Exclusiv / Cel mai longeviv om din lume a trait in Banat?

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 16.08.2013 11:09 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timişoara - Numeroşi sunt autorii care au abordat în cel de-al 19-lea secol subiectul longevităţii.
Cum tot la fel de multe sunt şi cărţile, dicţionarele, enciclopediile, articolele care s-au referit la cei mai longevivi oameni care au trăit în lume.
Unele se pot găsi la Biblioteca Naţională a Franţei, dar se pare că şi peste Canalul Mânecii, la Londra, mai sunt astfel de documente.

Ce este foarte interesant, mai ales pentru Timişoara şi pentru Banat, este faptul că cel mai longeviv om din lume a trăit în Banat, la Chevereş, murind nici mai mult nici mai puţin decât la vârsta de ... 185 de ani!
O spun Annales de Philosophie Chretienne, Géographie universelle de Malte-Brun, Dictionnaire de géologie: suivi d'esquisses géologiques et géographiques (1849), Musée universel (1858), Le vrai moyen de vivre longtemps / par Stan. Champroux (1885). Şi altele...

Pe de o parte, deşi 185 de ani pare o vârstă incredibilă, exemplele celor mai longevivi oameni cunoscuţi nu coboară sub vârsta de 100 de ani, cum se poate observa şi din tabelul ataşat mai jos, cu nume şi vârstă.
Aşadar, cel mai longeviv cetăţean al lumii ar fi fost Pierre (probabil, nefrantuzit, Peter sau Petre) Zortan, sau Zorten, ţăran (ungur?) care a murit la 5 ianuarie 1724, la Keveresch, şi, se spune, care ar fi trăit toată viaţa hrănindu-se numai cu legume. Cel mai mic dintre fiii lui Pierre Zortan avea, la moartea tatălui, vârsta de 97 de ani...
Mai mult, a existat chiar şi un portret cu Pierre Zortan în picioare care a fost expus la Bruxelles şi care a ajuns în biblioteca prinţului Charles (nu cel de care se ştie astăzi), alături de o poveste pe scurt a vieţii lui...

Şi mai interesant este că în aceeaşi bibliotecă se mai află şi portretul ”macrobitului” Jean Rovin, mort la 172 de ani, în 1740, care este şi el născut în ”bannat de Temeswar”. La moartea lui Jean Rovin/Rowin, cel mai tânăr dintre copiii lui avea 90 de ani, iar soţia - 164 de ani...

***

Mai există informaţii despre cel mai longeviv om din Banat şi pe banaterra.eu, preluate dintr-o publicaţie vieneză de Ionel Crăciun:

La 5 ianuarie 1724 a murit aici matusalemul Banatului, Petru Ţartan [4] , în vârstă de 185 de ani.
O publicaţie contemporană evenimentului, Das merkwürdige Wien oder monatliche Unterredungen von verschidenen daselbst befindlichen Merkwurdigkeiten der Natur und Kunst [5], Wiena, 1727, relata despre aceasta:

"Pâna cu câteva zile înaintea morţii sale a putut fi văzut, sănătos, în faţa staţiei de poştă, sprijindu-se într-un baston, aşteptând pomană din partea călatorilor care coborau din poştalion. S-a născut în 1539, iar la răpirea cetaţii Timişoara din mâinile creştinilor [6], pe când păstorea vitele tatălui său, s-a refugiat din faţa năvălirii cetelor de tătari, în munţi. Spre sfârşitul vieţii avea ochii înroşiţi, iar culoarea feţei îi era precum cea a mucegaiului de pe pâine, verzui deschis; în gură mai păstra câţiva dinţi şi îşi petrecea vremea având grijă de copilaşii unui strănepot.
Mai cu seamă este vrednic de luat în seamă faptul că viaţa acestui om s-a întins în trei veacuri, al 16-lea, din 1539, al 17-lea în întregime şi al 18-lea, până în 1724; de asemenea că a trăit în timpul domniilor a zece împăraţi romano-germani: Karl al V-lea, Ferdinand I, Maximilian al II-lea, Rudolf al II-lea, Mathias, Ferdinand al II-lea, Ferdinand al III-lea, Leopold I, Iosef I si Karl al VI-lea; de asemenea că, după spusele fiului său Ştefan Ţartan, care în 1724 avea 100 de ani, în tinereţe era cu un cap mai înalt şi că bătrânul, pâna în ultimul său ceas a respectat cu stricteţe, după regulile cultului ortodox, toate posturile, iar în afara acestora, nu mânca decât lapte şi colaci [7] calzi din făină de porumb, însă zilnic lua câte o bună înghiţitură de rachiu de casă."
4) Probabil Ţăran, acest nume întâlnindu-se la Chevereşu Mare pâna în urmă cu câţiva ani (nota I.C.)
5) Curiozităţi wieneze sau Convorbiri lunare despre diferite curiozităţi care se pot găsi în natură sau în mediul uman (nota I.C)
6) 1552 (nota I.C.)
7) Kolatschen (runde Kuchen) în original (nota I.C)

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.