DOMNITORUL ROMAN care a poruncit ARDEREA CARTILOR pentru a impiedica raspandirea CATOLICISMULUI!...

Scris de Gabriela Stegarescu | Publicat in 17.09.2017 09:03 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Legenda spune ca Burebista i-a obligat sau i-a convins pe daci sa taie sau sa arda viile, pentru a renunţa la vin, licoare care a creat multe probleme sociale şi… infracţionale in acele vremuri.

O alta curiozitate despre care nu s-a vorbit de-a lungul timpului şi despre care se ştie destul de puţine lucruri este o intamplare care face parte din epopeea limbii romane.
Se ştie ca alfabetul chirilic a fost folosit pana in anii 1860, cand limba romana a inceput sa fie reglementata oficial.
In timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, in scrierea limbii romane a fost reintrodus alfabetul latin in locul celui chirilic, dupa o perioada de tranziţie.

Iata Rugaciunea Tatal nostru in alfabetul chirilic, datand din jurul anului 1850.

Transliterare: „Tatal nostru, carele ’eşti in ceriuri, sfinţascase numele tau: Vie inparaţiia ta: Fie voia ta, pre cum in ceriu, şi pre pamant. Painea noastra cea de toate zilele, daneo noao astazi: Şi ne iarta noao datoriile noastre pre cum şi noi ’ertam datornicilor noştri: Şi nu ne duce pre noi in ispita, ci ne izbaveaşte de cel rau. Ca a ta iaste inparaţiia, şi Putearea, şi marirea in veaci, amin.”

Povestea limbii romane a fost scrisa, de-a lungul istoriei, cu rabojuri sau vechi „rune” europene, alfabete latine, greceşti, glagolitice, paleo-slave, alfabete de tranziţie şi, in final, din nou latine.

Despre epoca şi formele adoptarii alfabetului chirilic in scrierea limbii romane au existat multe pareri contradictorii.
Limba slavona şi scrierea chirilica au inlocuit limba latina şi alfabetul latin in biserica romanilor prin secolul al X-lea, se spune şi pe Wikipedia, şi se consolideaza in secolele urmatoare, ca urmare a impunerii acestora de catre Imperiul Bulgar şi ca reacţie la propaganda catolica.

Dimitrie Cantemir, in Descriptio Moldaviae (1716), afirma ca s-a scris cu litere latine pana la Conciliul de la Florenta (1432), aşadar, inca mai mult de 400 de ani dupa schisma de la 1054.
Ce se ştie şi mai puţin este faptul ca domnitorul Alexandru cel Bun, sfatuit de mitropolitul sau, se spune ca ar fi poruncit arderea carţilor şi textelor scrise pana atunci cu litere latine, introducand, in loc, alfabetul chirilic şi limba slava, pentru a impiedica raspandirea catolicismului in ţara.
Chiar şi Mihail Kogalniceanu a susţinut aceeaşi teza la 1838, in revista Alauta Romaneasca.

Alexandru cel Bun a fost domnul Moldovei intre anii 1400 – 1432, succedandu-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost indepartat de catre Mircea cel Batran.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.