Cine profita de resursele minerale ale judetului Timis?

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 03.10.2015 19:46 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Resursele minerale situate pe teritoriul si in subsolul tarii si al platoului continental, in zona economica a Romaniei din Marea Neagra, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman.

In judeţul Timiş, se exploreaza şi se exploateaza mai ales pentru nisip, pietriş, argila comuna, ape minerale şi ape geotermale.
Printre resursele minerale ale judeţului Timiş se mai afla scorii bazaltice, şisturi verzi, marmura, bazalt, andezit sau diorit.

La data de 31 iulie 2015, conform Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, in judeţul Timiş, cu licenţe de explorare erau inregistrate firmele Vitida Mineral SRL Faget, Raytur Timişoara, SIFEE Terra Heat SRL Şelimbar şi Formin SA din Caransebeş.  
Perimetrele vizate sunt, in ordine, Drinova Est - pentru andezit industrial şi de construcţie, Biled - pentru ape geotermale, Bega-Giroc - tot pentru ape geotermale, precum şi Nord Tancova - pentru minereu polimetalic.

Pe lista cu licenţe de exploatare, in judeţul Timiş, figureaza S.N.A.M. Bucureşti/RAMIN (cu perimetrele Buziaş şi Sacosu Mare - Ape minerale naturale), Trust Construcţii Radlinger Timişoara (Sanovita-Lucaret - Bazalt), Drumco S.A Timişoara (Jena Est - Nisip si pietris), precum şi Bega Minerale Industriale S.A. Timişoara (Botesti - Argila refractara, Gladna Romana, Jupanesti-Ruginoasa şi Faget/Dealul La Scaune - Nisip silicios pentru industria sticlei si industria metalurgica).

Pentru licenţe active in procedura de aprobare, tot in judeţul Timiş şi tot la sfarşitul lunii iulie 2015, erau inregistrate Drumco S.A Timişoara (Drinova -     Andezit ind. si de constr.), Foraj Bucureşti (perimetrele Sannicolau Mare F 1524, Sannicolau Mare F 1522, Sannicolau Mare F 1521, Jimbolia F 4634, Jimbolia F 4630, Jimbolia F 1583, Jimbolia F 1582, Jimbolia F 1581, Lovrin F 1536, Lovrin F 4636, Lovrin F 4632, Lovrin F 4607, Lovrin F 1544, Lovrin F 1543, Timisoara F 1562, Timisoara F 1188, Sannicolau Mare F 4645, Sannicolau Mare F 4631, Sannicolau Mare F 4608, Sannicolau Mare F 1526 - toate pentru ape geotermale), Tratament Balnear SA Buziaş ( Buzias Est - Ape minerale terapeutice, Buzias Est - Dioxid de carbon), Turism şi Tratament Aqua SA Calacea (Calacea Bai - Ape termominerale), Technocer SRL Nadrag (Cernabora - argila comuna, Ghizela Vest - Bazalt, Valea Radului - Diorit, Ochiu Ciresu, Jena V zona A, Jena V zona B, Criciova Vest, Cernabora - Nisip si pietris, Ghizela Vest - Scorii bazaltice),  Bega Minerale Industriale S.A. Timişoara (Dealul Igonii - Argila comuna,  Luncani-Paraul Popii - Marmura, Jupanesti Sud - Nisip cuartos), Mondial SA Lugoj (Cernabora Noua - Argila comuna), Cipalser SRL Timişoara (Lucaret Zabrani - Bazalt), Bon Service SRL Orşova (Hauzesti Dealul Baba - Diorit), Lucons Timişoara (Sarbova Terasa - Nisip si pietris), Timcon SA Timişoara (Jena Nord - Nisip si pietris, Criciova 3 - Nisip si pietris), Albix General Construcţii SRL Timişoara (Lugojel Est Terasa - Nisip si pietris), Zonta Industries SRL Timişoara (Gavojdia-Ciresu - Nisip si pietris), Parabelum SRL Gavojdia (Gavojdia - Nisip si pietris), ICM SA Timişoara (Lugojel - Nisip si pietris).

Permise de exploatare active in judeţul Timiş, la 31 iulie 2015: Technocer SRL Nadrag (Cernabora 3, Cernabora, Cernabora 2 - Nisip si pietris, Valea Radului 1 - Diorit, Cernabora 2, Cernabora, Cernabora 3 - Argila comuna), Bega Minerale Industriale S.A. Timişoara (Gladna Romana 1 şi Faget Dealul la Scaune 1 - Produs rezidual minier), Sormiaur Company SRL Lugoj (Pietroasa Nord - Andezit), Solaris Imobiliare SRL Moşniţa Noua (Dealu Magura - Bazalt), Bon Service SRL Orşova (Hauzesti Dealul Baba - Diorit) şi Regia Naţionala a Padurilor - Direcţia Silvica Timişoara (Surduc Est - Sisturi verzi).
Dupa aceea, lista cu societaţile comerciale care deţin permise de exploatare active in judeţul Timiş se limiteaza la nisip-pietriş: perimetrul Dragsina  - Geviapm SRL Dragşina, perimetrul Gavojdia terasa CSA 115-116 - Matcon SRL Lugoj, Jdioara Vest II - Edilcoge SRL Lugoj, Terasa Herendesti 1 şi Gavojdia Terasa - Gavopar SRL Gavojdia), Rachita - MJC Strade Infrastructuri SRL Vadu Pasii, Dragsina terasa csa 62-63 - S.I.T.E. Construzioni SRL Dragşina, Tapia Sud Est terasa - Daminix SRL Lugoj, Lugoj Sud Terasa - Compact Product SRL Lugoj, Periam Port - Bender&Co SRL Periam, Valea Stiuca - Cassa Ben SRL Barna, Jena 2014, rau Timis, CSA 123-124 - Drumuri Municipale Timişoara, Herendesti VI - Seroni Trans SRL Lugoj, Gavojdia Ciresu 1 - Zonta Industries SRL Timişoara, Jdioara Est-Iaz 2 - Dragomir Cons SRL Oţelu Roşu, Lugojel II - Albix General Construcţii SRL Timişoara.

Redeventa miniera

Punerea resurselor minerale in valoare prin activitati miniere conduce la obligatia titularilor de licente/permise, conform  art. 39. lit. t) din Legea minelor nr. 85/2003 “sa achite taxele privind activitatea miniera si redeventa miniera in termenele stabilite de prezenta lege”.

Titularii licentelor/permiselor sunt obligati la plata catre bugetul de stat a unei redevente miniere pentru activitatea de exploatare (incluzand si exploatarea experimentala desfasurata in timpul activitatii de explorare).
Redeventa miniera cuvenita bugetului de stat se stabileste, la incheierea licentei ori la eliberarea permisului de exploatare, dupa cum urmeaza:
a) o cota procentuala de 5% din valoarea productiei miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu si roci aluminifere, radioactive, pamanturi rare si disperse, pietre pretioase si semipretioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale si gazele care le insotesc, gaze necombustibile, namoluri si turbe terapeutice;
b) o cota procentuala de 4% din valoarea productiei miniere pentru carbuni;
c) o cota procentuala de 6% din valoarea productiei miniere pentru metale nobile;
d) echivalentul in lei a 0,875 euro, pe unitatea de productie miniera, pentru substante nemetalifere;
e) echivalentul in lei a 0,4375 euro, pe unitatea de productie miniera, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale si de constructii, dolomita, gresie si tufuri industriale;
f) echivalentul in lei a 0,50 euro, pe unitatea de productie miniera, pentru argile, marne, loess, nisip si pietris, nisip si roci caolinoase;
g) echivalentul in lei a 0,6875 euro pe unitatea de productie miniera, pentru alabastru industrial, piatra ponce, sienite nefelinice, gips, creta, nisip silicios, bentonita, nisip caolinos, ardezie si diatomita;
h) echivalentul in lei a 2,5 euro, pe unitatea de productie miniera, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental si granodiorit ornamental;
i) echivalentul in lei a 3,125 euro, pe unitatea de productie miniera, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental si siliconite ornamentale;
j) echivalentul in lei a 3,75 euro, pe unitatea de productie miniera, pentru marmura, calcar ornamental, gresie ornamentala, travertin si tufuri ornamentale;
k) echivalentul in lei a 1,0 euro, pe unitatea de productie miniera, pentru saruri haloide.

Obligatiile titularilor licentelor/permiselor de a se inregistra la organele fiscale ca platitori de redevente si de a fi luati in evidenta la compartimentul de inspectie teritoriala pentru resurse minerale al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale la care sunt arondati se vor face in baza prevederilor Art. 124 din Hotararea Nr. 1208 din 14 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 si ale punctului A, subpunctele 2 si 3 din Ordinul Nr. 198 din 28 septembrie 2009 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind modul de evidenta, raportare, calcul si plata a taxei pe activitatea miniera si a redeventei miniere, cu modificarile si completarile ulterioare.
Redeventa miniera, platibila trimestrial, cu scadenta pana la data de 20 a primei luni a trimestrului urmator perioadei de raportare, reprezinta o cota procentuala din valoarea productiei miniere realizate in trimestrul respectiv. Art. 45 din Legea minelor nr. 85/2003 stabileste cotele procentuale din valoarea productiei miniere in functie de substantele extrase.
Titularii actelor de dare in administrare sau de concesiune au obligatia de a transmite compartimentelor de inspectie teritoriala ale Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale arondate rapoarte trimestriale pentru fiecare perimetru, cu date privind cantitatile excavate sau productia miniera realizata si valoarea acesteia, dupa caz.

Taxa pentru activitatea de prospectiune, explorare si de exploatare a resurselor minerale

Titularii licentelor/permiselor sunt obligati la plata catre bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospectiune, explorare si  de exploatare a resurselor minerale.
Valorile taxei anuale care se achita in functie de suprafetele pe care se desfasoara activitatea miniera si modul de plata sunt precizate in art. 44 alin. 2-6 Legea minelor nr. 85/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.