In judetul Timis - televiziuni de casa pentru Primarie si Consiliul Local

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 22.01.2014 18:37 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

ActiveWatch a lansat studiul 'Harta Politica a Televiziunilor Locale', insoţit de o harta interactiva.

Obiectivul ActiveWatch a fost realizarea unei radiografii a situaţiei actuale a televiziunilor locale in ceea ce priveşte starea economica, presiunile politice şi economice la care sunt supuse acestea, nivelul de profesionalizare şi de autoreglementare.
S-a inclus in aceasta cercetare 56 de televiziuni locale din 15 judeţe şi s-au realizat aproximativ 200 de interviuri şi discuţii cu jurnalişti, editori, manageri, producatori, proprietari de televiziuni locale, politicieni şi reprezentanţi ai partidelor locale şi ai autoritaţilor locale şi experţi media din judeţele cercetate.

De cele mai multe ori, televiziunea locala este o arma de lupta politica şi economica sponsorizata din bani publici, direct sau indirect, conform datelor colectate.
Astfel, aproape jumatate din cele 56 de televiziuni incluse in cercetare sunt influenţate direct sau indirect de politicieni. Mai mult, aproape jumatate dintre aceste televiziuni au putut fi documentate ca fiind beneficiare directe ale sponsorizarilor din bani publici, dar, cel mai probabil, numarul acestora este mult mai mare.
Radiografia este şocanta. Judecand dupa tipul de conţinut pe care televiziunile locale il disemineaza, rezulta ca romanii traiesc intr-un deşert informaţional fara sa-şi dea seama.
Teoretic, presa locala sta la baza unui ecosistem al informaţiei, pentru ca cele mai importante informaţii pe care le transmite sunt preluate de presa naţionala. La randul ei, presa naţionala informeaza decidenţi politici, intermediaza presiune asupra politicienilor locali sau este sursa pentru presa internaţionala.
Astfel, cu o presa locala inexistenta sau care işi neglijeaza funcţia de baza de a informa şi de a da o voce cetaţeanului, baza ecosistemului informaţiei este viciata.
Pe cat de grava este situaţia televiziunilor locale, pe atat de mare este oportunitatea pentru jurnalişti oneşti, cu iniţiativa, care au rabdare sa identifice nevoi ale comunitaţilor in materie de informaţie.

In judeţul Timiş - televiziuni „de casa” pentru Primarie şi Consiliul Local

In octombrie 2012, in judeţul Timiş funcţionau, conform datelor de la Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), cinci televiziuni: STV din Sannicolau Mare, TV Jimbolia, TEN TV din Lugoj, Tele Europa Nova şi TVT 89, ultimele doua din Timişoara.
O alta televiziune locala, Analog TV, a fost cumparata de grupul RDS/RCS in vara anului 2012 şi a devenit studio regional al Digi 24. Analog TV, una dintre principalele televiziuni locale, avea acoperire regionala in judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin. Conform CNA, detinatoarea licentei audiovizuale pentru Analog TV era SC Analog TV SRL (CUI: 15404490), ai carei asociati sunt: RCS & RDS SA – 99.927% si Integrasoft SRL (asociat unic RCS & RDS SA) – 0.073%. Cat timp a funcţionat ca televiziune locala, Analog TV era axata foarte mult, conform celor intervievaţi, pe emisiuni politice şi culturale.

”Multa lume nu ştie ca nu mai avem Analog. E o perioada confuza. Lumea se va obişnui ca a fost preluat de Digi. Incet, incet Analog-ul va fi necunoscut, pentru ca se schimba generaţiile.” (Titu Bojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi liderul organizaţiei PSD Timiş)
”Analog TV a fost preluata de Digi. Avea o inclinaţie discreta spre PSD, dar nu foarte accentuata.” (Marcel Tolcea, profesor universitar Universitatea de Vest Timişoara, şef catedra la Secţia Jurnalistica)

Pe 12 mai 2012, conform datelor CNA, SC STV Sannicolau Mare SRL (CUI: 28888987) a obţinut decizia de autorizare pentru postul de televiziune prin cablu STV. SC STV Sannicolau Mare SRL a fost infiinţata in 19.07.2011 şi are ca asociaţi: Orasul Sannicolau Mare 95% (reprezentat de primarul Groza Danuţ) si Gosan SRL 5% (unde asociat unic este Consiliul Local). Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, societatea comerciala a avut in 2012 o cifra de afaceri neta de 66.821 de lei, o pierdere neta de 47.974 de lei şi a avut 6 angajaţi.
Primarul Danuţ Groza, reales in 2012, este membru PDL, iar Consiliul Local este dominat de PDL (12 consilieri din 17)1. Şi in perioada 2008-2012, PDL a dominat Consiliul Local. Televiziunea STV a inceput sa funcţioneze din 3 septembrie 20112.

”La Sannicolau Mare au luat licenţa chiar inainte de campania pentru alegerile locale 2012, dar nu au facut campanie.” (Daniela Popovici, inspector CNA Timiş)

Pe 13 septembrie 2012, conform informaţiilor de pe site-ul CNA, Consiliul Local Jimbolia a obţinut decizia de autorizare pentru TV Jimbolia3. In urma alegerilor locale din iunie 2012, Consiliul Local Jimbolia era constituit din 17 consilieri4: 8 din partea PDL, 4 din partea UDMR, 3 din partea PNL şi cate unul de la PP-DD şi PSD. Primarul Postelnicu Darius Adrian este membru PDL. Conform datelor CNA, TV Jimbolia a primit decizia de autorizare pe 24 mai 2012, insa conform presei locale5 TV Jimbolia a obţinut licenţa in 2010 cand primar era Kaba Gábor, actual consilier local UDMR. Televiziunea a fost infiinţata ca parte a unui proiect transfrontalier cu o televiziune din oraşul Makó, Ungaria6. Ştirile TV Jimbolia sunt transmise on-line prin intermediul unui portal video gratuit şi pot fi vizionate la adresa: http://vimeo.com/televiziuneajimbolia.

”De cateva luni, Consiliul Local de la Sannicolau Mare şi Jimbolia au facut STV şi TV Jimbolia. Cele doua televiziuni au un proiect comun cu o televiziune din Ungaria şi emit sambata şi duminica cate doua ore, dar depind de firma de cablu din localitate.” (Daniela Popovici, inspector CNA Timiş)
TEN TV este o televiziune care emite terestru şi a fost infiinţata la Lugoj de miliardarul Iosif Constantin Dragan. In urma cu aproximativ trei ani a fost preluata de un om de afaceri din Lugoj care ulterior a vandut-o.
”TEN TV are o situaţie mai puţin placuta din punct de vedere financiar. A fost preluata de la grupul Dragan de o persoana germana. Am incercat sa-i ajut la preluare. Eu am rugat persoana sa preia, sa nu se inchida. Va trebui neaparat sprijin local pentru a fi o televiziune de informaţii de evenimente locale, zonale in Lugoj, Faget, Recaş. Televiziunea este intr-o situaţie delicata.” (Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş)

Conform datelor de la Registrul Comerţului, persoana germana la care facea referire preşedintele Consiliului Judeţean Timiş este George Claudiu Ervin. Acesta deţinea 15% din SC Microroyal SRL, societatea comerciala care deţinea pana aprilie 2012 licenţa de emisie. Ceilalţi asociaţi erau George Nicolae şi George Maria cu 65%, respectiv 20% din parţile sociale ale companiei. Licenţa a fost preluata pe data de 2 aprilie 2012 de SC Lugomedia SRL7 deţinuta de Moticica Mihai – 5% şi Mihalcea Viorel – 95%. Televiziunea are un program saptamanal de 38 de ore8.
Mihai Moticica ar fi incercat dupa preluare sa vanda televiziunea autoritaţilor locale din Lugoj9 care au hotarat de principiu pe 12.10.2012 preluarea televiziunii. Mihai Moticica, un om de afaceri apropiat10 al liderului PSD Timiş, Titu Bojin - preşedintele CJ Timiş - a fost reţinut de procurori in martie 2013 pentru evaziune fiscala şi spalare de bani11. Conform datelor actualizate de CNA pe 4.10.2013, Lugomedia SRL, deţinatoarea licenţei audiovizuale pentru TEN TV, ii are ca asociaţi pe: Olariu Daniel Gabriel – asociat principal – 95% şi Olariu Ionela – 5%.
Tele Europa Nova a fost infiinţata tot de Iosif Constantin Dragan, la fel ca şi TEN TV din Lugoj. Emite terestru şi este considerata de catre cei intervievaţi o televiziune cu ştiri locale, divertisment şi muzica populara.
Deţinatoarea licenţei audiovizuale pentru Tele Europa Nova este SC Atelierele Culturale SRL, ai carei asociati sunt: Maja Productions A.G. (Elvetia) – 99%, Euro-Sens Suport SRL – 0,2%, Romcreativ Consulting SRL – 0,2%, Lucia Florica Ardelean, Opris Vladimir Codrut si Radulescu Elena cu cate 0,2%. Asociat unic al Maja Productions A.G. (Elvetia) este Hirsch Sabine Maria (Germania). Asociatii Euro - Sens Suport SRL sunt: Opris Vladimir Codrut – 37,5%, Opris Andra Lavinia – 37,5% si Lucia Florica Ardelean – 25%. Asociatii Romcreativ Consulting SRL sunt: Georgescu Constantin – 90% si Georgescu Adrian Anton – 10%. In aceste conditii, actionarul principal era, la data documentarii, Hirsch Sabine Maria12. Datele de la Registrul Comerţului din Elveţia arata ca Maja Production a fost cumparata in septembrie 2012 de European Concert Agency AG inregistrata in Baar. Maja Production urma a fi dizolvata.

”Televiziunea facea parte din trustul Dragan, apoi a fost a lui Paul Opriş de la Tele 7 ABC.” (Gheorghe Ilaş, jurnalist13)
”Este o televiziune one man show de tip OTV, in sensul ca principala atracţie ramane Stelu Iordache, care este şi manager şi prezentator. Tele Europa Nova este apropiata de anumiţi oameni politici din oraş in funcţie de interesele directorului Stelu Iordache.” (Marcel Tolcea, profesor universitar Universitatea de Vest Timişoara, şef catedra la Secţia Jurnalistica)
”Tele Europa Nova a funcţionat fara intreruperi, are un personal bun cu oameni formaţi de care au beneficiat şi alte televiziuni, este un pol in aceasta zona.” (Titu Bojin, preşedinte CJ Timiş)
”Este o televiziune a mercenariatului, ceea ce o face sa aiba cea mai mare libertate de exprimare.” (jurnalist local, freelancer)

Tele Europa Nova14 are 25 de angajaţi. Bugetul operaţional a fost, conform directorului Stelu Iordache, intre 50.000 şi 100.000 de euro in 2011. Acesta a declarat ca finanţarea televiziunii se face prin reclame ale societaţilor comerciale cu cifra de afaceri mica, prin anunţuri, dedicaţii muzicale şi comunicari. Cifra de afaceri neta a societaţii SC Atelierele Culturale SRL a fost in 2012 de 437.588 de lei cu un profit net de 15.722 de lei, conform bilanţului depus la Ministerul Finanţelor.
Grila de programe este alcatuita din programe care pot fi susţinute din punct de vedere economic, conform declaraţiei directorului Stelu Iordache.

”Suntem o televiziune generalista şi se introduc in grila programe proprii, nu avem bani sa cumparam programe din alta parte, toata producţia e a noastra. Profitul nu e mare, dar se aduna la 20-30%. Nu colaboram cu agenţiile de publicitate. Nu avem publicitate de la instituţii publice locale, dar facem servicii de promovare la nivelul primariilor. De exemplu, filmam manifestarile organizate de ei şi le incasam bani.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)

Audienţele posturilor de televiziune sunt masurate in perioada 2012 – 201515 de Kantar Media care a incheiat un contract cu CNA. Tele Europa Nova Media nu işi permite din punct de vedere financiar un astfel de contract, potrivit directorului Stelu Iordache.

”Marile televiziuni platesc 10.000 de euro pe luna pentru sondaje. Nu avem banii aştia. Am gasit alte formule care ne dau o idee sa vedem cum stam in audienţa. Suntem o televiziune generalista, grila de programe fiind alcatuita in funcţie de ceea ce cere piaţa. Nu cumparam programe din alta parte. Funcţionam cu un departament tehnic, cu unul redacţional şi cu conducerea executiva. Patronatul e la Bucureşti, in alta ţara.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)

TVT 89, o televiziune regionala16 care emite prin satelit, este oarecum urmaşa unei alte televiziuni locale „defuncte” din Timişoara care se numea TVT 89 şi a funcţionat in perioada decembrie 1989 - 199717. Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general la TVT 89, a declarat ca a lucrat la fosta televiziune TVT 89, care s-a inchis. Dupa o pauza de zece ani a propus omului de afaceri Georgica Cornu un nou proiect. Licenţa de emisie dateaza din august 2008, aria de acoperire fiind judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Mehedinţi şi Bihor. Compania care deţine licenţa este SC MCT Impex SRL deţinuta de omul de afaceri Georgica Cornu, apropiat al PDL18. MCT Impex SRL, societate aflata in faliment19, avea ca obiect principal de activitate editarea ziarelor. Licenta audiovizuala a fost aprobata pe 8 aprilie 2008, iar decizia de autorizare a fost emisa pe 23 septembrie 2008. La data documentarii, ultima grila de programe fusese aprobata de CNA pe 26 aprilie 2012. Postul retransmite TV Arad (1590 minute/saptamana)20, durata programului local realizat este de 8490 minute/saptamana.

”TVT 89 incearca sa fie cat mai regionali. S-au extins, au corespondenţi in judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. S-ar putea ca regionalizarea sa aiba legatura cu interesele grupului de firme pentru ca domnul Cornu este din Mehedinţi şi a vrut neaparat sa fie vazut şi acolo. La Arad sunt vazuţi prin TV Arad care retransmite TVT 89.” (Daniela Popovici, inspector CNA)
”TVT 89 este un post adresat mai degraba banaţeanului mediu. Il asociez cu PDL.” (Marcel Tolcea, profesor universitar Universitatea de Vest Timişoara, şef catedra la Secţia Jurnalistica)
”La TVT 89 se poate vorbi de un control total din partea patronatului şi bataie de joc din partea acestuia faţa de angajaţi.” (jurnalist local, freelancer)
TVT 89 a avut un buget operaţional de 400.000 de euro, vanzarea de publicitate se face fie direct prin propriul departament de vanzari, fie prin intermediul agenţiilor de publicitate, conform lui Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89. Pentru masurarea audienţei, TVT 89 se bazeaza pe un sondaj de opinie pe 800 de respondenţi. In funcţie de acest sondaj se reface grila de programe. Producatorul general al TVT 89 a mai precizat ca grila de programe se modifica la 3-4 luni fiind axata pe buletine de ştiri şi talk-show-uri. Exista şi emisiuni sportive, culturale sau de divertisment, orele de difuzare ale producţiilor TVT 89 fiind adaptate in funcţie de sezon. TVT 89 se confrunta cu fluctuaţie de personal din cauza salariilor mici.
”In ultimii doi ani suntem pe primul loc in regiune datorita acestui studiu. In 2010 eram pe primul loc in prime-time. Ne batea Analog TV pe segmentul de dimineaţa. Ne bateau cu reluari. Daca voiau matinal se uitau la canalele naţionale. Am transformat emsiunea matinala intr-un buletin de ştiri in direct şi am caştigat şi segmentul de dimineaţa. Finanţatorul televiziunii este domnul economist Georgica Cornu, adminstratorul societaţii MCT Impex SRL. MCT sunt ca oricare client, nu au prioritate. Nu este printre cei mai buni clienţi, numarul de expunere al MCT in raport cu concurenţii este mult mai redus.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89)

Cifra de afaceri a MCT Impex SRL a fost, in 2012, de 35.601.706 lei, cu o pierdere neta de 52.635 de lei, conform bilanţului depus la Ministerul Finanţelor.
Principalele probleme cu care se confrunta televiziunile locale au fost indicate de catre cei intervievaţi ca fiind: pregatirea slaba a tinerilor jurnalişti, salariile foarte mici, necunoaşterea limbii romane, lipsa contractelor de publicitate, lipsa resurselor financiare, controlul editorial asupra TVT 89 şi Tele Europa Nova, lipsa transparenţei autoritaţilor locale, precum şi politizarea excesiva.

”Exista o lipsa de contracte. Agenţii economici nu doresc sa-şi faca publicitate şi atunci singurele instituţii media funcţioneaza doar daca in spate este un interes din partea unei firme. Agenţii economici nu vor sa incheie contracte din cauza crizei economice, dar nici nu inţeleg rolul publicitaţii in presa.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
”Politizarea excesiva şi incercarea de monopolizare prin publicitate sunt problemele cele mai importante. Se merge pe principiul: Dai in mine, nu-ţi dau bani. Presa din Timişoara nu face excepţie şi a fost acaparata direct sau underground de speculanţii de terenuri. Le gaseşti interesele in toate publicaţiile.” (Gheorghe Ilaş, jurnalist)
”O problema o reprezinta jurnaliştii inşişi, pentru ca nu inţeleg un subiect. Exista personaje politice care s-au invaţat sa dicteze jurnaliştilor articolele, care sunt exact cuvintele politicianului.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
”Proasta pregatire şi lipsa de experienţa a jurnaliştilor se combina cu presiuni din partea patronului. Simt presiunea celor despre care scriu, o presiune indirecta prin oameni care ne sunt cunoştinţe comune. Nu sub forma ameninţarilor, ci a rugaminţilor, obligaţiilor etc.” (jurnalist, freelancer)
Conform declaraţiilor celor intervievaţi, motivele pentru care jurnaliştii, managerii şi editorii intervievaţi au ales instituţiile media in care lucreza sunt: pasiune, libertate, putere, beneficii financiare, dorinţa de avea un loc de munca. Motivele demisiei din instituţiile media in care lucreaza au fost enumerate de catre cei intervievaţi ca fiind: lipsa unei noi provocari, scaderea salariului, cumpararea televiziunii de catre un partid politic, lipsa libertaţii in alegerea subiectelor, impunerea unui subiect care nu ar fi in consens cu principiile jurnalistului, acuzele de luare de mita. Salariile jurnaliştilor intervievaţi sunt cuprinse intre 1.000 şi 2.000 de lei, iar cele ale producatorilor intre 2.000 şi 3.000 de lei. Alţi respondenţi au declarat ca salariile in mass-media din Timişoara sunt cuprinse intre 600 şi 800 de lei.
”Majoritatea jurnaliştilor care au carţi de munca nu au platite la zi contribuţiile sociale şi celelalte dari catre stat.” (jurnalist, freelancer)
”Lipsa banilor este o problema in presa şi de aceea se angajeaza studenţi sau absolvenţi de facultate, pe salarii mici, de 600 de lei.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)

La momentul documentarii pe teren, unii dintre cei intervievaţi au precizat ca in topul preferinţelor se afla TVT 89, urmata de Tele Europa Nova. Alţii au precizat ca nu au incredere in niciuna sau au indicat Analog TV ca fiind televiziunea in care aveau cea mai mare incredere.

2. Percepţia asupra jurnalismului. Influenţe economice şi politice

Judeţul Timiş este dominat din punct de vedere politic de USL, PSD caştigand majoritatea primariilor. Cu toate acestea, unii dintre jurnaliştii intervievaţi sunt de parere ca PDL controleaza inca posturile cheie din instituţiile deconcentrate, iar alţii ca PNL conduce administraţia locala, PSD nereuşind sa impuna directori in posturi-cheie. Mediul politic este strans legat de cel de afaceri, conform respondenţilor. Unii dintre cei intervievaţi nu au putut indica un politician care sa controleze in mod direct televiziunile locale, in timp unii jurnalişti au precizat ca mediul politic local şi economic se juxtapun şi se interpun, relaţia televiziunilor locale cu mediul politic fiind una de subordonare in funcţie de banii pe care ii aloca fiecare politician direct sau indirect prin societaţile comerciale pe care le controleaza.

”Administraţia publica locala este dominata de mai multe partide.” (Stelu Iordache, Tele Europa Nova)
”Nu se poate spune ca exista vreo asociere intre anumite partide politice şi posturile de televiziune locale. In campaniile electorale, televiziunile locale şi mediul politic local sunt prieteni pentru ca e vorba de bani.” (Daniela Popovici, inspector CNA)
”Activitatea politica nu poate fi realizata in afara domeniului de afaceri şi nu pot fi realizate afaceri care sa nu aiba intr-un fel sau altul de-a face cu mediul politic. Televiziunile locale sunt televiziuni mici şi dorinţa de a avea cat mai mulţi interlocutori i-au facut sa fie cat se poate de echilibraţi, chiar daca unii realizatori sau participanţi au o anumita inclinare spre un partid politic sau altul. Consider ca televiziunile locale sunt independente.” (Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş)
”Daca se face o inţelegere intre politicieni şi oameni de afaceri sa nu se incheie contracte cu o instituţie media, acea instituţie nu va mai avea bani. Exista presiuni ale instituţiilor publice locale asupra mediului privat. Firmele care au relaţii cu Primaria pot sa opreasca sau sa ofere un contract cu o televiziune. Presiunea politica vine şi pe linia CNA care e politic şi datorita intereselor de acolo pot sa te amendeze, sa-ţi faca şicane şi nu-ţi mai poţi vinde produsul media. Am simţit presiune din partea CNA.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
”Televiziunea e un business şi trebuie sa se bazeze pe mediul economic, insa atunci cand mediul economic depinde de cel politic şi invers, este imposibil ca televiziunile sa fie 100% independente. Ele incearca sa-şi pastreze independenţa şi au o relaţie echilibrata cu mediul politic local.” (Oana Gaita, consilier judeţean PDL)
”Trebuie schimbata legislaţia in ceea ce se numeşte ownership. Este nevoie de o legislaţie economica capabila sa incurajeze investiţiile in publicitate. Relaţia dintre televizunile locale şi mediul politic local este mai puţin stransa decat in mediul on-line sau in presa tiparita. Televiziunile locale sunt mai degraba factori de PR pentru politicieni atunci cand sunt la putere. Comanditarul este proprietarul. Tele Europa Nova este mai degraba apropiata de anumiţi oameni politici din oraş in funcţie de interesele directorului Stelu Iordache, iar TVT 89 de PDL.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, şef catedra la Secţia Jurnalistica )
”In Timişoara sunt foarte puţini jurnalişti supuşi presiunilor politice, pentru ca nu se scrie foarte mult incat sa-i supere pe politicieni.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
”Presiunea politica in media este aproape inexistenta, foarte mulţi jurnalişti sunt foarte comozi, nu mai este presa de calitate şi nu mai e nevoie de presiune politica. Presiunea politica inseamna sa faci presiuni intr-o anumita redacţie unde nu se scrie bine de tine.” (Petronela Axinte, producator TVT 89)
”Presiunea politica şi economica exista in anumite momente, in anumite perioade. Cand eşti un post tv care respecta anumite principii, nici nu te poţi lovi de presiuni. Noi in TVT 89 nu am angajat jurnalişti cu experienţa. Jurnaliştii tineri nu sunt infiripaţi in zona politica, economica, nu au acele relaţii in care li se pot oferi anumite lucruri. Mediului economic, pe plan local, ii lipseşte politica de marketing. Acesta ar trebui sa inţeleaga rolul presei in societate, ca promovarea produselor şi serviciilor se face prin intermediul presei. In ceea ce priveşte mediul politic, trebuie schimbata mentalitatea politicianului roman care ar trebui sa inveţe sa respecte jurnaliştii şi nu sa-i perceapa ca pe nişte poliţişti. Presa poate face mult bine daca politicianul ştie sa lucreze cu ea.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89)

SC MCT Impex SRL, deţinatoarea licenţei pentru TVT 89 a fost sancţionata de CNA in 22 mai 2012 pentru nerespectarea normelor privind desfasurarea campaniei electorale pentru alegerile locale din 10 iunie 2012. Membrii CNA au ajuns la concluzia ca la TVT 89 a existat un „dezechibru vadit in privinta participarilor in emisiunile electorale. De exemplu, competitorul din partea USL a avut 12 aparitii, cel de la PDL 5 aparitii”. Sancţiunea a fost revocata pe 29 mai dupa ce reprezentanţii postului de televiziune au formulat o contestaţie impotriva deciziei de sancţionare.

”Tele Europa Nova este televiziunea tuturor politicienilor. De ani de zile este tribuna oricui doreşte sa-şi plateasca o ştire. Concret vorbind, ofensiva locala USL s-a realizat pe influenţa financiara. Au contribuit şi patroni cercetaţi de autoritaţi care au cadorisit cate o maşina, un echipament. TVT 89 este a celor care sunt la putere in momentul respectiv. Patronul are afaceri in foarte multe domenii şi este un mare finanţator Tele Europa Nova tocmai din dorinţa de a aparea pe cat mai multe canale locale. La TVT 89 nu exista un control politic, ci o situaţie financiara delicata. A fost construita pe bani de imprumut şi acum sunt nevoiţi sa-şi concedieze angajaţii din lipsa unei strategii de marketing. Analog TV era echidistanta, dar avea o orientare catre PSD, cu personaje de acolo. Politicienii care controleaza televiziunile din Timiş sunt Ilie Sarbu (PSD), Constantin Ostaficiuc, Ovidiu Ciuhandu (PDL) şi Titu Bojin (PSD) in mai mica masura.” (jurnalist, freelancer)

Masurile care ar trebui luate pentru a-i proteja pe jurnalişti in faţa presiunilor economice şi politice, in opinia respondenţilor, sunt apartenenţa la un sindicat, o susţinere financiara din partea publicaţiei şi a organizaţiilor care finanţeaza materiale de presa. Cei intervievaţi au fost de parere ca un confort financiar l-ar ajuta pe jurnalist sa reziste tentaţiilor.

”In Timişoara, ediţiile locale [ale ziarelor centrale –n.r.] au eşuat, mediul online şi-a piedut din valoare. Nu se mai poate face nimic pentru o presa locala independenta.” (jurnalist, freelancer)
”Pentru ca jurnaliştii sa faca faţa presiunilor politice şi economice este nevoie de asigurarea unui aparator din oficiu din partea sindicatului sau din partea instituţiei mass-media din care face parte.” (Gheorghe Ilaş, jurnalist)
”Presa locala e oarecum independenta pentru ca nu e miza atat de mare pe plan local. Apar momentele din campaniile electorale cand o redacţie susţine un candidat sau altul. Televiziunea nu ţine cont de interesul vreunei formaţiuni politice, pentru ca televiziunea este apolitica.” (Petronela Axinte, producator TVT 89)
”Evenimentul politic este pe ultimul loc in buletinele noastre de ştiri, jurnaliştii fiind trimişi rar la conferinţele de presa ale partidelor. Lumea nu este interesata, ne-a aratat studiul de audienţa, de ce se intampla in mediul politic local. Mergem la conferinţe de presa din zona administrativa, sanatate, sport.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89)
”Tele Europa Nova este singura care nu este o televiziune de partid. La alte televiziuni se ştie cine finanţeaza, se vede cum se dau ştirile. Unde au fost zece jurnalişti, pot fi zece materiale diferite.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
 „Daca un reporter are o informaţie pe care vrea sa o dea pe post despre un candidat care are campania foarte bine platita la postul tv, trebuie sa intrebe conducerea postului, pentru ca poate provoca un conflict. Mi s-a sugerat sa chem in emisiune pe X, pentru ca avea şanse sa devina director la Y. Subvenţionarea de la buget ar duce la independenţa şi ar fi greu ca personajele politice sa-şi faca jocurile prin reclama sau prin dotarea televiziunilor.” (Gheorghe Ilaş, jurnalist)

3. Relaţia in redacţie

Jurnaliştii, producatorii şi managerii din cele doua televiziuni: TeleEuropa Nova şi TVT 89 au descris relaţiile dintre jurnalişti ca fiind amicale, competitive, de solidaritate, iar cele dintre management şi jurnalişti „normale, bazate pe o relaţie corecta”. Ca soluţii de imbunataţire a acestor relaţii au fost enumerate de catre cei intervievaţi: o deschidere mai mare şi din partea managementului şi din partea jurnaliştilor, o remuneraţie consistenta a jurnaliştilor şi un numar mai mare de jurnalişti angajaţi pentru degrevarea sarcinilor editoriale ce revin actualilor angajaţi.

”E foarte important ca un colectiv sa fie bine inchegat, ca oamenii sa vina cu placere la lucru chiar daca exista probleme financiare. Daca mergi la lucru doar ca sa faci cele 8 ore ca la fabrica de şuruburi şi sa treaca timpul şi apoi sa mergi acasa fara sa discuţi cu colegii, se creeaza o atmosfera tensionata.” (Petronela Axinte, producator TVT 89)
”La Tele Europa Nova relaţia jurnalist – manager este identica cu cea dintre un junior şi patronul unei baze sportive. Tele Europa Nova a fost un soi de pepiniera de jurnalişti, salariile sunt foarte mici. Nu e un loc de unde ţi-ai dori sa ieşi la pensie, pentru ca nu poţi sa pui bani de-o parte pentru un coşciug mai acatarii. Aici sunt foarte mulţi incepatori, studenţi, absolvenţi şi oamenii devin solidari la greu. Intre jurnalişti e un fel de solidaritate a incepatorului.” (Gheorghe Ilaş, jurnalist)
Relaţia televiziunilor cu instituţiile media centrale este, conform celor intervievaţi, fie buna, fie inexistenta, iar cea dintre instituţiile media locale este „una buna la vedere sau rece”.
”La vedere, relaţia dintre instituţiile media locale pare una foarte buna, dar in realitate cred ca jurnaliştii joaca un teatru ieftin. Viaţa ii pune in situaţia de a lucra in aceeaşi redacţie. Nu sunt relaţii ok. Nu exista o solidaritate in presa locala.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89)
”Jurnaliştii sunt imparţiţi in tabere in funcţie de intersele politico-financiare ale finanţatorilor direcţi sau indirecţi ai televiziunilor şi publicaţiilor. Exista anumite prietenii personale cu oameni de afaceri şi politicieni şi mulţi jurnalişti au propriile firme de publicitate. Managementul sta de vorba cu jurnalistul doar cand jurnalistul greşeşte. Daca nu se dau salariile, managerul nici nu apare in redacţie.” (jurnalist, freelancer)

Jurnaliştii, managerii şi producatorii intervievaţi au oferit raspunsuri diferite legat de ceea ce este sau nu acceptabil pentru o instituţie media. Cu excepţia lui Stelu Iordache, director Tele Europa Nova, toţi cei intervievaţi au fost de acord ca este de neacceptat publicarea sau difuzarea unui material comandat. Acceptarea reclamei in schimbul nedifuzarii unui material de presa este, de asemenea, de neacceptat, la fel ca şi achitarea consumaţiei in timpul documentarii. Cu toate acestea, toţi intervievaţii au fost de acord ca atat difuzarea unui material comandat, cat şi acceptarea reclamei in schimbul renunţarii la difuzarea unui material, dar şi achitarea consumaţiei se practica in Timişoara.

”Presa este in general asociata cu fripturiştii, deşi nu e un capat de ţara sa bei o apa, dar din cauza imaginii proaste a jurnaliştilor am decis inca de la infiinţarea televiziunii ca jurnaliştii sa nu participe la astfel de cocktailuri.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89)
”Nu poţi refuza o cafea, un suc, dar e recomandabil sa plateşti. Am intalnit cazuri de jurnalişti care s-au dus la inaugurarea unei fabrici şi s-au trezit la redacţii cu obiecte in plasuţa şi le-au returnat. Acceptarea reclamei in schimbul renunţarii la articole este un shopping sub acoperire. Daca jurnalistul accepta materiale comandate, işi pierde credibilitatea. Mai devreme sau mai tarziu publicul işi da seama de acest tip de materiale.” (Gheorghe Ilaş, jurnalist)
”Daca vorbim despre o seara cu bauturi, dar in urma intalnirii obţine informaţii pe care altfel nu le-ar putea obţine, e ok. Daca e vorba de chiolhan, nu e acceptabil.” (jurnalist, freelancer)

Subiectele tabu in presa din Timiş, conform respondenţilor, sunt legate de liderii politici locali din toate taberele, cancanurile, viaţa mondena, „clanurile de romi implicate in afaceri imobiliare”. Unii dintre jurnaliştii intervievaţi au declarat ca ţin cont de interesul public, de interesul clienţilor de publicitate, de formaţiunea politica pe care televiziunea o sprijina, dar nu şi de cel al autoritaţilor locale.

4. Relaţia cu autoritaţile locale

Relaţia cu autoritaţile locale este, din punctul de vedere al celor intervievaţi, una buna, mai ales pentru ca acestea sunt posibili clienţi de publicitate. Alţi jurnalişti considera ca un jurnalism neaservit nu poate avea o relaţie buna cu autoritaţile. Directorul Tele Europa Nova şi producatorul general TVT 89 au declarat ca televiziunile pe care le conduc nu au contracte de publicitate cu autoritaţile publice locale. Unii jurnalişti au precizat ca administraţia publica locala este total netransparenta de mai bine de zece ani in Timişoara (atat Primaria, cat şi Consiliul Judeţean). Primarul Nicolae Robu şi consilierul acestuia pe probleme de presa nu au putut fi contactaţi pentru interviu.

”Inseamna ca instituţia media nu-şi face treaba. Rolul presei in societate este sa fie un observator la ceea ce nu se intampla bine in societate.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89).
”Instituţiile publice sunt politizate. Primarul Roibu este intr-un razboi total cu presa, e o chestiune care se aplica tuturor televiziunilor locale.” (Oana Gaita, consilier judeţean PDL)
”Nu exista purtator de cuvant la primarie, in afara de primar nu are nimeni voie sa vorbeasca cu presa. La drumuri şi poduri, la cadastru. Daca am trecut de portari şi secretare, e mai uşor cu directorii. Mulţi colegi au renunţat la subiecte pentru ca nu au reuşit sa obţina informaţii pentru ca nu i-au lasat portarii sa intre. Au fost televiziuni locale care au primit sute sau zeci de mii de euro de la societaţile primariei sau de la cele unde Consiliul Local e acţionar, de la diferite direcţii de acolo pentru spectacole. Exemplu? Analog TV.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)

5. Soluţii pentru jurnalismul de calitate

Calitatea jurnalismului este definita de catre cei intervievaţi ca fiind legata de cunoaşterea limbii romane, de obiectivitate, de corectitudine. Soluţiile pentru imbunataţirea calitaţii jurnalismului (evaluata de respondenţi la o medie de 6.50 in Timişoara) sunt strans legate de: nevoia de o pregatire universitara mai buna a jurnalistului şi de perfecţionarea ulterioara a acestuia, de investiţiile in publicitatea mass-media a societaţilor comerciale şi de o salarizare mai buna. Perfecţionarea consta, conform celor intervievaţi, in cursuri de dicţie, de management, de jurnalism, de filmare, de editare, sau in cele legate de deontologie, justiţie, economie.

”Jurnalistul de calitate este cel care risca sa fie neplacut multora, care are curaj, simţ civic şi fler.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, şef de catedra la Secţia Jurnalistica)
”Este cel care are o pana foarte aspra, foarte bine documentata, scrie foarte pe inţeles şi este citit.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
”Este cel care işi face meseria nu pentru ca aşteapta ziua de salariu, ci pentru ca e conştient de valoarea marfii pe care o produce, o poate vinde undeva şi transmite un mesaj, da un semnal de alarma. Jurnalistul de calitate se formeaza in timp, procesul de triere fiind ca selecţia naturala. Cei care raman, daca se culca pe laurii gloriei, sunt in mare pericol.” (jurnalist, freelancer).
 „Nu poţi sa angajezi oameni deştepţi, inteligenţi, fideli pe bani puţini.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89)
”O soluţie ar fi salariul mai mare, deşi nu banii fac un jurnalism profesionist. Asta ţine de modul in care fiecare işi gandeşte meseria.” (Gheorghe Ilaş, jurnalist)

Calitatea jurnalismului este legata şi de aderarea la un sindicat al jurnaliştilor, au declarat unii dintre cei intervievaţi. Cu toate acestea, sindicalizarea, ca forma de aparare a jurnalistului, nu este vazuta ca o soluţie pentru ca sindicatele sunt politizate, jurnaliştii nedorind sa ajunga sa susţina un punct de vedere politic, conform celor intervievaţi. Un sindicat este vazut de respondenţi ca un organism care ar trebui sa apere drepturile fiecarui membru al sau, sa semneze un contract colectiv la nivel de breasla, sa coaguleze breasla care este dezbinata, sa conceapa un cod deontologic recunoscut şi aprobat de toata lumea.

”Mulţi jurnalişti nu au carte de munca, accepta salarii sub medie. Sindicalizarea ar fi singura posibilitate ca sa existe o contrapondere la patronat.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, şef de catedra la Secţia Jurnalistica)
”Un sindicat e mult spus. Un club de presa local ar fi binevenit, o organizaţie care sa apere interesele jurnaliştilor in relaţia cu instituţiile publice chiar şi cu CNA.” (Petronela Axinte, producator TVT 89)
 „Am fi vrut sa facem parte din CRP, dar, din pacate, mai exista doar in acte.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89)
”In Romania nu exista un sindicat serios. Ideal ar fi sa fie mai multe. Nu simt nevoia unui sindicat care sa devina un instrument politic şi de manipulare aşa cum se intampla cu alte sindicate din alte domenii.” (jurnalist, freelancer)
”Sindicatele? Le vad politizate şi nu am vrut sa ma trezesc ca trebuie sa susţin un punct de vedere politic. Sindicatele trebuie sa aiba obiective ca cele interbelice. Interesul jurnaliştilor, nu cel al patronatului sau al politicului.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
”Nu am avut nevoie de sindicat. Am lucrat tot timpul la privat şi e altfel, nu-i ca la stat. Nu simt nevoia unui sindicat. Am fost de parere ca ma descurc singura.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
Sisteme de protecţie a jurnaliştilor sunt puţine, sau chiar inexistente. Saracia, partidele politice, autoritaţile locale, instituţiile publice care limiteaza accesul presei la informaţii, reticenţa conducatorilor acestora care refuza dialogul cu jurnaliştii, partidele politice şi „clanurile de romi implicare in afaceri imobiliare” au fost indicate drept duşmani ai libertaţii de exprimare. Cazuri recente de agresiune impotriva jurnaliştilor nu exista in Timişoara, potrivit intervievaţilor. Jurnalista Nadia Iucu de la Tele Europa Nova a indicat un caz de agresiune recent din partea unui funcţionar din cadrul compartimentului de audit al primariei Timişoara care a impins jurnaliştii. In urma reclamaţiei adresata primarului, care a promis infiinţarea unei comisii de disciplina, funcţionarul a primit numai mustrare scrisa. Un alt caz de agresiune a avut loc in toamna lui 2011, cand mai multe persoane au spart o camera a celor de la TVT 89.
”Este ceva obişnuit in Timişoara. Romii fac legea. Ne-au spart o camera, am facut plangere la poliţie se fac verificari şi in ziua de azi. Nimeni nu a platit niciun prejudiciu.” (Petronela Axinte, producator TVT 89)
”In fiecare an clanurile ţiganeşti intra in posesia a cel puţin 2-3 palate. Au peste 200 de case in Timişoara, majoritatea cladiri istorice şi de cate ori intra in posesia unui palat se cearta intre ei. Ne-au spart o camera, exista dosar de cercetare penala la parchetul Timişoara. Ţiganii sunt plecaţi in Germania, procurorul a plecat la Bucureşti, dosarul a fost preluat de un alt procuror. Nu ştiu ce s-a mai intamplat.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89)
”Societatea Timişoara a fost un aparator al presei, dar in ultima perioada s-a implicat intr-o anumita zona politica şi nu a facut bine presei şi libertaţii de exprimare. Ar trebui sa revina la acele idealuri.” (Titu Bojin, preşedinte CJ Timiş)
”A mai fost şi Asociaţia Presei Timişorene care s-a desfiinţat. A devenit o organziaţie fantoma dupa ce la conducerea ei au venit jurnalişti controlaţi politic, de exemplu Radu Ţoanca22.” (Gheorghe Ilaş, jurnalist)
”Sunt unii jurnalişti care au provocat o minima agresiune pentru a-şi creşte notorietatea şi audienţa.” (jurnalist, freelancer)
”Duşmanul libertaţii de exprimare este o anumita mafie locala care s-a scuns in cotloanele politicului. Exista o presiune, un şantaj, o corupţie din partea acestor forţe. Duşmani pot fi unii patroni de media, iar aparatori sunt, paradoxal, chiar unii politicieni care sunt corecţi şi iau poziţie atunci cand exista o presiune sau o incercare de eliminare a jurnalistului respectiv.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
”Aparatorii libertaţii de exprimare sunt nişte indivizi cu diverse interese care doresc sa se publice anumite materiale in favoarea lor şi in defavoarea duşmanilor. Un jurnalist inteligent se poate folosi de aceste informaţii, dar aici intervine discernamantul şi experienţa lui de a folosi ca sursa aceşti oameni.” (jurnalist, freelancer)
”Duşmani ai libertaţii de exprimare sunt saracia, partidele politice din tot spectrul politic şi absenţa unor voci conştiente, morale, venite din interiorul presei cu privire la derapajele mediatice. In afara de legislaţie, nu exista aparatori, presa nefiind aparata de nimeni in mod real.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, şef de catedra la Secţia Jurnalistica)
Cu o singura excepţie, respondenţii au fost de acord ca este nevoie de o lege a presei cu toate ca exista reglementarile CNA şi cate un cod deontologic in fiecare redacţie. La TVT 89 acesta este pe site23, este conceput in redacţie, o parte dintre articolele acestui cod fiind incluse şi in Regulamentul de Ordine Interioara. La Tele Europa Nova exista un cod al jurnalistului afişat in redacţie, codul fiind preluat de la Asociaţia Ziariştilor din Romania.
”Legea audiovizualului este foarte importanta, pentru ca nerespectarea ei aduce amenzi mari, achitarea acestora fiind o problema financiara pentru un post mic.” (Gheorghe Ilaş, jurnalist)
”Legea presei e ceva normal, dar va trebui realizata şi de politicieni şi de jurnalişti, iar autoreglementarea se va face incet, incet, vrand-nevrand.” (Titu Bojin, preşedinte CJ Timiş, PSD)
”Codul CNA e un cod cu reglementari de bun simţ pe care orice jurnalist trebuie sa le cunoasca. E nevoie de o lege a presei, dar sa existe libertate editoriala, dreptul la imagine, protecţia minorilor. In ziare se minte. Macar in audiovizual exista reglementari de bun simţ. E mai greu sa te autoreglementezi, ar fi ideal.” (Daniela Popovici, inspector CNA)
”O lege a presei ar fi binevenita şi ar trebui sa stabileasca foarte clar limitele in care o televiziune, un trust de presa işi desfaşoara activitatea. Ar trebui sa stabileasca limitele deontologice, de etica profesionala. Legea presei ar trebui sa se bazeze pe specialişti in domeniu, este nevoie de implicarea jurnaliştilor in conceperea acestei legi.” (Oana Gaita, consilier judeţean, PDL)
”Legea presei este absolut necesara şi ar trebui facuta de catre jurnalişti cu jurişti foarte deschişi la minte şi cu orizonturi largi. Eu aş apela la experienţa scandinavilor, Canada şi SUA. Autoreglemetarea nu exista, Anglia e cel mai bun exemplu.” (jurnalist, freelancer)
”O lege a presei ar trebui gandita de oameni din acest domeniu, pentru ca daca o face un politician vor aparea puncte care sa avantajeze partidul politic. Autoreglementarea nu e foarte buna, se ajunge sa faca fiecare ce-l taie capul.” (Petronela Axinte, producator TVT 89)
”Pe principiul <<sa moara şi capra vecinului>>, aş dori sa existe. E nevoie de egalitate intre toţi jurnaliştii. Nu poţi sa ai in audiovizual un cod şi in presa scrisa nicio lege. Nu cred in autoreglementare, cred intr-o lege care trebuie respectata de catre toata lumea.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
”Ar trebui sa existe o lege a presei, pentru ca in prezent presa se face de foarte multe ori haotic. Din cauza ca nu exista o lege a presei, in audiovizual se aplica foarte multe amenzi. Nici Legea audiovizualului nu este bine facuta. Este interpretabila, ambigua.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producator general TVT 89)
”Legea presei este o idee proasta. Tot ceea ce nu este prevazut ca fiind interzis este permis, iar pentru ceea ce este interzis exista legislaţia obişnuita. Autoreglementarea este cel mai important lucru, pentru ca in momentul de faţa Clubul Roman de Presa este o organizaţie a patronatului. Autoreglementarea poate sa determine şi reacţii la incalcarile deontologice care sunt extrem de numeroase.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, şef de catedra la Secţia Jurnalistica)

Documente atasate

Unele documente sunt in format PDF si pot fi citite cu ajutorul Adobe Acrobat Reader. Daca nu il aveti il puteti descarca gratuit de pe site-ul oficial Adobe

Descarca Studiul Harta Politica a Televiziunilor Locale
 
Tip fisier : DOC | Dimensiune fisier : 2.15 Mb
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.