Inca 7 persoane din judetul Timis au intrat in greva foamei

Scris de Alex Neagoe | Publicat in 23.11.2011 16:59 | Publicat in LOCAL | Tipareste pagina

Timisoara - Eroii nu mor niciodată! Legea recunoştinţei 341 / 2004 n-are termen (drepturile nu se transmit peste generaţii ca de exemplu în Franţa – unde urmaşii conducătorilor Revoluţiei din 1789 şi în 2011 sunt recompensaţi – în România rezumându-se doar la cei în viaţă); a fost caraghioasă afirmaţia premierului Emil Boc despre revoluţionari că timpul beneficiilor e destul până anul ăsta: de fapt, a fost o incitare făţişă tocmai a şefului executivului la nerespectarea legalităţii în ţară.

Similar, răspândacii dumnealui au început să aibă viziuni cu sportivii dar şi cu handicapaţii, cu veteranii de război dar şi cu foştii deţinuţi politici, cu deportaţii, refugiaţii şi alte categorii, în sensul că nimeni nu scapă (îndeosebi bugetarii: salariaţii şi pensionarii simt foarte tare aceasta, odată cu măsura incompetentă de îngheţ a veniturilor lor cuprinsă în păcătoasa Lege 410 / 2011, prin care şi revoluţionarii au fost amendaţi, însă mai dur). Un drept câştigat prin lege nu poate fi îngrădit, însă actuala putere arată că e posibil. Pentru revoluţionari - aspectul pecuniar fiind anulat – a rămas aspectul etic:
Domnul Ioan Savu din Timişoara – reper de atitudine civică – nu este singur în Greva Foamei la sediul ALTAR, Timişoara, Piaţa Romanilor, Nr. 1; alături de dânsul, pentru o perioadă nedeterminată, încă 7 persoane din judeţul Timiş au intrat în Greva Foamei, începând din 22 noiembrie 2011 (ordine alfabetică):
·Cătălin Cărpîn - fiul eroului-martir Dănuţ Carpîn
·Georgeta Carpîn - soţia eroului-martir Dănuţ Carpîn
·Liviu Cheţa - luptător remarcat pentru fapte deosebite în Decembrie 1989
·Claudiu Ciobanu - fiul eroului-martir Constantin Ciobanu
·Vasile Indru – preşedintele ALPAR Lugoj
·Nicuşor Jurj – luptător remarcat pentru fapte deosebite în Decembrie 1989
·Dumitru Părpăluţă - rănit în Revoluţia din 1989
Până mai „suflă”, revoluţionarii nu cedează. Puterea a dezgropat securea războiului (acum ca niciodată) şi abuziv a şters luptătorii Revoluţiei Române din domeniul public; „treaba nu poate rămâne aşa” a fost decizia liderilor tuturor asociaţiilor de revoluţionari din judeţul Timiş (chestiunea s-a inflamat naţional, Comitetul de Criză înfiinţat de Liga de Vest cu acoperire în 4 judeţe din vestul ţării – Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş – a anticipat acţiunea Camerei Deputaţilor din 8 noiembrie 2011 - când aceea a adoptat Legea 410 - şi a realizat din timp un calendar al Planului de Acţiune, populat cu evenimente): o părticică din Planul de Acţiune al revoluţionarilor este şi acest serial de anunţuri.
În democraţia din România – ca oriunde – puterea e tridimensională: executivă, legislativă, judecătorească; printre altele, o funcţie ce ar trebui împlinită de către fiecare pilon al trepiedului este de a se controla reciproc.
Ce face puterea executivă: Gheorghe Ialomiţianu joacă la 2 capete (fiind ministru de finanţe în executiv şi deputat PDL în legislativ, nu e un model de separare a puterilor în stat); dânsul a introdus pe uşa din dos a Parlamentului – fapt analizat acum de Curtea Constituţională - amendamentul contra revoluţionarilor, făcându-şi complici unii deputaţi în ideea că ieşirea din criză a ţării nu-i prin sporirea competenţelor naţiunii, ci prin anihilarea lor, opinia dumnealui şi a acoliţilor săi fiind că radierea revoluţionarilor ar salva ţara. Secretarul de stat pentru revoluţionari, membru PDL, prin mai multe comunicate www.sspr.ro s-a arătat consternat că „Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 – organ de specialitate al Guvernului României în acest domeniu - nu a fost consultat sau înştiinţat de această modificare” şi a cerut oficial preşedintelui ţării medierea conflictului (e de ştiut că Gheorghe Ialomiţianu a ocolit nu numai executivul, ci şi legislativul, respectiv Comisia Parlamentară pentru Revoluţionari).
Ce face puterea legislativă: pe „lista ruşinii” (cuprinzând cei 146 de deputaţi - cu Gheorghe Ialomiţianu inclus - care în 8 noiembrie 2011 au votat Legea 410) printre deputaţii din Timiş părtaşi Gheorghe Ciobanu (PDL), Marius Dugulescu (PDL), Alin Popoviciu (PDL), Ovidiu Ganţ (nemţi), Duşan Popov (sârbi) s-au aflat şi 2 traseişti politici, ascunşi în grupul independenţilor (de fapt, independenţi atât faţă de partide, cât şi faţă de alegătorii lor): Maria Barna şi Claudiu Ţaga, care la Revoluţie aveau 30, respectiv 36 de ani (aşa că nu pot afirma că n-au ştiut despre ce e vorba). Concret, acum cei 7 iresponsabili din judeţul Timiş fac să sufere 8 oameni din judeţul Timiş, aflaţi în Greva Foamei. Desigur că celor 7 deputaţi care fac rău nu le pasă de revoluţionari, însă faptele nu vor rămâne aşa.
Ce face puterea judecătorească: este evidentă protejarea de către ea a criminalilor din Revoluţie (prin tergiversarea judecării lor); europenii s-au arătat contrariaţi că după atâta timp aceia n-au fost condamnaţi şi au cerut prin Curtea Drepturilor Omului din Strasbourg pedepsirea de urgenţă a vinovaţilor din România, ale căror crime sunt imprescriptibile (e de amintit că doar prin Greva Foamei a fost obţinut Dosarul Revoluţiei, însă fără datele despre Revoluţie ale serviciilor speciale române, care şi acum sunt secrete). Comitetul de Criză îndeamnă revoluţionarii să depună plângeri penale împotriva deputaţilor de pe lista ruşinii la Parchet - sunt gratuite - conform modelului ce-l poate pune la dispoziţia oricui interesat (un exemplar e ataşat acestui material). Este important a se observa că deputaţii au imunitate pentru declaraţii politice, nu pentru infracţiuni; scopul plângerilor nominale este şi de „a încărca sistemul”, prin reclamarea tuturor celor 146 de deputaţi din lista ruşinii (înmulţirea cu numărul revoluţionarilor înseamnă multe hârtii dar şi multe nr. de înregistrare, multe dosare la Parchet, etc.) ceea ce va cauza o „încălzire” generală. E dreptul cetăţenilor să se plângă de abuzul autorităţilor. Aceeaşi procedură extinsă la nivelul ţării va provoca destulă agitaţie nu numai la Parchetele locale, ci şi la celelalte instituţii înştiinţate (Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul Român de Informaţii, Avocatul Poporului, care vor primi câte o copie de la revoluţionari, pentru a se evita muşamalizarea dar şi deoarece e necesar să ştie, în plus fiind şi ele „încărcate”), astfel încât se pot imagina camioane de hârtii pe la registraturi: totul cauzat de ceea ce jalnic au făcut deputaţii în 8 noiembrie 2011, zi de sărbătoare în care acei 146 de deputaţi au muncit contra salariaţilor, pensionarilor şi revoluţionarilor.

Eugen Gherga
Secretar, Asociaţia de Revoluţionari „Frăţie, Egalitate, Colaborare, Cooperare”

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.