentru a uşura activitatea comitetului, statul membru în cauză invită oraşele să completeze o fişă de informaţii denumită „Propunere de candidatură” în vederea depunerii candidaturii. Fişa este disponibilă pe site-ul internet al Direcţiei Generale Educaţie şi Cultură, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/culture/index_en.htm
Secţiunile din fişă acoperă diferite aspecte ale evenimentului, pe care oraşele trebuie să le pregătească în vederea participării la competiţie. Fişa este însoţită de un fişier în format liber care să susţină răspunsurile date în formular şi să includă, de asemenea, unele detalii suplimentare faţă de cele din formular. Fişierul poate conţine orice tip de comunicare (cum ar fi sigla). Întrucât comitetul are la dispoziţie un interval de timp limitat pentru examinarea candidaturilor, mărimea fişierului trebuie să fie redusă: fişierul trebuie să conţină numai informaţii esenţiale direct legate de anul în care oraşul doreşte să deţină titlul. În această etapă nu sunt necesare formate sofisticate.
Fişa de informaţii şi fişierul care conţine candidatura trebuie redactate în una sau mai multe limbi dintre cele 23 de limbi oficiale ale UE, iar una din acestea trebuie să fie engleza.
Una din secţiunile din această fişă se referă la structura preconizată pentru conceperea şi derularea evenimentului. Această structură unică, astfel cum este menţionată în candidatura propusă şi pentru care vor fi solicitate garanţii, se referă la organizaţia care ţine legătura cu Comisia, în special de-a lungul etapei de monitorizare.
Ulterior publicării invitaţiei de depunere a candidaturilor de către statele membre în cauză, oraşele care doresc să participe la competiţie trebuie să trimită documentele menţionate mai sus (fişa „Propunerea de candidatură”, însoţită de fişierul de candidatură) autorităţii desemnate în acest scop de statul membru în cauză (această autoritate va fi specificată în invitaţia de depunere a candidaturilor). În etapa de preselecţie, aceste documente vor oferi o vedere de ansamblu a programului pe care intenţionează să-l pună în aplicare în anul respectiv fiecare oraş candidat. Oraşele selecţionate la sfârşitul etapei de preselecţie vor trebui să completeze aceste documente, oferind detalii suplimentare.
Regulile competiţiei, inclusiv cele aplicabile procedurii de votare şi transmiterii candidaturilor către comitet, vor fi stabilite într-o invitaţie de depunere a candidaturilor publicată de statul membru în cauză sau într-un document independent publicat online.

(va urma)

II. Etapa de monitorizare: de la desemnare la eveniment

III. Obiectivele şi criteriile evenimentului

IV. Cheile succesului

Comunicarea privind Capitala culturală europeană trebuie să aibă un impact puternic şi să fie clară.

VI. Cofinanţarea comunitară a evenimentului

VII. Evaluarea evenimentului

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.