Comunistul cosmic, cetatean de onoare din judetul Timis pana in Palilula

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 11.05.2015 11:10 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Poate n-aţi auzit, dar Consiliul Judetean Timis a anuntat elaborarea proiectului de hotarare privind conferirea titlului Cetatean de Onoare al Judetului Timis lui Dumitru-Dorin Prunariu.
S-au aşteptat şi propuneri, sugestii si opinii de depus la registratura generala a Consiliului Judetean...

Se confera titlul de Cetatean de Onoare al Judetului Timis domnului Dumitru-Dorin Prunariu, se spune in proiectul de hotarare, in promovarea intereselor si imaginii judetului Timis.
Şi se adauga: cat si a activitatii stiintifice desfasurate atat in tara cat si in strainatate.
Sumele necesare realizarii diplomei, a plachetei si a colanului, evident, se suporta din bugetul propriu al Consiliului Judetean Timis.

Dar, dupa cate citesc in expunerea de motive, primul cosmonaut roman n-a avut nici o legatura in promovarea intereselor si imaginii judetului Timis...
Aşa cum n-a avut nici Mugur Isarescu cand a ajuns cetaţean de onoare al municipiului Timişoara.
Sau s-o fi dat ordin de la centru ca fiecare judeţ şi localitate din Romania sa-l faca cetaţean de onoare pe Dumitru Prunariu?...
Inţeleg ca omul are meritele lui.
De neinţeles, insa, este de ce este nevoie ca Dumitru Prunariu sa se faca de ras şi sa-i fie conferit titlul de cetaţean de onoare şi la, sa zicem, Palilula...

Hai ca macar primul cetaţean de onoare al judeţului Timiş il cheama Dan Ilie Ciobotea, din satul Dobresti, comuna Bara, şi este Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane...
Ei, şi acum sa vedem ce se zice in expunerea de motive la propunerea preşedintelui Titu Bojin.

Povestea primului şi singurului roman care a zburat vreodata in spaţiul cosmic

La 14 mai 1981, Dumitru Dorin Prunariu a devenit primul şi singurul roman care a zburat vreodata in spaţiul cosmic.
A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial „Intercosmos” şi a petrecut in spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute.
Este de profesie inginer aeronautic.
A fost pe rand ofiţer inginer in cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare, şef al Aviaţiei Civile Romane, preşedinte al Agenţiei Spaţiale Romane, ambasador al Romaniei in Federaţia Rusa, preşedintele Consiliului de ne-militarizare a spaţiului cosmic din cadrul ONU.
In prezent are gradul de general-maior in rezerva.

Nascut in oraşul Braşov la 27 septembrie 1952, Dumitru Prunariu a absolvit Liceul de Matematica-Fizica nr.1 din oraşul natal in anul 1971.
Tatal sau era de profesie inginer, iar mama cadru didactic la o şcoala generala.
Pasiunea lui Prunariu pentru zbor s-a manifestat inca din copilarie.
Micul Prunariu şi-a inceput calea spre stele de la cercul de aeromodelism de la Casa pionierilor din Braşov, unde construia modele de planoare şi de avioane, visand sa devina constructor de aparate de zbor. Avea 17 ani cand a dobandit premiul republican la Concursul de creaţii tehnice „Minitehnicus”.
Cu aceasta ocazie a primit carnetul de membru Minitehnicus nr. 103.
11 ani mai tarziu avea sa devina cel de-al 103-lea pamantean care a ajuns in Cosmos.
A absolvit Facultatea de Inginerie Aerospaţiala din cadrul Universitaţii "Politehnica" din Bucureşti in anul 1976 cu specializarea inginerie aeronautica.
Dupa finalizarea studiilor universitare, a lucrat ca inginer stagiar la Intreprinderea de Construcţii Aeronautice (IAR) din Ghimbav (judeţul Braşov), intre anii 1976-1977.
Ulterior, in cartea „La cinci minute dupa cosmos”, scrisa impreuna cu ziaristul Alexandru Stark, Prunariu avea sa spuna ca daca nu ar fi fost cooptat in detaşamentul cosmonauţilor, ar fi construit la uzina, impreuna cu soţia, elicopterele şi avioanele atat de ravnite in copilarie.
In anul 1974, s-a casatorit cu Crina Rodica Prunariu, cu care a fost coleg de facultate, actualmente diplomat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, fiind din 2007 ambasadorul Romaniei in Armenia.
In 1975 s-a nascut primul lor fiu, Radu-Catalin, iar in 1977 al doilea fiu, Ovidiu-Daniel.

In mai 1977, au inceput sa se faca selecţionari pentru programul de zboruri cosmice Intercosmos , iniţiat de catre URSS şi adresat ţarilor aliate socialiste.
Iniţial, pentru detaşamentul cosmonauţilor s-au oferit voluntar peste 150 de candidaţi, majoritatea fiind piloţi de avioane supersonice şi ingineri.
In timpul stagiului militar efectuat in cadrul Şcolii de ofiţeri de rezerva aviaţie de la Bacau, in mai 1977, comandantul de atunci al unitaţii militare, locotenentul-colonel Ioan Sandulescu Stahie (cel care avea sa devina mai tarziu general-comandor de aviaţie şi sa indeplineasca funcţia de comandant al Aviaţiei şi Apararii Antiaeriene a Teritoriului pana in 1997), a intrat la curs şi i-a anunţat pe inginerii militari TR ca se fac selecţionari pentru programul Intercosmos.
17 dintre ei au acceptat.
Dupa efectuarea testelor medicale la Bucureşti, toţi 17 au fost respinşi.
Motivul respingerii lui Prunariu a fost faptul ca la probele de efort, pe fondul unei gripe de moment, i se depistasera perturbaţii ale parametrilor inimii.
La doua luni dupa respingere, dosarele a cinci candidaţi intre care şi Prunariu au fost reluate, acesta reuşind de data aceasta sa treaca cu succes de toate probele.
Din toate grupele de selecţie au ramas in acea faza şapte candidaţi, doi au renunţat din motive personale, iar inca doi au fost eliminaţi dupa o pregatire iniţiala şi ultimele faze de testare efectuate in ţara.
Dumitru Prunariu finalizeaza, in septembrie 1977, cursurile Şcolii de ofiţeri de rezerva aviaţie din Bacau, cu gradul de sublocotenent in rezerva.
In toamna anului 1977, candidaţii cosmonauţi au fost detaşaţi de la locurile lor de munca la unitatea militara de aviaţie de la Bacau, fiind incluşi intr-un program de pregatire multidisciplinar.
Antrenamentul a cuprins o serie de cursuri de pregatire teoretica efectuate la Academia Militara din Bucureşti, cateva zeci de ore de zbor pe avioane MIG 15 efectuate la Bacau şi educaţie fizica şi cursuri de limba rusa efectuate la Poiana Braşov.
Ofiţerul responsabil cu pregatirea fizica primise ordin ca in doua luni sa scoata din inginerii candidaţi cosmonauţi sportivi de performanţa.
Pe fondul unor exagerari in solicitarile la efort fizic fara perioade adecvate de recuperare, in caracterizarea lui Prunariu s-a scris: "oarecare lipsa de voinţa in pregatirea fizica“.
La data de 1 ianuarie 1978, erau totuşi selecţionaţi trei candidaţi ca membri ai grupului de pregatire a cosmonauţilor din cadrul Misiunii Spaţiale Romano-Sovietice Intercosmos.
Cei trei candidaţi erau ing. Dumitru-Dorin Prunariu, ing. Cristian Guran şi capitanul ing. Mitica Dediu.
Inainte de zborul cosmic lui Dediu i s-a schimbat oficial prenumele din Mitica in Dumitru, iar referitor la Dumitru-Dorin Prunariu s-a decis ca in presa sa apara doar cu prenumele Dumitru.

Aceştia trei au plecat la Moscova pentru a fi supuşi unei evaluari finale de catre specialiştii ruşi din cadrul Institutului de Cercetari Biomedicale in domeniul aviaţiei şi cosmonauticii.
Dumitru Dediu era cu 10 ani mai in varsta decat Prunariu şi cu 9 decat Guran şi dupa regulile militare era considerat drept favorit.
Dupa testele de la Moscova, Cristian Guran (foarte bine pregatit profesional) a fost eliminat din echipa de potenţiali cosmonauţi romani din cauza unor probleme ale aparatului vestibular.
In cele din urma, Prunariu şi Dediu au fost aleşi sa efectueze programul intreg de pregatire pentru a deveni cosmonauţi.
Dumitru Dediu, insa, chiar daca nu avea cele mai bune performanţe la capitolul ştiinţific, excela fizic şi medical.
Timp de trei ani, in perioada martie 1978 - mai 1981, Prunariu şi Dediu au urmat o pregatire de specialitate in calitate de candidaţi cosmonauţi la Centrul de Pregatire a Cosmonauţilor "Iuri Gagarin" din Zviozdnii Gorodok - „Oraşelul Stelar” (aflat in apropiere de Moscova).
A doua grupa Intercosmos care a inceput pregatirea in martie 1978 in "Oraşelul Stelar" a constat din cate doi candidaţi din cinci ţari: Bulgaria, Ungaria, Cuba, Mongolia şi Romania.
In acea perioada zburau deja in cosmos reprezentanţii primei grupe Intercosmos, formata din Cehoslovacia, Polonia şi Germania Democrata.
Dupa un an, pe motive politice, ruşii au adus in pregatire şi candidaţi din Vietnam, incluşi in a doua grupa Intercosmos.
Toţi candidaţii cosmonauţi straini au locuit in „Oraşelul Stelar” impreuna cu familia, condiţie impusa de partea rusa, ceea ce a fost un fapt benefic pentru toţi, familia avand ocazia sa-şi susţina moral candidatul, sa inveţe limba şi sa se integreze mediului de acolo.

La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat in mod oficial ca primul nominalizat in cadrul zborului spaţial romano-sovietic, alaturi de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov - comandant de echipaj.
Acesta era un cosmonaut experimentat şi mai efectuase un zbor cu o durata de 186 de zile, la bordul staţiei cosmice „Saliut-6".
Cosmonautul roman Dumitru Dediu şi cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiţi ca membri ai echipajului de rezerva.

Dupa avaria majora care a intrerupt in 1979 zborul primului cosmonaut bulgar, intregul program Intercosmos a fost decalat cu un an.
Faţa de aceasta amanare, decolarea rachetei Soiuz-40 a fost amanata şi ea cu cateva zile faţa de data planificata din cauza unor defecţiuni descoperite inainte de ridicarea pe rampa de lansare.
Cu aproape trei saptamani inainte de lansare cele doua echipaje, principal şi de rezerva, au fost aduse din Oraşelul Stelar de langa Moscova la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, unde au continuat pregatirea in vederea lansarii.
Spre seara zilei de 14 mai 1981, la ora 20 16’ 38” (ora Bucureştiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansata racheta purtatoare cu nava cosmica Soiuz-40 (in greutate totala de 300 tone), avand la bord echipajul mixt romano-sovietic format din locotenentul major pilot ing. Dumitru Prunariu şi colonelul cosmonaut Leonid Ivanovici Popov.
Dupa 8 minute şi 50 de secunde nava cosmica se desprindea de ultima treapta a rachetei purtatoare, aflandu-se deja la 220 km altitudine, aprox. 3000 km de punctul de lansare şi deplasandu-se in jurul Pamantului cu o viteza de 28000 km/h pe o orbita inclinata faţa de ecuator cu 51,6o.
Prunariu a devenit astfel primul roman din istorie care a zburat in spaţiu.
Conform planificarii zborurilor Intercosmos zborul avea sa dureze aproape 8 zile, intre 14 mai - 22 mai 1981.
Decolarea a decurs fara probleme.
Dupa inscrierea pe orbita circumterestra, verificarea parametrilor tehnici ai navei in condiţii reale de zbor şi efectuarea primei manevre orbitale de ridicare a orbitei, care au durat pana la ora 4 dimineaţa a zilei urmatoare, cei doi cosmonauţi au avut permisiunea sa dezbrace costumele de scafandru cosmic, sa treaca in modulul orbital şi sa se odihneasca.
S-au trezit a doua zi la ora 12, şi dupa ce au mancat, au efectuat a doua manevra de ridicare şi corecţie a orbitei navei cosmice in vederea inceperii manevrelor de cuplare cu staţia orbitala Saliut-6.
In momentul cuplarii, Soiuz-40 avea o viteza relativa faţa de staţie de 0,3 m/s.

La 15 mai, nava cosmica Soiuz-40 se cupleaza la complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4.
Momentul cuplarii a fost imortalizat pe film din interiorul staţiei orbitale.
Primul care a trecut prin deschizatura trapelor deschise ale celor doua obiecte cosmice a fost Prunariu.
Au petrecut şapte zile pe staţia orbitala Saliut 6.
Acolo, cei doi cosmonauţi s-au intalnit cu cosmonauţii sovietici Vladimir Kovalionok şi Victor Savinih, care se aflau deja pe orbita circumterestra de la 21 martie 1981.

Pentru o saptamana au lucrat impreuna, realizand 22 de experimente ştiinţifice, printre care cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanţa”.
Biodoza, de exemplu, a fost legat de studiul campului magnetic al Pamantului şi influenţa lui asupra organismelor vii.
Complexul cosmic cu echipajele la bord trecea de la noapte la zi şi invers de 16 ori in 24 de ore.
Tot de atatea ori in exteriorul aparatelor cosmice se produceau variaţii de temperatura de aproape 300 grade Celsius (+150 de grade in zonele radiate de Soare şi -150 de grade in timpul trecerii prin umbra Pamantului).
Prunariu ajunsese la performanţa de a se imbraca in imponderabilitate in costumul de scafandru cosmic care avea 13 kilograme in timpul record de 7 minute.
Acesta a inconjurat Pamantul de 125 de ori, parcurgand 5.260.000 km, cu viteza de 28.500 km/ora, in 7 zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde.
Ca şi alţi cosmonauţi, datorita modificarilor care apar in organismul uman in imponderabilitate, Dumitru Prunariu a avut printre altele dureri de coloana in regiunea lombara aproape pe tot parcursul zborului cosmic.

Cosmonautii Leonid Popov si Dumitru Prunariu dupa ce au fost decoraţi de Leonid Brejnev cu Ordinul Erou al URSS (1981).
Programul de cercetare fiind incheiat, a avut loc revenirea din spaţiul cosmic in data de vineri, 22 mai 1981, la ora 16,58, ora Romaniei.
Capsula de coborare a navei spaţiale „Soiuz 40“ (2/3 din nava nu se recupereaza) a aterizat in condiţii aproape normale pe pamant, conform programului, in zona stabilita de pe teritoriul Uniunii Sovietice, la 225 kilometri sud-est de oraşul Djezkazgan, din stepa Kazahstanului.
Aterizarea a fost cu unele peripeţii, paraşuta deschizandu-se cu 4 secunde intarziere, la mai puţin de 9.600 km cum era prevazut, ceea ce a prilejuit tuturor mari emoţii.
Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute şi 52 de secunde, dupa un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri.
La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numarul cosmonauţilor a crescut la peste 450.

Nicolae Ceauşescu il decoreaza pe Dumitru Prunariu cu Ordinul Erou al RSR (1981).
Din anul 1981 şi pana in anul 1998 a fost, cu o pauza de aproape doi ani, inspectorul-şef pentru activitaţi aerospaţiale in cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare şi apoi al Statului Major al Aviaţiei şi Apararii Antiaeriene.
In anul 1990 a fost inaintat la gradul de colonel, fiind detaşat pentru un an şi jumatate la Ministerul Transporturilor pentru a indeplini funcţia de Subsecretar de stat şi şef al Departamentului Aviaţiei Civile (1990-1991).
Din data de 25 octombrie 2000, comandorul Dumitru Prunariu a fost inaintat la gradul de general de flotila aeriana (general cu o stea) şi decorat pentru activitatea profesionala cu Ordinul Naţional "Steaua Romaniei" in grad de Mare Ofiţer.
Ulterior, la 24 octombrie 2003, a fost avansat la gradul de general-maior de aviaţie (general cu doua stele).
La 12 aprilie 2011, la aniversarea a 50 de ani de la primul zbor spaţial uman al lui Iuri Gagarin, Dumitru Prunariu a primit, impreuna cu alţi cosmonauţi, din partea preşedintelui rus Dmitri Medvedev, nou instituita decoraţie Medalia de Merit pentru Explorare Spaţiala.
Pe data de 7 februarie 2007, preşedintele Traian Basescu a semnat decretul de trecere in rezerva cu gradul de general-maior al lui Dumitru Prunariu.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.